PSIHOLOGIE SOCIALĂ

Curs 14
DESPRE CONFLICT ȘI CĂUTAREA PĂCII

Societatea și grupurile au interesul de a-i influența pe indivizi, adică de a-i face să-și
schimbe opiniile, credințele, comportamentele.

Ce creează conflicte?

Cum poate fi obținută pacea?

Cum apare conflictul dintre drepturile individuale și cele comune?

Ori de câte ori două sau mai multe persoane, grupuri sau națiuni interacționează, nevoile
și obiectivele lor percepute pot intra în conflict.

Multe dileme sociale apar pe măsură ce oamenii urmăresc interesul propriu individual în
detrimentul celui colectiv.

Două jocuri de laborator, Dilema prizonierului și Tragedia Comunelor, exemplifică astfel dileme.

În viața reală putem evita astfel de capcane prin următoarele metode:

 prin stabilirea unor reguli care să reglementeze comportamentul de auto-servire;

 prin menținerea grupurilor sociale suficient de mici încât oamenii se simtă

responsabilitate reciprocă;

 prin activarea comunicării, reducând astfel neîncrederea;

 prin schimbarea plății pentru a face cooperarea mai profitabilă; și

 prin invocarea unor norme altruiste.

Când oamenii concurează pentru resurse limitate, relațiile umane se scufundă adesea în
prejudecăți și ostilitate. În experimentele sale celebre, Muzafer Sherif a descoperit cum
competițiile de tip câștig-pierdere au transformat rapid străinii în dușmani, declanșând bătălii
chiar și între simpli copii.

Conflictele apar, de asemenea, atunci când oamenii se simt tratați nedrept. Potrivit teoriei
echității, oamenii definesc justiția ca distribuirea de recompense proporțional cu contribuțiile
oferite.

1
 Conflictele apar atunci când oamenii nu sunt de acord cu privire la amploarea contribuțiilor
lor și astfel, implicit, cu privire la echitatea rezultatelor acestora.

În mod frecvent, conflictele conțin un mic nucleu de obiective cu adevărat incompatibile,

înconjurat de un strat gros de percepții greșite cu privire la motivele și scopurile adversarului.

Adesea, părțile aflate în conflict au percepții în oglindă. Când ambele părți cred "Noi suntem
iubitori de pace – ei sunt ostili ", fiecare poate trata cealaltă parte în moduri care provoacă
confirmarea acestor așteptări.

Percepțiile în oglindă: opinii reciproce ale fiecăruia dintre părțile aflate în conflict; de exemplu,
fiecare parte se poate vedea ca fiind morală și iubitoare de pace și pe cealaltă parte ca fiind rea și
agresivă.

Conflictele internaționale sunt uneori, de asemenea, hrănite de un lider rău: iluzia oamenilor
buni. 

Tragedia bunurilor comune este o dilemă care rezultă din situația în care mai multe
persoane, care acționează independent și își urmăresc în mod rațional propriul interes, vor epuiza
în cele din urmă o resursă limitată comună, chiar dacă este clar că nimeni nu are pe termen lung
interesul ca acest lucru să se întâmple. 

"Comunele" reprezintă orice resursă comună și limitată, inclusiv aer, apă, surse de energie și
rezerve de alimente.

Cum poate fi obținută pacea?

2
 Deși conflictele sunt foarte ușor aprinse și alimentate prin dileme sociale, concurență și
percepții greșite, unele forțe la fel de puternice, precum contactul, cooperarea, comunicarea și
concilierea, pot transforma ostilitatea în armonie.

Unele studii actuale confirmă că simplul contact (cum ar fi simpla desegregare în școli)
are un efect redus asupra atitudinilor rasiale.

Totodată, atunci când contactul încurajează legăturile emoționale cu indivizii identificați

ca aparținând unui grup exterior, și atunci când este structurat și organizat în așa fel încât să
transmită statutul de ”egal”, deseori ostilitățile se diminuează.

Contactele sunt deosebit de benefice atunci când oamenii lucrează împreună pentru a
depăși o amenințare comună sau pentru a atinge un obiectiv superior.

Ținând cont de experimentele cu privire la ”contactul de colaborare”, mai multe echipe

de cercetători au înlocuit situațiile competitive de învățare din sălile de clasă cu oportunități de
învățare prin cooperare, cu rezultate remarcabile.

În altă ordine de idei, se știe că părțile aflate în conflict au, de cele mai multe ori,
dificultăți de comunicare.

Un mediator terț poate promova comunicarea prin încurajarea antagoniștilor în a înlocui

perspectiva competitivă de tip câștig-pierdere a conflictului lor, cu o orientare mai profitabilă de
tip cîștig-cîștig.

Mediatorii pot, de asemenea, să structureze comunicațiile care vor elimina percepțiile

greșite și vor conduce la creșterea înțelegerii și încrederii reciproce.

Atunci când o tranzacție negociată nu este obținută, părțile aflate în conflict se pot adresa
unui arbitru, care fie propune o înțelegere fie alege una dintre cele două oferte finale.

Câteodată tensiunile sunt atât de mari încât comunicarea autentică este imposibilă.

În astfel de cazuri, micile gesturi de conciliere ale unei părți pot provoca acte
conciliatorii reciprocitate ale celeilalte părți.

O astfel de strategie de conciliere - GRIT (inițiative graduale și reciproce în vederea

reducerii tensiunilor) poate atenua îndeosebi situațiile internaționale tensionate.

Cei care mediază conflictele la locul de muncă sau cele internaționale utilizează deseori o
altă strategie de stabilire a păcii.

Ei instruiesc participanții în dinamica conflictului și a obținerii păcii, în speranța că

înțelegerea acestor aspecte, poate ajuta foștii adversari să stabilească și să se bucure de relații
binevenite de pace.