Stanciu&al - TEHNICI DE INVATARE EFICIENTA - 2019

10/10/2019
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Unitatea de Management al Proiectelor cu
Finanțare Externă
Proiectului privind Învățământul Secundar (ROSE)
Titlul proiectului: ȘANSE DE SUCCES PENTRU
STUDENȚII AGRONOMI DIN ANUL I
Acronim: AGROSTUDIS
Beneficiar: USAMV Iași, Facultatea de Agricultură
Nr. contract: 59/SGU/NC/I/24.11.2017
Perioada de implementare: 2017-2020
ROSE-USAMV IASI-2019 2
Obiectivul general și obiective specifice

 Obiectivul general al proiectului AGROSTUDIS: sprijinirea
studenților din anul I de la Facultatea de Agricultură din cadrul
USAMV Iași, care sunt expuși riscului de abandon, aparținând, cu
precădere, grupurilor dezavantajate.
 Obiective specifice: OS1. Motivarea și accesul studenților agronomi la
o educație de calitate, care să conducă la o reducere a abandonului în
primul an de studii în ciclul de licență; OS2.Creșterea promovabilității
la încheierea primului an de învățământ superior; OS3.Dezvoltarea
capacității de interrelaționare între cadre didactice și studenți,
creșterea stimei de sine, a încrederii în forțele proprii, dezvoltarea unei
atitudini pozitive față de atribuțiile și rolurile din viața studențească;
OS4.Asigurarea unei dotări moderne pentru spațiile destinate
activităților cu grupul țintă; OS5. Dezvoltarea orizontului cultural, de
voluntariat și îmbunătățirea rezultatelor universitare prin implicarea în
activități de petrecere plăcută și formativă a timpului liber.
1
10/10/2019
STRUCTURA TEMATICĂ
 1.Variabile de ordin psihopedagogic ale învățării eficiente
 2. Planificarea studiului individual;
 3.Metode și tehnici de învățare eficientă;
 4.Pregătirea pentru laborator/seminar;
 5.Elaborarea și susținerea unei lucrări științifice;
 6. Elaborarea și susținerea unui portofoliu individual/grup;
 7.Pregătirea unui examen;
 8.Tehnici de memorare;
 9.Competența metacognitivă în învățare;
 10. Stilul de învățare;
 11. Învățarea creativă
UE-COMPETENȚELE CHEIE (2006)

 comunicarea în limba maternă
 comunicarea în limbi străine
 competenţa matematică şi competenţe de bază privind ştiinţa şi
tehnologia
 competenţa digitală (TIC)
 capacitatea de a învăţa procesul de învăţare este legată de
învăţare, de abilitatea omului de a-şi urmări şi organiza propria
învăţare, fie individual, fie în grupuri, conform nevoilor proprii,
precum şi de conştientizare a metodelor şi a oportunităţilor;
 competenţe sociale şi civice
 simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului
 conştiinţa şi expresia culturală
EDUCAŢIA ÎN
SECOLUL XXI
A A
A
C C
U A O
C A
N N
Ţ V
O I F
I I
A O
E
S N
Ţ
T A
U
E I
2
10/10/2019
Analfabetul de mâine
 Analfabetul de mâine nu va
fi cel care nu știe să scrie și să

citească,ci cel care nu va
învăța cum să învețe.
(Alvin Toffler, Șocul viitorului)
I. ÎNVĂŢAREA.CARACTERIZARE GENERALĂ
 În sens larg, învăţarea poate fi definită ca „un proces

evolutiv, de esenţă formativ-informativă, constând în
dobândirea (recepţionarea, stocarea şi valorificarea
internă) de către fiinţa vie, într-o manieră activă,
explorativă a experienţei proprii de viaţă şi, pe această
bază, în modificarea selectivă şi sistematică a conduitei,
în ameliorarea şi perfecţionarea controlată şi continuă
sub influenţa acţiunilor variabile ale mediului ambiant” .
Golu P., 1985
CARACTERISTICI
 achiziţionarea unui capital cultural;
 caracter adaptativ;
 schimbarea comportamentului
 constituie şi principala modalitate de
împlinire umană, de valorizare a
potenţialului indivizilor
3
10/10/2019
Orizontul fără limite al învățării

 Un Raport către Clubul de la Roma (1981, tradus in rom.);
 De regulă, oamenii promovrază moduri deficitare de
învățare:
 Învățarea de menținere;
 Învățarea prin șoc.
 Autorii recomandau o învățare inovatoare: anticipativă și
participativă.
 Învățarea individuală și societală.
Crearea unei societăți a învățării

 Un plan pour co-construire une société apprenante-
Catalyzing Collective Intelligence to Make the Planet
Learn, Rapport de François TADDEI, 2018.
 O societate a învățării facilitează învățările individuale și
colective, astfel încât cunoștințele și exepriențele unora să
permită altora de învăța și iniva mai ușor.
 A construi împreună o Europă și o planetă a învățării,
creînd un ansamblu de alianțe internaționale.
 Crearea de ecosisteme numerice ale învățării.
 https://www.youtube.com/watch?v=BhunNczVNaA
 Organizarea unor Festivaluri ale învățării (Franța, Scoția,
1.Variabile de ordin psihopedagogic ale

învățării eficiente
 A) Behaviorismul-formarea unor deprinderi de
învățare eficientă;
 Nevoia unui mentor (antrenor);
 Antrenament în procesul învățării.
 B) Structuralismul genetic (Jean Piaget)
 Procesul învățării trebuie să fie în acord cu stadiile
dezvoltării inteligenței individului;
 Principiul interiorizării-procesul cunoașterii pleacă de
la concret la abstract (elevul/studentul trebuie ajutat
să facă acest salt).
4
10/10/2019
C) Psihologia socială genetică

(Doise, Mugny)
 Au cercetat rolul grupului mic în procesul de învățare
(Piaget neglijase dimensiunea socială a învățării);
 Elevii pot învăța mai repede în grup;
 Nu numai că învață mai repede, dar își accelerează
dezvoltarea structurilor intelectuale, datorită unui
conflict socio-cognitiv;
 De aici rezultă un adevăr asumat al grupului;
 Pledoarie pentru folosirea unor metode de predare în
grup;
 Proiectul de grup, inclusiv cel de afacere.
MEIRIEU ŞI MOTIVAŢIA ÎNVĂŢĂRII
 Motivaţia- un element minor în aparenţă

(le presque-rien – V. Jankelevitch, 1981).
 Dar care constituie punctul arhimedic în teoria
învăţării.
 Acesta se situează în dorinţa de a cunoaşte şi de a
înţelege, în curiozitatea specifică a copilului.
 Nu toate disciplinele şi conţinuturile supuse
învăţării se pretează la acelaşi tratament,
deziluziile sunt uneori pe măsura speranţelor.
 Rolul determinant al educatorului.
D) ÎNVĂŢAREA COGNITIVISTĂ
 ce se întâmplă în "cutia neagră" a celui care realizează
actul învăţării;
 conştientizarea proceselor mentale realizate de
experţi în rezolvarea unei probleme;
 realizarea metacogniţiei (de către elevi şi cadre
didactice);
 alternarea activităţii expertului şi a novicelui în
rezolvarea problemei;
 privilegierea învăţării în grup.
5
10/10/2019
E) Teoria inteligențelor multiple

1. Verbală / lingvistică;
2. Vizuală / spaţială;
3. Logico-matematică;
4. Corporală / kinestezică;
5. Muzicală/ ritmică;
6. Naturalistă;
7. Intrapersonală;
8. Interpersonală (H. Gardner)
9. Emoțională (D. Golemen).
INTELIGENȚA LINGVISTICĂ
folosirea cu
precădere a
cuvintelor
pentru a
comunica şi a-i
înţelege pe alţii;
6
10/10/2019
INTELIGENȚA MATEMATICĂ
 predilecţie pentru
raţionamentul logic şi
matematic;
 analiza cauzelor şi
consecinţelor unui
fenomen;
 formulare de ipoteze;
 realizarea unor
cercetări
experimentale;
INTELIGENȚA SPAȚIALĂ
 capacitate de a
gândi în imagini
externe sau
mentale;
 capacităţi în
domeniul artelor
plastice, al
proiectării şi
organizării spaţiului;
7
10/10/2019
INTELIGENȚA KINESTEZICĂ
capacitatea de
controla
mişcările
corpului şi de a
mânui
obiectele;
8
10/10/2019
INTELIGENȚA MUZICALĂ
capacitatea de
a aprecia şi a
produce
ritmul, timbrul
şi înălţimea
sunetelor
INTELIGENTA NATURALISTĂ
 capacitatea de a
explora, a clasifica,
a discrimina, a
valorifica şi a
proteja
componentele
mediului
înconjurător
9
10/10/2019
INTELIGENȚA INTRAPERSONALĂ
 capacitatea de
introspecţie, de a
identifica şi
analiza propriile
sentimente,
atitudini şi
comportamente
INTELIGENȚA INTERPERSONALĂ
 a recunoaşte şi a
înţelege cu uşurinţă
sentimentele şi
motivaţiile altora;
 a intra uşor în relaţii
cu alţii;
 a desfăşura frecvent
activităţi de grup;
10
10/10/2019
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ
 „capacitatea de a fi în
stare să se motiveze şi
să persevereze în faţa
frustrărilor; de a-şi
stăpâni impulsurile şi de
a amâna satisfacţiile; de
a-şi regla stările de spirit
şi de a împiedica
necazurile să-i întunece
gândirea; de a fi
stăruitor şi de a
spera.”(Goleman)
11
10/10/2019
Studenții lucrează în grup
F) Învățarea transformatoare
(Jack Mezirow)
 Definiție „procesul prin care transformăm cadre de

referință problematice (mentalități, habitudini
mentale, perspective asupra semnificațiilor)-seturi de
asumpții și așteptări- pentru a le face mai
cuprinzătoare, mai deschise, mai reflexive și mai
capabile de schimbări afective.” Mezirow, J. (2014)
 A face din experiența individului un instrument de
reflecție, care să conducă la schimbări efective.
11 faze ale învățării transformatoare

 O dilemă derutantă;
 Autoexaminarea sentimentelor;
 Evaluarea critică a asumpțiilor (presupuneri) epistemice, socio-culturale și
psihice;
 Recunoașterea faptului că nemulțumirea noastră și procesul de transformare
sunt strâns legate (și alții au negociat o modificare similară);
 Explorarea opțiunilor pentru noi roluri, relații și acțiuni;
 Planificarea unui curs de acțiune;
 Dobândirea cunoștințelor și aptitudinilor pentru punerea în aplicare a
planurilor;
 Încercarea provizorie a noilor roluri;
 "renegocierea relațiilor și negocierea noi relații “;
 Consolidarea competenței și a încrederii de sine în cadrul noilor roluri și
relații;
 O reintegrare în viața noastră personală pe baza condițiilor dictate de noua
perspectivă.
12
10/10/2019
G) Modelul învățării în profunzime

(Deeper Learning)
 învățarea profundă (Deeper Learning) reprezintă
ingredientul principal al acțiunii eficiente
desfășurată de individul secolului XXI (National
Research Council, Education for Life and Work:
Developing Transferable Knowledge and Skills in
the 21st Century, 2012, SUA).
 De regulă, oamenii realizează o învățare de
suprafață, superficială.
Dezvoltarea unui set indispensabil de

competențe
 Stăpânirea unui trunchi comun;

 Gândire critică și rezolvarea de probleme complexe;
 Colaborare în activitate;
 Comunicare eficientă;
 A învăța cum să înveți independent.
 Dezvoltarea unor abilitățí de leadership.
Să detaliem………
Presupunem că ai de reţinut 80 de pagini. Intuitiv ajungi la concluzia că în 5 zile treci de două ori prin materie.
Şi acum începi calculele:
materia fiind grea, nu poţi învăţa mai mult de 2 pagini / oră (prima parcurgere ) 40 de ore
ştii din experienţă că repetarea îţi ia cam 50% din timp 20 de ore
timp pentru „finisare" 12-15 ore
Total 72-75 de ore
- Dacă numărul de ore de învăţare pe zi alocate acelei materii este de 10 opt zile
Ai prea puţin timp la dispoziţie? Vezi unde poţi scădea numărul de ore (nu calitatea): poate un sfert din materie e mai
uşoară (şi mai tai, mai găseşti scurtături şi faci 35 de ore); repetarea ia mai puţin dacă ai folosit corect tehnicile de
învăţare (şi atunci la prima repetare ai nevoie doar de 15 ore, iar la a doua de 10 ore şi uite că deja ai câştigat 12-15 ore!).
Elaborează un plan Ziua I II III IV V VI VII VIII IX X

invatare
repetari . 3-5 . . 1-2 . . . 1-2
initiala
pauza . p . p p . p p p .
Program de învăţare special conceput pentru lipsa de timp din sesiune http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/
13
10/10/2019
Este dovedit ştiinţific faptul că:
După ora 11,30-12 capacitatea de muncă scade destul de mult şi se menţine scăzută timp de 1-2 ore după
masa de prânz.
În acest interval se instalează oboseala, neatenţia, plictiseala sau chiar starea de somnolenţă. Cea mai scăzută
productivitate a învăţării este între orele 13 şi 15. Este un moment propice relaxării şi somnului de amiază, cu
toate efectele lui benefice.
Capacitatea de muncă creşte din nou spre orele 16-17, acesta fiind
momentul în care vom putea stoca în memorie informaţiile pe care vom
dori să le reţinem zile sau chiar săptămâni, datorită faptului că memoria de
lungă durată este cea mai eficientă după ora 16.
În concluzie, am putea spune că intervalele cele mai bune pentru a
învăţa sunt 8,00 - 11,30 (12,00) şi de la orele 16-17 până la ora culcării.
Află despre ciclurile productivităţii învăţării şi logica şedinţei de studiu http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

3.Lectura aprofundată a unui text

 Lectura integrală a textului-o imagine de ansamblu
 Explicarea cuvintelor și expresiilor necunoscute
 Împărțirea textului pe fragmente, capitole
 Lectura aprofundată a fiecărui fragment (sublinieri,
idei principale), până se termină tot textul
 Repetarea părților și ansamblarea lor, treptat
 Concluziile textului
 Realizarea unor scheme, organizatori grafici, hărți
conceptuale etc
 Aplicații practice (rezolvări de probleme, exerciții etc)
 A păstra aceste documente în formă electronică
14
10/10/2019
O.G. de tip comparativ

___________________ şi __________________
ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI
15
10/10/2019
16
10/10/2019
Luarea de notițe la curs

 Studentul să primească din timp suportul de curs, să-l
listeze și să citească în avans ce va preda profesorul
 A sintetiza ideile principale pe care le pune în evidență
profesorul
 A folosi culori pentru sublinieri
 A realiza diferite scheme
 A repeta notițele de curs seara înainte de culcare pentru a
stimula memoria de lungă durată și a diminua uitarea
informațiilor
 A căuta surse suplimentare de informare, inclusiv în limbi
străine
 A folosi prescurtări, numerotări
Sisteme de luare a notiţelor (Cornell)
Intrebări Notiţele
Conexiuni
Reflecţii
personale
Cuvinte cheie
17
10/10/2019
Notiţe Idei principale Cuvinte cheie
Întrebare Notiţe
4. Pregătirea pentru laborator/seminar

 A aprofunda suportul de curs (a-l avea la laborator)
 Aprofundarea materialelor date de profesor
 Lectura aprofundată și a altor surse bibliografice
indicate de profesor sau găsite de către student
 Respectarea tuturor regulilor privind lectura unui
articol sau capitol științific
 Accent pe aplicațiile practice
 A elabora un portofoliu personal pentru fiecare
disciplină de învățământ
5. Elaborarea și susținerea unei lucrări

științifice
 Folosirea unor motoare de căutare
 Structura lucrării: introducere; material și metodă;
rezultate și discuții; concluzii; bibliografie (template).
 Citări bibliografice:
 Ball S.T., 1998. Alfalfa Growth Stages, New Mexico State University, Guide A-330,
available on-line at: http://lubbock.tamu.edu/.
 Mueller S.C., Teuber L.R., 2007 - Alfalfa Growth and Development. In: Summers C.G.
and Putnam D.H., (eds), Irrigated alfalfa management for Mediterranean and Desert
zones, Chapter 3, University of California Agriculture and Natural Resources Publication
8289.
 Sanz-Sáez Á., Erice G., Aguirreolea J., Muñoz F., Sánchez-Diaz M., Irigoyen J.J.,
2012 - Alfalfa forage digestibility, quality and yield under future climate change scenarios
vary with Sinorhizobium meliloti strain. Journal of Plant Physiology, 169:782-788.
 Susținere liberă, convingătoare, punând în evidență

contribuțiile personale.
18
10/10/2019
6. Elaborarea și susținerea unui proiect

 Pionierii abordării proiectului în educaţie -
pedagogii americani John Dewey (1859-1952) şi
William H. Kilpatrick (1871-1965).
 metodă complexă de predare și evaluare;
 începe în clasă și continuă în afara ei o perioadă mai
mare de timp;
 individual sau de grup;
 „Înainte de a călca pe un drum, trebuie să-l vezi”, sublinia
un filosof şi logician polonez (T. Kotarbinski).
 se desfățoară în etape.
I. Faza de pregătire a proiectului

Etape Elemente de conţinut
1)  Emergenţa ideii, prin aproprierea proiectului de către
ALEGEREA elevi/studenţi;
PROIECTULUI  Stabilirea planului (tema; obiectivele; ipoteză; concepte
cheie; capacităţi şi atitudini de format şi dezvoltat; resurse
umane, materiale şi financiare; metodologii;
rezultate/produse; criterii de evaluare.
2)  A se ţine cont de cunoştinţele elevilor/ studenţilor şi de
STABILIREA capacităţile pe care urmărim să le dezvoltăm prin folosirea
RESURSELOR acestor resurse.
NECESARE  Exemple: biblioteci, organisme locale, societăţi comerciale,
instituţii publice, TIC etc.
 Iniţierea în utilizarea acestor resurse.
 Obţinerea autorizării în cazul folosirii unora.
3)  Planul detaliat al proiectului: tema; obiectivele; ipoteză;
ORGANIZAREA concepte cheie; capacităţi şi atitudini de format şi
ACTIVITĂŢII ÎN dezvoltat; resurse umane, materiale şi financiare;
CADRUL
metodologii; activităţi; reguli; rezultate/produse; criterii de
PROIECTULUI
evaluare; rolurile
ROSE-USAMV IASI-2019actorilor implicaţi etc. 56
II. Faza de realizare a proiectului

4)  Pregătirea, derularea, evaluarea şi reglarea fiecărei activităţi din cadrul
DESFĂŞURAREA proiectului.
ACTIVITĂŢILOR  Prin efort individual şi/ în grup.
DIN CADRUL  Activităţi variate: sintetizarea bibliografiei de specialitate, investigaţii,
PROIECTULUI experimente, activităţi practice, observaţii sistematice, aplicare de
chestionare, interviuri, aplicare de teste, analize statistice, prin
intermediul Internetului etc.
 Acordare de sprijin, ajutor şi consultaţii.
 Crearea de dispozitive de coordonare şi susţinere (cu responsabilităţi
distincte).
5) COORDONAREA  Elaborarea produselor proiectului (postere, folii, rapoarte, jurnale,
ŞI SINTEZA grafice, statistici, portofolii, site-uri (pagini Web) etc.
 Prezentarea în faţa colectivului de elevi/ studenţi a acestor produse,
CONTRIBUŢIILOR
folosind mijloace multimedia moderne.
6) EVALUAREA  evaluări orale cu ocazia prezentării diferitelor produse.
PROIECTULUI  grile de evaluare şi coevaluare a modului de desfăşurare a proiectului,
asupra implicării grupurilor şi indivizilor
 Evaluări externe.
19
10/10/2019
III. Faza de valorificare pedagogică a

proiectului
7)  Realizarea unui demers metacognitiv (de ordin
REEVALUAREA cognitiv şi social).
PROIECTULUI  Evidenţierea elementelor pozitive, a dificultăţilor
întâmpinate.
 Sugestii pentru proiecte viitoare
8)  Prezentarea produselor proiectului şi altor
VALORIFICAREA factori interesaţi.
PROIECTULUI  Prezentarea concluziilor rezultate din proiect la
diferite simpozioane, colocvii, publicarea
rezultatelor obţinute, inclusiv prin intermediul
Internetului.
 Aplicarea în practică a rezultatelor proiectului.
 Generalizarea experienţelor pozitive.
7.Pregătirea unui examen

 Stabilirea unui calendar, cu împărțirea materiei pe zile
 a-ți stabili obiective concrete
 A învăța logic
 A reține ideile esențiale sub forma unor scheme, hărți
conceptuale, organizatori grafici etc
 A corela cunoștințele cu cele învățate la alte discipline
științifice
 A le aplica în practică
 A le repeta împreună cu alți colegi
 Repetițiile trebuie să fie realizate în moduri diferite
 A lega capitolele între ele până se învață intregul materia
 A te odihni înainte de examen
8.Tehnici de memorare
 Structurarea informaţiilor în unităţi (7± 2)
 Tehnica locurilor
 Metoda cuvântului cheie (limbi străine)
 Memorarea prin crearea unei poveşti
 Memorarea datelor prin tehnica vizuală, auditivă, tactilă sau
kinestezică
 Procedeul „pâlniei” (de la idei esențiale la detalii)
 Acronimele
 Oraşul
 Corespondenţele numerice cu rimă
 Organizatorii grafici (OG)
 Precizarea datei la care va avea loc reactualizarea
 https://www.youtube.com/watch?v=U6PoUg7jXsA&feature=youtu.be
20
10/10/2019
Ştiai că....?
Nivelul reţinerii e mai mare după somn decât după o perioadă de veghe.
În plus, după 2 ore de somn, datele se reaşează la fel de bine ca după 8 ore de somn.
Mult mai multe detalii despre secretele somnului în relaţia cu procesul de învăţare şi cum să le foloseşti în avantajul tău
http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/
9. Metacogniția-sau « gândind despre gândire»

 “Metacognition is the segment of stored
knowledge that has to do with people as cognitive
creatures and with their diverse cognitive tasks,
goals and actions” (Flavell, 1979).
 Metacognitive knowledge is divided into three
categories: knowledge of person variables, task
variables and strategy variables (Flavell, 1983).
 La métacognition est «une compétence pour
planifier, s`évaluer constamment avant, pendant et
après une tâche et réajuster au besoin.» (Marie-
Anne Broyon, 2001)
NIVELE ALE METACOGNIŢIEI
MODEL
NIVEL- OBIECT
21
10/10/2019
A. Cunoştinţe metacognitive
 Cunoştinţele declarative (reguli, fapte,
legi şi principii);
 Cunoştinţele procedurale (savoir-
faire);
 Cunoştinţele condiţionale privitoare
la « când, pentru ce, când să utilizăm
o anumită strategie, un anumit
demers, să angajăm o anumită
acţiune. » (M.A. Broyon, 2001)
B. Strategiile metacognitive
 Planificarea – a stabili un obiectiv, a
determina activităţi , a selecţiona
mijloacele şi a stabili criterii de evaluare.
 Controlul - « o privire evaluativă »
(Lafortune, Jacob et Hébert, 2000);
 Reglarea - «se pot aduce îmbunătăţiri,
schimbări, să modificăm strategia sau să
ajustăm ritmul de lucru(ib.).
10. Învățarea creativă

 Etimologie: latin creare, care înseamnă zămislire,
făurire,naştere.
 ”Creativitatea nu are loc în mintea unei persoane, ci este
produsul unui proces mult mai amplu și mai misterios.”
(Csikszentmihalyi, 1994)
 J.P. Guilford - „viitorul civilizaţiei noastre este o cursă
între educaţia creativităţii şi catastrofă”.
 „Fiecare copil este un miracol. Fiecare copil poate fi
creator şi poate rămâne creator şi ca adult.” (Amabile
Teresa,1997)
22
10/10/2019
Factorii creativității
 A. Psihologici
1. Factorii intelectuali
1.1. Inteligența
 1.2. Gândirea divergentă
 1.3. Gândirea convergentă
 1.4.Stilul perceptiv
2. Factorii nonintelectuali (motivația, caracterul, afectivitatea, temperamentul, rezonanța
intimă)
3. Aptitudini speciale
4. Factorii abisali (subconștienți)
 B. Factorii biologici
 Ereditatea;
 Vârsta;
 Sexul;
 Sănătatea mintală.
 C. Factorii sociali (mediul; familia; şcoala)
BRAINSTORMINGUL
 Grup creativ (5-12 persoane);
 Amânarea oricărei critici (regula de bază);
 Etape:
 Pregătirea şedinţei;
 Etapa productivă a grupului creativ
a) Enunţarea problemei;
b) Reformularea problemei;
c) “încălzirea” –emiterea de idei în “foc continuu”
d) Brainstormingul propriu-zis
 Etapa trierii şi selecţiei ideilor (lumina roşie)
PHILLIPS
 Grupul se împarte în subgrupuri de 6;

 Timp de 6 min. trebuie să caute soluţii
la o problemă ;
 Fiecare grup îşi prezintă soluţiile;
 Sinteza realizată de către moderator;
 Varianta 6 / 3 / 6
23
10/10/2019
DEZBATEREA PANEL
 Un grup de specialişti (5-7) dezbat o temă în faţa unui
auditoriu, care nu poate interveni verbal (doar prin
mesaje scrise);
 Moderatorul poate prelua din părerile auditoriului şi le
supune dezbaterii;
 După un timp stabilit şi ascultătorii au voie să intervină
verbal;
 Concluzii .
DEBATE (PRO ŞI CONTRA)
 Două subgrupuri aduc argumente pro şi contra unei

probleme;
 Existenţa unui grup de juraţi;
 După un timp se schimbă rolurile (regula nu se
anunţă de la început);
 Valenţele formative rezultă tocmai din punerea în
cele două ipostaze.
10.Stilul de învățare
 Stilul de învăţare reprezintă modul particular în care

cineva receptează şi prelucrează informaţia.
 În ceea ce priveşte maniera de receptare, stilurile de
învăţare se disting după analizatorul dominant
(Fleming şi Mills, 1992): vizual, auditiv, citit-scris,
kinestezic şi multimodal.
24
10/10/2019
Modelul lui Kolb (1984)
Kolb’s Experiential Learning Cycle
Source: Kolb, DA. (1984) Experiential Learning: Experience as the Source of Learning and Development.
Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall.
Componenta genetică
25
10/10/2019
Stilul cognitiv
Folosirea emisferelor cerebrale
26
10/10/2019
Bibliografie
 Bertolini, M. (2013). Comment étudier efficacement en
5 étapes. http://format30.com/2012/03/13/comment-
etudier-efficacement-en-5-etapes/, 29.07.2015.
 Birkenbihl, V. (2000). Tare de cap? Mod de întrebuințare a
creierului. București: Ed. Gemma Pres
 Cassidy, A., Griffiths, T. & Nakonechny, J. (2001). Concept
Mapping: Mirroring processes of thinking and
learning. Tapestry. Number 4. September, 2001. Centre for
Teaching and Academic Growth (TAG). University of
British Columbia.
http://tag-test.olt.ubc.ca/Tapestry/Number4/mapping.html.
 Delors, J. (coord.) (2000). Comoara lăuntrică. Iaşi : Editura
Polirom. ROSE-USAMV IASI-2019 79
 Gregoire R. Inc., Leferrière (1998). „Apprendre ensemble

par projet avec l`ordinateur en reseau”- http://
www.Tact.ulaval.ca/fr/html/projets/choix1.html.
 Hattie, J. (2014). Învățarea vizibilă. Ghid pentru profesori.
Editura Trei: București
 Leblanc, R., Chevrier J., Fortin G. & Théberge M. (2000).
Le style d´apprentissage: perspective de développement.
Education et francophonie, volume XXVIII, n°1, printemps-
été 2000, http//www.acelf.ca/
revue/XXVIII/index.html#art04
 Linksman, R. (1999). Învăţare rapidă. Bucureşti : Ed. Teora.
 MEC (2001). Învăţarea activă. Ghid pentru formatori şi
cadre didactice.
 Meirieu, Ph. (1993). Apprendre... oui, mais comment. Paris : ESF.

 Piaget, J. (1965). Psihologia inteligenţei. Bucureşti : Editura
Ştiinţifică.
 Stanciu, M. (2005). Elemente de psihologia educaţiei. Iaşi:
Editura Performantica.
 Stanciu, M., Dumitriu, C., Clipa, O., Ignat, A.-A., Mâță, L. &
Brezuleanu, C.-O. ( 2011). Experimental Research on
Metacognitive Competence Development at Freshmen Students
from Three Romanian Universities, Book Editor(s):
Bekirogullari, Z., Conference: 2nd International Conference on
Education and Educational Psychology (ICEEPSY) Location:
Instanbul, TURKEY Date: OCT 19-22, 2011. Source: 2ND
INTERNATIONAL CONFERENCE ON EDUCATION AND
EDUCATIONAL PSYCHOLOGY 2011 Book Series: Procedia
Social and Behavioral Sciences, Procedia - Social and Behavioral
Sciences 29 (2011) 1914 – 1923, DOI: 10.1016/j.sbspro.2011.11.441.
27

Stanciu&al - TEHNICI DE INVATARE EFICIENTA - 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stanciu&al - TEHNICI DE INVATARE EFICIENTA - 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10/10/2019

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Obiectivul general și obiective specifice

UE-COMPETENȚELE CHEIE (2006)

fi cel care nu știe să scrie și să

 În sens larg, învăţarea poate fi definită ca „un proces

Orizontul fără limite al învățării

Crearea unei societăți a învățării

1.Variabile de ordin psihopedagogic ale

C) Psihologia socială genetică

MEIRIEU ŞI MOTIVAŢIA ÎNVĂŢĂRII

 Motivaţia- un element minor în aparenţă

E) Teoria inteligențelor multiple

Studenții lucrează în grup

 Definiție „procesul prin care transformăm cadre de

11 faze ale învățării transformatoare

G) Modelul învățării în profunzime

Dezvoltarea unui set indispensabil de

 Stăpânirea unui trunchi comun;

Elaborează un plan Ziua I II III IV V VI VII VIII IX X

Este dovedit ştiinţific faptul că:

Află despre ciclurile productivităţii învăţării şi logica şedinţei de studiu http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

3.Lectura aprofundată a unui text

O.G. de tip comparativ

Luarea de notițe la curs

Sisteme de luare a notiţelor (Cornell)

Notiţe Idei principale Cuvinte cheie

4. Pregătirea pentru laborator/seminar

5. Elaborarea și susținerea unei lucrări

 Susținere liberă, convingătoare, punând în evidență

6. Elaborarea și susținerea unui proiect

I. Faza de pregătire a proiectului

II. Faza de realizare a proiectului

III. Faza de valorificare pedagogică a

7.Pregătirea unui examen

9. Metacogniția-sau « gândind despre gândire»

NIVELE ALE METACOGNIŢIEI

10. Învățarea creativă

 Grupul se împarte în subgrupuri de 6;

DEBATE (PRO ŞI CONTRA)

 Două subgrupuri aduc argumente pro şi contra unei

 Stilul de învăţare reprezintă modul particular în care

Modelul lui Kolb (1984)

Kolb’s Experiential Learning Cycle

Folosirea emisferelor cerebrale

 Gregoire R. Inc., Leferrière (1998). „Apprendre ensemble

 Meirieu, Ph. (1993). Apprendre... oui, mais comment. Paris : ESF.

S-ar putea să vă placă și