DEFINIREA PRINCIPALELOR REPERE METODOLOGICE ÎN CONSTRUIREA

UNUI INSTRUMENT STANDARDIZAT

De foarte multe ori, studenţii se afla în situaţia de gândi o temă pentru

dezvoltarea lucrării de licenţă, numai ca de cele mai multe ori se împiedică

de absenţa unor instrumente standardizate, necesare evaluării variabilelor

studiate.De aceea, prin acest capitol dorim să dezvoltăm metodologia

necesară elaborării unui instrument standardizat, astfel încât să puteţi

dezvolta oricând propriul instrument de evaluare.

Un prim aspect ce trebuie avut în vedere atunci când intenţionăm să

construim un chestionar de evaluare psihologică este acela de definire a

cadrului psihologic în care ne plasăm. Prin urmare este absolut necesar un

minim studiu al literaturii de specialitate care să ne ofere puncte strategice

teoretico-conceptuale, pe care să ne bazăm deoarece:” trebuie să ne

clarificăm ce dorim să măsurăm, ce reprezintă acea dimensiune, care sunt

factorii ce o compun, ce studii sunt raportate în literatura de specialitate şi

care sunt principalele concluzii ale acestor studii. Dacă nu facem aceasta,

riscăm să măsurăm o dimensiune care nu există în realitate (struţo-cămilă

conceptuală) sau să descoperim din nou roata (de această dată, într-o

variantă nouă... hexagonală).” (T.Constantin, 2004)(după cum aţi observat în

primul capitol al lucrării am prezentat pe îndelete teoria ataşamentului).

Acelaşi autor arată ca următorul aspect pe care trebuie să îl clarificăm este

legat de scopul demersului nostru, mai exact va trebui să răspundem la

întrebări legate de utilizarea chestionarului, finalitatea urmărita, tipul de

variabila ce urmează să fie investigată, suportul teoretic conceptual folosit

pentru definirea variabilei, complexitatea variabilei studiate. (T.Constantin,

2004)

STRATEGII DE CONSTRUCŢIE A CHESTIONARULUI:

Se pot utiliza doua strategii în construirea unui chestionar:1) pornind de

la un model teoretic foarte clar definit anterior; 2) pornind de la o

dimensiune psihologică slab definită, fără informaţii despre factorii ce o

compun (T.Constantin, 2004).

În situaţia 1 va fi mai simplu dar totodată şi mai sigur, deoarece pornind

de la un model teoretic prestabilit, vom şti exact ceea ce ne interesează să

evaluăm, pe când în situaţia 2 vom fi nevoiţi să sintetizăm percepţiile la

nivel de populaţie legate de variabila investigată, pentru că abia apoi să

putem genera itemii care se caracterizeze variabila investigată.

În mod cert ambele variante construcţie a unui instrument sunt acceptate

de comunitatea ştiinţifică, dar cu siguranţă că exista avantaje, dar şi

dezavantaje. Orice instrument de luat în calcul trebuie să aibe bine

precizate caracteristici ca validitatea şi fidelitatea sa. Un instrument este

valid atunci când măsoară ceea ce îşi propune să măsoare, şi este fidel,

atunci când la evaluări diferite, subiecţii obţin rezultate identice sau foarte

puţin diferite. Din acest punct de vedere strict, este mai sigur să recurgem

la varianta 1 de construcţie a unui chestionar.Pe de altă parte, pot oferi un

contrargument şi anume acela ca, multe modele teoretice pot fi

fundamentate pe anumite culturi, şi acest fapt nu susţine valabilitatea acelui

model teoretic pentru populaţia românească, de exemplu.

T.Constantin susţine:” Prima strategie de construcţie ne oferă

posibilitatea să realizăm operaţionalizarea variabilelor pornind de la datele

certe ale cercetării ştiinţifice, fără a fi nevoiţi să intuim sau să aproximăm

ceea ce dorim să măsurăm. Un alt avantaj este acela că dimensiunea

evaluată de instrumentul nostru poate fi pusă mai uşor în legătură cu alte

dimensiuni similare, evaluate de alte instrumente, calităţile instrumentului

construit de noi verificându-se cu mai multă uşurinţă.” (T.Constantin, 2004).

Un dezavantaj al utilizării acestei modalităţi de construcţie ar fi acela că

pornind de la un model teoretic preexistent, putem întâmpina riscul ca

variabila evaluată să fie prea puţin definită, sau definita prea vag, fiind

prezentaţi doar anumiţi factori care o definesc şi astfel nu avem o viziune

exhaustivă asupra variabilei ce dorim să o evaluăm folosindu-ne de

instrumentul personal.

T.Constantin (2004) susţine:” Cea de-a doua strategie de construcţie a

chestionarelor standardizate are avantajul că ne permite să explorăm atât

metodologic, cât şi conceptual dimensiunea psihologică vizată de noi,

pornind de la percepţiile concrete ale populaţiei pe care o investigăm, şi nu

de la un model teoretic. În acest fel putem surprinde factorii sau

subdimensiunile cu adevărat relevante pentru populaţia investigată.

Referindu-ne la dezavantaje, trebuie să precizăm că această strategie,

pentru că mizează pe operaţionalizarea intuitivă pe care o fac cei

chestionaţi, ne poate oferi informaţii fără valoare, fie sub forma descrierilor

negativ - pozitiv, fie sub forma descrierilor în termeni de surse ale

respectivei dimensiuni (dimensiunea „motivaţie generală”,

operaţionalizabilă în final sub forma unor factori de tip „familia”, „natura”,

„munca”, „prietenii” ca surse ale motivaţiei). Nu de puţine ori, în urma

analizei factoriale nu rezultă factori suficient de bine conturaţi sub aspect

semantic (ca sens comun al aserţiunilor care îi compun) sau ca valoare

explicativă.”

Aşadar, nu putem începe demersul metodolgic de construire a unui

chestionar standardizat, fără să avem date foarte clare legate despre ce

anume dorim să evaluăm/măsuram/investigam cu instrumentul nostru, fără

a avea date foarte clare furnizate de literatura de specialitate, fără a

cunoaşte date despre subiecţii ţinta pe care dorim să îi evaluăm prin

instrumentul nostru, dar mai ales, trebuie să ţinem cont şi de resursele de

timp, energie şi financiare.

 Ř Varianta 1 de construcţie (model teoretic preexistent)

Această abordare de construcţie a chestionarului este utilizată mai ales

când variabilă, sau dimensiunea pe care noi urmărim să o construim are un

suport teoretic amplu, exista numeroase modele teoretice care o descriu,

exista studii anterioare teoretice sau empirice şi avem informaţii despre

posibilii factori componenţi.

De exemplu, dacă dorim să construim un chestionar despre inteligenţa

emoţională, exista numeroase abordări teoretice, cea a lui D.Goleman, cea

lui Salovey, cea a lui Reuven-Bar-On, deci practic putem genera factorii

chestionarului pornind de la caracteristicile inteligenţei emoţionale în

viziunea unuia dintre autorii mai sus menţionaţi.În acest caz, putem gândi

construcţia unui chestionar mult mai uşor, deoarece pornim de la definirea

dimensiunii şi a factorilor componenţi, de la schema teoretică susţinuta

inliteratura de specialitate. Evident că dacă avem suficientă experienţă

putem chiar noi înşine să concepem un model teoretic, un model care să

descrie relaţia dintre un număr de factori şi o dimensiune psihologică.În

orice caz, fie în primul sau în cel de-al doi-lea, urmează operaţionalizarea

dimensiunii/variabilei pe care dorim să o evaluăm prin chestionarul

nostru.De reţinut este şi faptul că, toţi factorii care vor descrie această

dimensiune psihologică, trebuie să fie o „traducere” a acesteia la nivel

comportamental, astfel încât să o putem evalua. Itemii care vor viza factorii

ce descriu dimensiunea psihologică aleasă, vor fi practic, chestionarul

primar.

Pentru a defini itemii care caracterizează factorii dimensiunii alese vom

recurge fie la construirea lor individual sau bazându-ne pe un grup de 15

experţi, persoane care au noţiuni în domeniu, mai exact sunt familiarizaţi cu

modelul teoretic al dimensiunii sau variabilei vizate. Rolul acestor experţi

este să genereze un set de afirmaţii său întrebări care să vizeze fie

dimensiunea psihologică care se vrea evaluata, fie factorii ce o descriu pe

aceasta. Considerând şi etapele de validare prin care va tece chestionarul

este necesar să fie generate cam 15 întrebări/itemi pentru fieare factor al

dimensiunii alese.

T.Constantin (2004) susţine: „Un factor final nu poate fi evaluat cu mai

puţin de cinci întrebări, şi pentru a ajunge la alegerea celor mai relevante

dintre acestea vom fi nevoiţi să eliminăm o parte a lor atunci când vom

verifica validitatea de conţinut (prin evaluările realizate în grupul de

experţi), consistenţa internă a itemilor în cadrul factorului sau vom estima

validitatea chestionarului (prin analiză statistică şi interpretarea

coeficienţilor Alpha Crombach). Pentru formularea aserţiunilor sau

întrebărilor este nevoie de ceva experienţă sau de orientarea după modele

oferite de alte chestionare (vizând însă dimensiunile urmărite de noi). Dacă

această etapă este dificilă (imaginaţia nu ne ajută şi avem o idee destul de

neclară asupra posibilelor idei), putem începe prin a defini şi a exemplifica

dimensiunile vizate sub forma unor caracteristici bipolare. Având definite

aceste aspecte, formularea a 2-4 fraze pentru exprimarea fiecărei

caracteristici începe să fie ceva mai uşoară.”

Este foarte important ca în afară de generarea itemilor să avem în vedere

şi alegerea unui sistem de evaluare al întrebărilor (ex. O scală în 5 trepte,

sau 7 trepte). Dacă nu avem certitudinea faptului că itemii vizează toate

aspectele dimensiunii evaluate, T.Constantin (2004) susţine:” dacă nu

suntem siguri că nu mai există alte aspecte subsumate dimensiunii

principale, pe care le-am ignorat, putem cere experţilor să definească

principalele elemente componente, aspecte sau factori subsumaţi

dimensiunii investigate şi în felul acesta, ne asigurăm că vom controla un

aspect al „validităţii de conţinut” - cel care se referă la exhaustivitatea

itemilor subsumaţi unei dimensiuni - în sensul că întrebările trebuie să

vizeze toate aspectele semnificative ale dimensiunii investigate, fără să

neglijeze aspecte importante ale acesteia.”

Analiza primară a formei intermediare a chestionarului va consta în analiza

itemilor chestionarului iniţial în cadrul unui alt grup de experţi pentru a

verifica în ce măsură întrebările formulate vizează ori nu dimensiunea sau

factorii vizaţi de chestionarul final. Experţii vor avea ca sarcina să decidă

dintr-o listă amestecată a itemilor/întrebărilor cărui factor îi aparţin. Această

operaţie este necesară deoarece se vor reţine doar acei itemi a căror

frecvenţa de realocare este mai mare de 60 la sută.În acest fel se verifia

validitatea de conţinut a itemilor ce corespund factorilor.

T.Constantin (2004) susţine:” în acest fel realizăm o verificare a ceea ce se

numeşte „validitate de conţinut” - măsura în care întrebările formulate de

noi vizează conţinutul dimensiunii pe care dorim să o investigăm şi sunt

suficiente pentru a se referi la toate aspectele semnificative ale acesteia. În

urma eliminării itemilor cu un grad de dispersie mare şi adăugarea altora

(dacă este cazul), care completează tabloul descrierii dimensiunii vizate,

vom trece la formularea chestionarului intermediar (etapa a doua a

chestionarului), cel care va fi dat spre completare unui lot mare de subiecţi

(minimum 120) pentru a face analizele intermediare şi a decide forma finală

a chestionarului.”

Chestionarul rezultat din evaluarea realizată de acest grup de experţi va fi

aplicat pe un număr mare de subiecţi pentru verificarea prin analiza

statistică a consistentei interne, la fină rezultând chestionarul.

Ř Varianta 2 de construcţie (fără model teoretic)

Este destul de dificil să construim un instrument de evaluare psihologică

a unei dimensiuni despre care nu există prea multe date în literatura de

specialitate.De aceea atunci când nu pornim de la un model teoretic

preexistent, în prima etapă este necesar să colectăm informaţii de la

populaţia ţinta, (cea pe care urmează să o evaluăm cu instrumentul nostru)

cu privire la dimensiunea psihologică vizata de noi, informaţii sub forma

unor afirmaţii care să detalieze dimensiunea psihologică. Aceste informaţii

trebuiesc strânse de la minim 50 de persoane. După ce vom colecta toate

afirmaţiile de la subiecţi, vom realiza o listă de aserţiuni, căreia îi vom ataşa

o scală de evaluare, astfel încât să putem identifia în ce măsură subiecţii

cărora le vom aplica chestionarul sunt de acord sau nu cu afirmaţiile

colectate.În acest fel rezulta chestionarul iniţial care poate avea în jur la 100

de afirmaţii şi care trebuie aplicat unui număr minim de 120 de subiecţi din

populaţia ţinta.De reţinut este faptul că, acest chestionar trebuie aplicat

unui număr dublu de subiecţi fata de numărul afirmaţiilor prevăzute în

chestionar. Datele obţinute vor fi introduse într-o bază de date în

programul de prelucrare statistică S.P.S.S.unde se vor calcula mediile,

abaterile standard, coeficienţii Alpha-Crombach. Este necesar ca atunci

când decidem să realizăm un instrument propriu de evaluare să avem toate

informaţiile de la cursul de Statistică bine însuşite şi reactualizate.

După ce a fost creată baza de date din S.P.S.S.se va trece la analiza

factorială a datelor, prin care vom verifica ince măsură există concordante

intre răspunsurile subiecţilor la anumite întrebări ale chestionarului şi

gruparea acestora într-un factor comun. Modul de grupare a factorilor prin

analiza factorială trebuie considerat orientativ şi nu absolut.Se vor reţine

doar acei itemi ai factorilor care sunt într-un număr semnificativ pentru acel

factor şi care au coeficienţi de corelaţie mai mari de 0,50.În continuare

urmează o analiză a consistentei interne a itemilor în cadrul fiecărui factor,

mai precis calculul coeficientului Alpha-Crombach.

Analiza intermediara a chestionarului fie în varianta 1, sau 2 consta în

verificarea prin analiza statistică a normalităţii distribuţiei răspunsurilor la

fiecare item în parte, în cadrul fiecărui factor şi apoi a consistentei interne.

Trebuie reţinuţi doar acei itemi care respecta criteriile unei distribuţii

normale. Vor fi eliminaţi acei itemi care au medii mult prea mari său mult

prea mici şi pe cei care au o abatere standard prea mare.

Coeficientul de consistență internă este o metodă prin care se poate

verifica fidelitatea unui chestionar, şi mai poate fi utilizat pentru estimarea

pragului maxim al validităţii unei probe psihologice. Analiza de consistenta

internă ne indica cât de omogenă este realitatea la care se referă setul

nostru de itemi, adică măsura în care exista o legătură puternică între itemi

şi dimensiunea psihologică vizata.Se vor reţine doar acei itemi care au un

coeficient de consistenta internă între 0,70-0,90. Este indicat că numărul

final de itemi pentru fiecare factor să varieze intre 5-15. După ce am

parcurs toate aceste etape fie urmând varianta 1, fie varianta 2, avem

certitudinea că am obţinut un chestionar final funcţional. Principalele

elemente care îl definesc aparţin formei sale standardizate, adica-

consemnul, itemii, scalele de evaluare a itemilor, instrucţiunile de aplicare şi

interpretare prin raportarea la un etalon.

3. METODOLOGIA DE REALIZARE A CHESTIONARULUI DE EVALUARE A

STILULUI DE ATAŞAMENT (cu model teoretic preexistent)

ETAPA I: Pornind de la suportul teoretic prezentat anterior în literatura de

specialitate se susţine faptul că există mai multe stiluri de ataşament,

clasificare realizată de către Mary Ainsworth: securizant, evitant şi anxios-

ambivalent. Aceste trei stiluri de ataşament vor reprezenta cele trei

dimensiuni evaluate în chestionarul realizat, sau cei trei factori principali ai

instrumentului.

ETAPA II: S-a creat un grup de experţi alcătuit din psihologi cu experienţă

care au avut ca sarcină generarea unor comportamente care să definească

cele trei stiluri de ataşament -securizant, evitant, anxios-ambivalent. În urma

acestei etape a rezultat un set de comportamente, ce definesc cele trei

stiluri de ataşament.

ETAPA III: S-a reunit un alt grup de experţi, alcătuit de asemenea din

psihologi cu experienţă, care au primit două liste: una cu cele trei stiluri de
ataşament şi definiţiile acestora, şi o a doua listă cu comportamentele

generate de grupul de experţi la pasul anterior. Sarcina acestui grup de

experţi a fost aceea de a realoca comportamentele la stilul de ataşament,

pe care considerau că îl reprezintă. În urma acestei operaţii am realizat un

tabel din care am reţinut doar acei itemi ai căror frecvenţă de realocare a

fost de 75 la sută.

În cele ce urmează va fi prezentat chestionarul rezultat, chestionar

care ulterior a fost aplicat unui grup de subiecţi pentru verificarea

consistenţei interne.

CHESTIONAR DE EVALUARE A STILULUI DE ATAŞAMENT:

În cele ce urmează veţi primi un set de 18 afirmaţii, şi va trebui să

decideţi în ce măsură sunteţi de-acord cu acestea:

1- dezacord puternic,

2- dezacord parţial,

3- nu ştiu,

4- acord parţial,
 5- acord puternic.

1. Atunci când depind de alte persoane mă simt în regulă.

2. Persoanele de care am nevoie sunt mereu acolo unde este necesară

prezenţa lor.

3. Nu îmi fac problem că aş putea fi abandonat.

4. Pot să mă apropii de oameni cu uşurinţă.

5. Nu mă tem că cineva ar putea să-mi devină apropiat.

6. Atunci când alte persoane depind de mine mă simt absolut normal.

7. Nu mă simt tocmai confortabil atunci când ajung să depind de alte

persoane.

8. Persoanele de care am nevoie nu sunt niciodată acolo unde este

necesară prezenţa lor.

9. Este foarte dificil să ai încredere în oameni.

10. Nu mă simt tocmai în largul meu atunci când mă apropii de alte

persoane.

11. Sunt deranjat atunci când cineva doreşte să-mi devină apropiat.

12. Deseori partenerul meu de viaţă doreşte să devenim mai intimi unul cu

celălalt decât mă simt eu confortabil.

13. Nu sunt convins că oamenii vor fi acolo unde este necesară prezenţa lor.

14. Deseori îmi este teamă că partenerul meu de viaţă nu mă iubeşte.

15. Am impresia că oamenii sunt sceptici în a-mi deveni apropiaţi.

16. Îmi este teamă de multe ori că partenerul de viaţă nu vrea să rămână cu

mine.

17. Îmi doresc de multe ori o simbioză perfectă cu o altă persoană.

18. Dorinţa mea de relaţionare îi sperie pe cei din jurul meu.

SCORAREA: Primele şase afirmaţii urmăresc identificarea stilului de

ataşament securizant, următoarele şase vizează ataşamentul evitant, iar

ultimele şase afirmaţii vizează ataşamentul anxios – ambivalent.Se aduna

punctele obţinute la fiecare cele 6 afirmaţii, iar scorul cel mai mare obţinut

reprezintă stilul de ataşament dominant, întrucât nu există un stil de

ataşament pur.

ETAPA IV: Acest chestionar a fost aplicat unui grup de 400 de subiecţi,

studenţi la diferite specializări în cadrul Universităţii Piteşti. În urma

prelucrării statistice a datelor am obţinut următoarele rezultate:

Analizând valorile descriptive ale itemilor chestionarului de identificare a

stilului de ataşament constatăm faptul că:

§ mediile itemilor se situează într-un interval cuprins între 2,31 şi 2,95,

iar valoarea abaterii standard este situată în intervalul 1,285 – 1,636;

răspunsurile subiecţilor se abat de la medie, în sens pozitiv, cu valori variate

de peste o unitate standard ceea ce sugerează faptul că există o mare

varietate a răspunsurilor subiecţilor, respectiv în medie subiecţii emit păreri

pozitive diferite despre stilurile de ataşament pe care le-au dezvoltat;

§ varianţa itemilor are valori cuprinse între 1,651 şi 2,677 ce sugerează

faptul că în cadrul eşantionului de subiecţi răspunsurile subiecţilor se abat

în măsură diferită de la medie, respectiv faptul că variaţia răspunsurilor

conduce la observarea corelaţiei pe grupe a răspunsurilor care evidenţiază

prezenţa unor factori comuni care să explice această variaţie;

§ variabilitatea scorurilor trimite la analiza factorială ce asigură

identificarea factorilor comuni care explică varianţa răspunsurilor şi relaţiilor

structurale dintre dimensiunile componente ale stilului de ataşament;

§ indicele de simetrie are valori cuprinse între 0,199 şi 0,797 şi

sugerează o migrare a scorurilor spre valori mici (stânga mediei);

§ indicele de boltire are valori cuprinse între – 0,953 şi – 1,510 şi

sugerează o uniformizare a scorurilor, respectiv prezenţa de scoruri mici;

Scorurile obţinute la chestionarul de identificare a stilului de

ataşament nu sunt distribuite normal deoarece constatăm faptul că indicele

de asimetrie este pozitiv ceea ce sugerează o asimetrie pozitivă adică se

constată o deplasare a scorurilor spre stânga mediei iar indicele de boltire

are valori negative în sensul că distribuţia este platicurtică adică există

multe scoruri mici. Aceste aspecte sunt susţinute de valorile mediei, abaterii

standard şi varianţei şi sugerează necesitatea folosirii de teste statistice

neparametrice şi o investigare a capacităţii de înţelegere a itemilor,

verificarea formulării acestora.

Analizând valorile descriptive ale celor 3 scale ale chestionarului de

identificare a stilului de ataşament (ataşament securizant, ataşament

evitant, ataşament anxios – ambivalent) constatăm faptul că:

§ în situaţia eliminării itemilor coeficientul de consistenţă internă a

chestionarului ά – Crombach nu se modifică foarte mult;

§ fiecare item are coeficienţi ridicaţi ai indicatorului fidelităţii interne,

ceea ce sugerează faptul că în cadrul analizei trebuie păstraţi toţi itemii,

respectiv faptul că acest chestionar măsoară ceea ce îşi propune: stilul de

ataşament;

Medi

a Varian

scalei ţa
Corel
Aba dacă scalei
aţia
tere item dacă

Med stan Varia ul itemul Item

Min Maxi ie dard nţă Skew Kurto este este -scor

im m item item item ness sis şters şters total

stil de 1 5 2.60 1.44 2.080 0.366 - 13.58 47.24 0.82 0.95

ataşament
2 1.271 7 5 6
–I1

stil de
1.53 - 44.48 0.92 0.94
ataşament 1 5 2.81 2.358 0.239 13.37
6 1.445 3 0 6
–I2

stil de
1.43 - 46.55 0.86 0.95
ataşament 1 5 2.95 2.072 0.360 13.23
9 1.305 0 9 1
–I3

stil de
1.55 - 45.43 0.85 0.95
ataşament 1 5 2.67 2.403 0.335 13.51
0 1.510 8 4 3
–I4

stil de
1.37 - 47.30 0.87 0.95
ataşament 1 5 2.62 1.890 0.254 13.56
5 1.354 0 2 1
–I5

stil de
1.54 - 44.91 0.88 0.94
ataşament 1 5 2.53 2.390 0.436 13.65
6 1.295 6 7 9
–I6

stil de
1.28 - 40.55 0.82 0.94
ataşament 1 5 2.72 1.651 0.143 13.12
5 1.122 2 0 3
–I7
stil de
1.41 - 38.04 0.89 0.93
ataşament 1 5 2.55 2.008 0.549 13.29
7 1.121 6 0 4
–I8

stil de
1.52 - 37.33 0.85 0.93
ataşament 1 5 2.86 2.314 0.315 12.98
1 1.369 5 9 9
–I9

stil de
1.37 - 39.21 0.84 0.94
ataşament 1 5 2.63 1.892 0.352 13.20
5 1.088 6 2 0
– I 10

stil de
1.36 - 39.30 0.84 0.93
ataşament 1 5 2.53 1.849 0.552 13.31
0 0.953 3 8 9
– I 11

stil de
1.37 - 39.61 0.81 0.94
ataşament 1 5 2.55 1.903 0.539 13.30
9 0.996 7 2 4
– I 12

stil de
1.31 - 46.38 0.74 0.94
ataşament 1 5 2.90 1.740 0.199 12.87
9 1.226 7 5 6
– I 13
stil de
1.40 - 43.84 0.84 0.93
ataşament 1 5 2.68 1.983 0.391 13.10
8 1.280 0 1 5
– I 14

stil de
1.47 - 43.30 0.82 0.93
ataşament 1 5 2.63 2.169 0.482 13.15
3 1.223 4 7 6
– I 15

stil de
1.63 - 40.18 0.89 0.92
ataşament 1 5 2.31 2.677 0.797 13.46
6 1.086 4 9 8
– I 16

stil de
1.49 - 41.98 0.89 0.92
ataşament 1 5 2.59 2.243 0.480 13.19
8 1.261 4 0 9
– I 17

stil de
1.49 - 43.36 0.80 0.93
ataşament 1 5 2.66 2.228 0.323 13.11
3 1.319 8 9 8
– I 18

Tabel 1. – Valori descriptive ale itemilor chestionarului pentru identificarea

stilului de ataşament

Ataşament securizant
Tabel 2.

Reliability Statistics

Cronbach's

Alpha

Based on

Cronbach's Standardiz N of

Alpha ed Items Items

.959 .959 6

Tabel 2.1.
 Inter-Item Correlation Matrix

stil de stil de stil de

ataşam stil de stil de stil de ataşame ataşa

ent ataşament ataşament ataşament nt ment

stil de

ataşament – I 1.000 .857 .746 .761 .734 .707

stil de

ataşament – I .857 1.000 .874 .802 .797 .842

stil de

ataşament – I .746 .874 1.000 .720 .787 .848

stil de

ataşament – I .761 .802 .720 1.000 .828 .810

stil de

ataşament – I .734 .797 .787 .828 1.000 .841

stil de .707 .842 .848 .810 .841 1.000

 Inter-Item Correlation Matrix

stil de stil de stil de

ataşam stil de stil de stil de ataşame ataşa

ent ataşament ataşament ataşament nt ment

stil de

ataşament – I 1.000 .857 .746 .761 .734 .707

stil de

ataşament – I .857 1.000 .874 .802 .797 .842

stil de

ataşament – I .746 .874 1.000 .720 .787 .848

stil de

ataşament – I .761 .802 .720 1.000 .828 .810

stil de

ataşament – I .734 .797 .787 .828 1.000 .841

ataşament – I
 Inter-Item Correlation Matrix

stil de stil de stil de

ataşam stil de stil de stil de ataşame ataşa

ent ataşament ataşament ataşament nt ment

stil de

ataşament – I 1.000 .857 .746 .761 .734 .707

stil de

ataşament – I .857 1.000 .874 .802 .797 .842

stil de

ataşament – I .746 .874 1.000 .720 .787 .848

stil de

ataşament – I .761 .802 .720 1.000 .828 .810

stil de

ataşament – I .734 .797 .787 .828 1.000 .841

6
 Inter-Item Correlation Matrix

stil de stil de stil de

ataşam stil de stil de stil de ataşame ataşa

ent ataşament ataşament ataşament nt ment

stil de

ataşament – I 1.000 .857 .746 .761 .734 .707

stil de

ataşament – I .857 1.000 .874 .802 .797 .842

stil de

ataşament – I .746 .874 1.000 .720 .787 .848

stil de

ataşament – I .761 .802 .720 1.000 .828 .810

stil de

ataşament – I .734 .797 .787 .828 1.000 .841

5
Tabel 2.2.

Media Varianţa Cronbach's

scalei dacă scalei dacă Corelaţia Squared Alpha if

itemul este itemul este item -scor Multiple Item

şters şters total Correlation Deleted

stil de
13.58 47.247 .825 .761 .956
ataşament – I 1

stil de
13.37 44.483 .920 .878 .946
ataşament – I 2

stil de
13.23 46.550 .869 .817 .951
ataşament – I 3

stil de
13.51 45.438 .854 .773 .953
ataşament – I 4

stil de
13.56 47.300 .872 .786 .951
ataşament – I 5

stil de
13.65 44.916 .887 .830 .949
ataşament – I 6

Ataşament evitant
Tabel 3.

Reliability Statistics

Cronbach's

Alpha

Based on

Cronbach's Standardiz N of

Alpha ed Items Items

.949 .950 6

Tabel3.1.
 Inter-Item Correlation Matrix

stil de stil de stil de stil de

ataşamen stil de stil de ataşa ataşame ataşam

t ataşament ataşament ment nt ent

stil de
1.000 .742 .711 .701 .801 .750
ataşament – I 7

stil de
.742 1.000 .889 .865 .717 .741
ataşament – I 8

stil de
.711 .889 1.000 .812 .734 .695
ataşament – I 9

stil de

ataşament – I .701 .865 .812 1.000 .736 .661

10

stil de

ataşament – I .801 .717 .734 .736 1.000 .830

11

stil de

ataşament – I .750 .741 .695 .661 .830 1.000

12

Tabel 3.2.
 Item-Total Statistics

Scale Scale Cronbach's

Mean if Variance if Corrected Squared Alpha if

Item Item Item-Total Multiple Item

Deleted Deleted Correlation Correlation Deleted

stil de
13.12 40.552 .820 .703 .943
ataşament – I 7

stil de
13.29 38.046 .890 .876 .934
ataşament – I 8

stil de
12.98 37.335 .859 .812 .939
ataşament – I 9

stil de

ataşament – I 13.20 39.216 .842 .786 .940

10

stil de

ataşament – I 13.31 39.303 .848 .803 .939

11

stil de 13.30 39.617 .812 .750 .944

ataşament – I
 Item-Total Statistics

Scale Scale Cronbach's

Mean if Variance if Corrected Squared Alpha if

Item Item Item-Total Multiple Item

Deleted Deleted Correlation Correlation Deleted

stil de
13.12 40.552 .820 .703 .943
ataşament – I 7

stil de
13.29 38.046 .890 .876 .934
ataşament – I 8

stil de
12.98 37.335 .859 .812 .939
ataşament – I 9

stil de

ataşament – I 13.20 39.216 .842 .786 .940

10

stil de

ataşament – I 13.31 39.303 .848 .803 .939

11

12
Ataşament anxios – ambivalent

Tabel 4.

Reliability Statistics

Cronbach's

Alpha

Based on

Cronbach's Standardiz N of

Alpha ed Items Items

.946 .945 6

Tabel 4.1.
 Inter-Item Correlation Matrix

stil de stil de stil de stil de stil de

ataşame stil de ataşamen ataşam ataşame ataşamen

nt ataşament t ent nt t

stil de

ataşament – I 1.000 .724 .645 .709 .704 .593

13

stil de

ataşament – I .724 1.000 .863 .828 .689 .640

14

stil de

ataşament – I .645 .863 1.000 .757 .728 .703

15

stil de

ataşament – I .709 .828 .757 1.000 .888 .772

16

stil de

ataşament – I .704 .689 .728 .888 1.000 .900

17

stil de .593 .640 .703 .772 .900 1.000

 Inter-Item Correlation Matrix

stil de stil de stil de stil de stil de

ataşame stil de ataşamen ataşam ataşame ataşamen

nt ataşament t ent nt t

stil de

ataşament – I 1.000 .724 .645 .709 .704 .593

13

stil de

ataşament – I .724 1.000 .863 .828 .689 .640

14

stil de

ataşament – I .645 .863 1.000 .757 .728 .703

15

stil de

ataşament – I .709 .828 .757 1.000 .888 .772

16

stil de

ataşament – I .704 .689 .728 .888 1.000 .900

17

ataşament – I
 Inter-Item Correlation Matrix

stil de stil de stil de stil de stil de

ataşame stil de ataşamen ataşam ataşame ataşamen

nt ataşament t ent nt t

stil de

ataşament – I 1.000 .724 .645 .709 .704 .593

13

stil de

ataşament – I .724 1.000 .863 .828 .689 .640

14

stil de

ataşament – I .645 .863 1.000 .757 .728 .703

15

stil de

ataşament – I .709 .828 .757 1.000 .888 .772

16

stil de

ataşament – I .704 .689 .728 .888 1.000 .900

17

18
 Inter-Item Correlation Matrix

stil de stil de stil de stil de stil de

ataşame stil de ataşamen ataşam ataşame ataşamen

nt ataşament t ent nt t

stil de

ataşament – I 1.000 .724 .645 .709 .704 .593

13

stil de

ataşament – I .724 1.000 .863 .828 .689 .640

14

stil de

ataşament – I .645 .863 1.000 .757 .728 .703

15

stil de

ataşament – I .709 .828 .757 1.000 .888 .772

16

stil de

ataşament – I .704 .689 .728 .888 1.000 .900

17
Tabel 4.2.
 Item-Total Statistics

Scale Scale Cronbach's

Mean if Variance if Corrected Squared Alpha if

Item Item Item-Total Multiple Item

Deleted Deleted Correlation Correlation Deleted

stil de

ataşament – I 12.87 46.387 .745 .627 .946

13

stil de

ataşament – I 13.10 43.840 .841 .871 .935

14

stil de

ataşament – I 13.15 43.304 .827 .797 .936

15

stil de

ataşament – I 13.46 40.184 .899 .892 .928

16

stil de

ataşament – I 13.19 41.984 .890 .926 .929

17

stil de
 Item-Total Statistics

Scale Scale Cronbach's

Mean if Variance if Corrected Squared Alpha if

Item Item Item-Total Multiple Item

Deleted Deleted Correlation Correlation Deleted

stil de

ataşament – I 12.87 46.387 .745 .627 .946

13

stil de

ataşament – I 13.10 43.840 .841 .871 .935

14

stil de

ataşament – I 13.15 43.304 .827 .797 .936

15

stil de

ataşament – I 13.46 40.184 .899 .892 .928

16

stil de

ataşament – I 13.19 41.984 .890 .926 .929

17
Anexa 1

CHESTIONAR DE EVALUARE A STILULUI DE ATAŞAMENT:

În cele ce urmează veţi primi un set de 16 afirmaţii, şi va trebui să decideţi

în ce măsură sunteţi de-acord cu acestea:

1- dezacord puternic,

2- dezacord parţial,

3- nu ştiu,

4- acord parţial,

5- acord puternic.

1.Atunci când depind de alte persoane mă simt în regulă.

2.Persoanele de care am nevoie sunt mereu acolo unde este necesară

prezenţa lor.

3.Nu îmi fac problem că aş putea fi abandonat.

4.Pot să mă apropii de oameni cu uşurinţă.

5.Nu mă tem că cineva ar putea să-mi devină apropiat.

6.Atunci când alte persoane depind de mine mă simt absolut normal.

7.Nu mă simt tocmai confortabil atunci când ajung să depind de alte

persoane.

8.Persoanele de care am nevoie nu sunt niciodată acolo unde este necesară

prezenţa lor.

9.Este foarte dificil să ai încredere în oameni.

10.Nu mă simt tocmai în largul meu atunci când mă apropii de alte

persoane.

11.Sunt deranjat atunci când cineva doreşte să-mi devină apropiat.

12.Deseori partenerul meu de viaţă doreşte să devenim mai intimi unul cu

celălalt decât mă simt eu confortabil.

13.Nu sunt convins că oamenii vor fi acolo unde este necesară prezenţa lor.

14.Deseori îmi este teamă că partenerul meu de viaţă nu mă iubeşte.

15.Am impresia că oamenii sunt sceptici în a-mi deveni apropiaţi.

16.Îmi este teamă de multe ori că partenerul de viaţă nu vrea să rămână cu

mine.
17.Îmi doresc de multe ori o simbioză perfectă cu o altă persoană.

18.Dorinţa mea de relaţionare îi sperie pe cei din jurul meu.

SCORARE: Primele şase afirmaţii urmăresc identificarea stilului de

ataşament securizant, următoarele şase vizează ataşamentul

evitant, iar ultimele şase afirmaţii vizează ataşamentul anxios –

ambivalent.Se aduna punctele obţinute la fiecare cele 6 afirmaţii, iar scorul

cel mai mare obţinut reprezintă stilul de ataşament dominant, întrucât nu

există un stil de ataşament pur,ci combinatii.

Crearea scalei Likert

Scala Likert a fost dezvoltată de psihologul american Rensis Likert în 1932.

Likert a dorit să găsească o modalitate de a măsura sistematic atitudinile

individuale. Soluția sa a fost scara care îi poartă acum numele.

Scalele Likert oferă un continuum sau o serie de cinci până la șapte opțiuni

cu alegere fixă . Acest lucru permite oamenilor să se auto-raporteze măsura

în care sunt de acord sau nu cu o propunere dată. Ca rezultat, scalele Likert

permit mai multe nuanțe decât un răspuns binar simplu, cum ar fi da sau

nu. Acesta este motivul pentru care scalele Likert sunt adesea folosite

pentru a colecta date în cercetarea psihologică.

Likert Scale Format

Știți că completați o scală Likert dacă vi se cere să dați o părere ca răspuns

la o declarație, alegând dintr-o serie de opțiuni care vă permit să vă evaluați

gradul de acord. Uneori, în loc de o declarație, elementul va fi o

întrebare. Totuși, cel mai important lucru de remarcat este că opțiunile

dintre care puteți alege răspunsul dvs. oferă o serie de opinii care nu se

suprapun. 

Scalele Likert creează un set liniar de răspunsuri care cresc sau scad în

intensitate sau putere. Aceste categorii de răspuns sunt deschise

interpretării respondenților. Deci, de exemplu, un respondent poate selecta

„de acord” ca răspuns la o afirmație, în timp ce altul simte același mod, dar

selectează „puternic de acord” în loc. Indiferent, respondenții și cercetătorii

care își colectează datele înțeleg că „sunt de acord” este considerat un

opțiune mai intens pozitivă decât „de acord”.

Deși este cel mai frecvent să vezi scale Likert care includ 5 până la 7 opțiuni

de răspuns, uneori un cercetător va folosi mai mult. Cu toate acestea, s-a

observat că atunci când oamenilor li se prezintă un număr mai mare de

opțiuni de răspuns, aceștia nu tind să aleagă răspunsurile la ambele capete

ale scalei. Poate că la scară largă opțiunile pentru punctul final par prea

extreme.

O scară cu un număr impar de categorii de răspuns are un punct de mijloc

care va fi considerat neutru. Dacă un cercetător dorește să forțeze un

respondent să aleagă dacă se înclină într-un fel sau altul pe o întrebare,

poate elimina opțiunea neutră utilizând o scală cu un număr par de opțiuni.

Exemple

Iată câteva exemple de articole Likert din chestionare psihologice reale.

Din chestionarul scurt pentru trăsăturile de personalitate Big 5:

Mă văd ca pe cineva plin de energie, căruia îi place să fiu mereu activ.

0. Total dezacord

1. Nu sunt de acord puțin

2. Opinie neutră

3. De acord un pic

4. Total de acord

Din chestionarul privind semnificația în viață:

Întotdeauna caut să-mi găsesc scopul vieții

1. Absolut neadevărat

2. În mare parte neadevărat

3. Oarecum neadevărat

4. Nu pot spune adevărat sau fals

5. Oarecum adevărat

6. Mai ales adevărat

7. Absolut adevărat

De la BBC Well-Being Scale:

Simți că ai controlul asupra vieții tale?

1. Deloc
2. Un pic

3. Moderat

4. Foarte mult

5. Extrem

Scalele Likert pot fi folosite pentru a cere o gamă largă de atitudini în afară

de acord. În plus față de exemplele de mai sus, elementele Likert pot

întreba despre cât de des face un individ ceva (punctele finale pentru un

element de frecvență ar fi „Foarte frecvent” și „Niciodată”), cât de important

este un individ crede că este ceva pentru ei (puncte finale pentru o

importanță elementul ar fi „Foarte important” și „Nu foarte important”) și

cât de mult îi place ceva (punctele finale pentru un articol de apreciere ar fi

„Multe” și „Deloc”).

Avantajele și dezavantajele scalei Likert

Prin includerea mai multor categorii dintre care puteți alege în răspunsul la

fiecare articol, scalele Likert permit unui cercetător să colecteze date care

oferă nuanțe și informații despre opiniile participanților. De asemenea,

aceste date sunt cantitative, deci este destul de ușor de analizat statistic.

Pe de altă parte, scalele Likert pot fi afectate de nevoia respondenților de a

părea de dorit din punct de vedere social. Mai ales dacă un participant are
o opinie despre care știe că ar fi considerată inacceptabilă din punct de

vedere social, poate alege un răspuns la un element care să facă părerea lor

să pară mai potrivită pentru restul lumii. De exemplu, este puțin probabil ca

o persoană să fie de acord cu elementele care i-ar determina să pară

prejudiciate atunci când completează un chestionar despre atitudinile față

de minorități. Un posibil remediu pentru această problemă ar putea fi să

permită respondenților să completeze chestionarele în mod anonim.