Hidrologie Anul I, Semestrul I

Hidrologie generală și ape subterane

LP 2 și 3. Proprietățile apei

Titular Curs:
Prof. Univ. Dr. Zaharia Liliana
zaharialili@hotmail.com

Titular Lucrări Practice:

Dr. Moroșanu Gabriela
gabriela.morosanu@unibuc.ro
gabriela.adina.m@gmail.com

1 iunie 2020
Facultatea de Geografie, Universitatea din București
Problematica

1. Prezentarea tematicii, noţiuni introductive, referinţe bibliografice (2h)

2. Proprietăţile generale ale apei. Modalităţi de determinare şi importanţă. Legi şi acte normative

privind apa şi protecţia ei (4h)

3. Măsurători şi observaţii asupra apelor subterane – metodologie şi dispozitive de măsurare (2h)

4. Variațiile temporale ale nivelului apei subterane (2h)

5. Variațiile spațiale ale nivelului piezometric. Hărțile cu hidroizohipse și hidroizobate - realizare şi analiză.

Determinarea gradientului hidraulic şi a direcţiei de scurgere a apei subterane (4h)

6. Variațiile pe verticală ale nivelului piezometric și caracteristicile acviferelor. Harta hidrogeologică și profilul

hidrogeologic. Prezentare exemple și analiză (2h)

7. Elementele morfometrice ale bazinului hidrografic (6h)

 Proprietățile apei
P. fizice și organoleptice P. chimice
Temperatura apei Reziduul fix

Transparența Duritatea

Turbiditatea Concentrația ionilor de hidrogen (pH-ul)

Culoarea Salinitatea

Densitatea Conținutul ionic

Conductivitatea electrică - Substanțele biogene (compuși ai azotului și fosforului)

- Elementele minore și secundare
Radioactivitatea - Substanțele organice
Gustul Gazele din apă
Mirosul - Oxigenul
- Dioxidul de carbon
- Hidrogenul sulfurat (acid sulfhidric)
- Metanul (CH4 – gaz de baltă)
P. biologice și bacteriologice
- speciile biocenotice polisaprobe, α-mezosaprobe, β-mezosaprobe, oligosaprobe
- bacterii banale (colibacili), saprofite, patogene.
I. Temperatura apei
• Este o caracteristică internă a unui corp, în strânsă legătură cu presiunea și volumul acestuia, dar și cu
temperatura aerului înconjurător.
• Variază cu starea timpului (vremea), sau în funcție de locația punctului pe glob (latitudine, altitudine), de
adâncime, de momentul zilei și de anotimp.

Conversia temperaturii dintr-o unitate de măsură în alta

Din: În: Ecuație:
°C °F T(°F) = (T(°C) x 1.8) + 32
°F °C T(°C) = (T(°F) – 32) x 0.5556
°C °K T(°K) = T(°C) + 273.15

°K °C T(°C) = T(°K) - 273.15

Aplicație:
• Verificați temperatura apei într-o localitate la alegere:
https://www.meteoblue.com/ro/vreme/s%C4%83pt%C4%83m%C3%A2na/mamaia_rom%c3%a2nia_673957
• Exprimați în °F și °C temperatura apei din sticlă/ de la robinet.
• Cum variază temperatura apei unui lac din jurul Bucureștiului în timpul unui an?
II. Transparența apei
• Este calitatea de a lăsa să treacă prin apă energia luminoasă.
• Cu ajutorul Discului lui Secchi, se notează adâncimea, la care nu se mai percepe
bine conturul discului. Măsurătoarea trebuie să se facă pe timp senin.
• În laborator, pentru măsurarea acestei însuşiri, se foloseşte fotometrul (măsoară
intensitatea luminoasă)
Discul lui Secchi Fotometrul portabil

Aplicație:
• Se confecționează un disc rezistent la
apă, asemănător prototipului Secchi (30
cm diametru), fie alb complet, fie alb –
negru (ca în imagine) și se va agăța de o
sfoară.
• Mergeți într-un parc, sau oriunde pe
malul unei ape și lansați discul lui
Secchi astfel realizat, urmărind
adâncimea până la care acesta se mai
poate vedea.
• Adâncimea respectivă este o măsură a
transparenței apei (cantitatea de
lumină solară reflectată) și este invers
proporțională cu turbiditatea apei.
 Discul lui Secchi
III. Turbiditatea

T. este dată de cantitatea de particule organice şi

anorganice în suspensie într-un volum de apă din râuri,
lacuri, mări etc.

• În sens larg, turbiditatea este o caracteristică optică a

Turbidimetrul portabil apei și exprimă gradul de opacitate/ încărcare cu
(pentru probe de apă)
aluviuni în suspensie, cu unitatea de măsură NTU
(Nephelometric Turbidity Units).
• În sens restrâns, hidrologic, turbiditatea se măsoară în
g/l sau unități de măsură echivalente masei pe volum
(prin determinarea în laborator a concentrației
particulelor în suspensie într-un volum de apă).

Turbidimetru pentru râuri

(pentru măsurători in situ)
https://henry.baw.de/handle/20.500.11970/104554
 IV. Culoarea apei
• Depinde de natura și gradul de încărcare cu
substanțe în suspensie sau în soluție, de natură
organică sau anorganică.
• Factorii care conduc la colorarea apei sunt: litologia
și caracteristicile solurilor spălate de aceasta
(pentru râuri și lacuri), descompunerea vegetaţiei, a
organismelor de tipul planctonului sau din
deversarea apelor reziduale.
Aplicație:
Aprecierea culorii apei cu ajutorul scării colorimetrice Forel Uhle • Imprimați pe o foaie scara
colorimetrică Forel Uhle.
• Pentru apele de suprafață,
determinarea culorii se face
deasupra discului Secchi pentru o
mai mare precizie.
• În cazul apelor subterane, culoarea
se determină privind în sus apa
introdusă într-un cilindru de sticlă
cu înălțmea de 30-40 cm și
compararea cu apa distilată dintr-
un recipient asemănător.
 V. Densitatea apei
• Raportul dintre masa și volumul apei în condiții
de temperatură și presiune constante.
Variația densității cu temperatura
Temperatura Densitatea Density
apei (g/cm3)
0°C 0.99987
4.0°C 1.00000 Ce constatați în această imagine?
26.7°C 0.99669
Punctul triplu al apei
100°C 0.95865 Diagrama de fază presiune-temperatură

Aplicație:
• Cântăriți câteva cubulețe de gheață pe un cântar de bucătărie
• Turnați apă într-un recipient în prealabil cântărit și determinați masa
acesteia.
• Se va cunoaște volumul recipientului (gradat)
• Adăugați cubulețele de gheață și urmăriți cât s-a mărit volumul din
recipient (apă + gheață)
• Împărțiți masa finală (g) la volumul respectiv (ml)
 VI. Conductivitatea electrică
Proprietatea apei de a conduce curent electric, datorită substanțelor dizolvate în ea.
Se măsoară în mho (inversul rezistenței electrice, măsurate în ohm), sau Siemens (S). Pentru apa
destinată consumului, unitatea de măsură este µS.

• Apa pură are o conductivitate foarte mică (sub 25 µS)

• Apa potabilă din fântâni are o conductivitate între 30 și 200 µS
• Apa poluată poate depăși 1000 µS
• Apa sărată de mare depășește are între 40.000 – 55.000 µS

Experiment
 Aprecierea conductivității cu ajutorul unei baterii și a
unui fir conductor de electricitate
 Introduceți firul legat de baterie în recipiente
umplute cu apă din diferite surse (exemplu, apă
dulce/ plată vs. Apă sărată/ minerală) și observați
efectul.
 Dacă apa conduce electricitate, la capătul firului se
vor vedea bule de aer.
 VII. Radioactivitatea Discul lui Secchi
• Proprietatea unui corp de a emite radiații.
• Elemente radioactive: uraniu, toriu,
plutoniu radiu
Unitățile de măsură:
picocurie (pCi), o unitate însemnând
3,7.1010 dez/s (dezintegrări pe secundă)

Tipuri de izvoare după radioactivitate:

• foarte slab radioactive < 500 pCi (Biborțeni,
Sâncrăeni, Băile Govora)
• cu radioactivitate slabă, cu concentraţii între
500- 1000 pCi (Stâna de Vale, Moneasa,
Buziaș)
• cu radioactivitate moderată, între 1.000–5.000
pCi (Bilbor, Borsec, Geoagiu Băi, Călimânești
– Căciulata)
• cu radioactivitate mare, între 5 000–10 000
pCi (Borsec, Someșeni, Jibou)
• cu radioactivitate deosebită care au o
concentraţie mare de radon (peste 10 000
pCi) - Sângeorz Băi, Băile Tuşnad şi Băile
 VI. pH-ul
- pH-ul (potențialul de hidrogen) reprezintă logaritmul zecimal cu semnul minus al concentrației ionilor pozitivi
(sau protonilor) de hidrogen dintr-o soluție apoasă.
- pH-ul indică aciditatea (pH între 0 și 7) sau bazicitatea (pH între 7 și 14) unei soluții.
- Se poate măsura automat cu dispozitive numite
pH-metre sau a hârtiei de pH, precum și
experimental, manual, cu ajutorul unor indicatori
Aplicație:
• În casă, se vor fierbe bucăți de varză sau sfeclă
roșie până ce apa se va colora mov – cerneală.
• Sucul se va lăsa câteva zeci de minute să se
răcească și se poate dilua cu puțină apă plată.
• Se va distribui sucul în recipiente transparente, în
care se vor turna diferite tipuri de lichide sau
prafuri și se va urmări schimbarea culorii.
• Se poate adăuga praf de copt sau bicarbonat
(NaHCO₃) de sodiu sau amoniu pentru prăjituri
(NH4+), care au pH alcalin, suc concentrat de
lămâie, oțet sau diferite sucuri acidulate, apă
poluată (cu pH acid).
• Ce culori indicatoare va căpăta apa?
 VII. Duritatea apei
Duritatea apei reprezintă suma concentrației cationilor metalici din apă (în special cei de calciu și
magneziu), dar și de la alte metale secundare care pot apărea în apă.
• Se pot observa urmele apei dure pe vasele de bucătărie (materie albă depusă)
• Se măsoară în grade de duritate (franceze, germane)
• 1 ° duritate german = 10 mg CaO sau 1,42 mg MgO
• În funcție de numărul de grade, se stabilește o scară a durității (de la ape foarte moi, între 0 și 4
grade, la ape foarte dure, peste 30 de grade)

În funcție de natura acestor săruri se deosebesc două tipuri de durități:

•Duritate temporară (dispar după fierbere)
•Duritate permanentă (cantitatea sărurilor de Ca și Mg care dispar
după fierbere)

Experiment
1. Verificați duritatea totală a apei combinând un săpun lichid pur
(pentru copii) cu apa de experiment (dacă este dură, săpunul nu
va face spumă).
2. Fierbeți apa o jumătate de oră și repetați experimentul. Dacă
apa va fi la fel de dură, este vorba de duritate permanentă)
 VIII. Reziduul fix
Reziduul fix (sec sau uscat) reprezintă cantitatea de substanțe solide (organice și anorganice) dizolvate
într-un litru de apă, rămase după evaporarea completă a apei (din care s-au înlăturat suspensiile prin
filtrare sau centrifugare) și uscarea probei la 105°C, timp de două ore.

Se măsoară în mg/l.

Prin calcinarea reziduului ec la temperatura de 600°C se obține reziduul la calcinare care exprimă
conținutul de substanțe minerale dizolvate în apă.

Pierderea la calcinare = Reziduul la evaporare – reziduul la calcinare

Apele minerale = reziduul fix > 1000 mg/l

• Calitatea apelor minerale (plate sau carbogazoase) depinde de conţinutul reziduului fix pro enit din sărurile minerale.
• Pentru consum, apele recomandate sunt cele slab mineralizate sau plate, întrucât pot fi consumate fără recomandări medicale.
• Apele puternic mineralizate pot fi consumate doar la recomandarea medicului, putând provoca probleme renale şi biliare.

Aplicație
Observați valorile reziduului fix pe etichetele de apă plată și minerală. Ce valori ale mineralizației ați identificat?
 IX. Salinitatea
Salinitatea apei reprezintă masa sărurilor dizolvate în apă (g), măsurată într-un kg de apă în vacuum, la o
temperatură de 480 °C. Se măsoară în promile (‰).
• Sărurile sunt combinații cu structură ionică, în general, formate prin neutralizarea unui acid cu o bază.
• Sărurile sunt electroliți (materiale/ substanțe care permit trecerea curentului electric) în soluții apoase care sunt
disociate în ioni.
• Sărurile sunt substanțe solide, cristalizate, albe sau colorate.

Exemple de săruri:
Acide
•NaHCO3 — carbonat acid de sodiu
(hidrogenocarbonat de sodiu)
•NaHSO4 — sulfat acid de sodiu
(hidrogenosulfat de sodiu)
Neutre Bazice
•NaCl - clorură de sodiu •ZnOHCl — Hidroxiclorit
- apa de mare, lacurile sărate & cute diapire de Zinc
•CaCO3 - carbonat de calciu •FeOHCl2 — Hidroxiclorit
- calcare, relieful carstic de Fier
•Na2SO4 - sulfat de sodiu
- depozite cristaline în mediile aride

Experiment
Turnați sare într-un recipient cu apă și urmăriți cu o baterie și un fir conductor de electricitate atașat
comportamentul apei. Efectul va fi de ”bolborosire” (mici bule albe care ies, aparent, din firul conductor, datorită
proprietății sării de a conduce curent electric).
Repetați observația pentru diferite salinități (măsurând cantitatea de sare dizolvată)
 X. Gazele din apă
• Oxigenul (O2)
Ajunge în apă prin: absorbție din atmosferă, fotosinteza fitocenozelor, reducerea oxizilor din substanțele minerale
Se pierde prin: respirația viețuitoarelor acvatice, procesele de oxidare, degajare în atmosferă

• Dioxidul de Carbon (CO2) – stare liberă (sau dizolvat) sau în stare ionică (carbonați, bicarbonați).
Provine din: atmosferă (absorbție sau precipitații), respirația organismelor acvatice, apele subterane juvenile, activități
industriale, descompunerea materiei organice, vulcanism
Se pierde prin: fotosinteză, degajare în atmosferă, dizolvare a apei asupra rocilor solubile (calcarul, de exemplu)

• Hidrogenul sulfurat (H2S)

Se formează prin: descompunerea substanțelor organice și a sulfurilor metalice, reacțiile dintre argile, țiței,
cărbuni ce conțin combinații ale sulfului

• Metanul (CH4)
Rezultă prin descompunerea celulozei fitocenozelor, din apele ce însoțesc zăcămintele de petrol și gaze naturale,
sau care spală argilele bituminoase
 XI. Conținutul ionic
Un ion = atom sau în general un grup de atomi care are o sarcină electrică nenulă (atomul neutru are un număr
de electroni egal cu numărul de protoni din nucleu, și se poate ioniza prin schimbarea acestui echilibru):
- Ion pozitiv sau cation (dacă pierde unul sau mai mulți electroni)
- Ion negativ sau anion (dacă primește unul sau mai mulți electroni)
Etimologie: gr. ienai (a merge), deoarece electronii transportă încărcătură electrică.
Exemple de ioni principali:
Ionii pozitivi: Ca 2+ , Mg 2+ , Na +, K +
Ionii negativi: Cl – , CO3 2- , HCO3 2- , SO4 2-
Exemple de ioni secundari:
Ionii pozitivi: Mn 2+ , Cu 2+ , Li + , Sr +
Ionii negativi: Br– , F- , Al 3- , I-

Substanțele biogene. Nutrienții

• Importante pentru desfășurarea proceselor biologice
• Reprezentate, în principal, de compuși ai azotului - amoniacul (NH3-) sau ionul amoniu (NH4+), azotații (NO3 -),
azotiții (NO2-) și ai fosforului.
 XI. Conținutul ionic
Substanțele biogene. Nutrienții

Compușii organici ai azotului și fosforului îmbogățesc apa, determinând o populare graduală a

apelor stătătoare cu specii de alge. Acestea perturbă echilibrul organismelor prezente în apă și
calitatea acesteia, printr-o îmbogățire cu masă organică.

Lac în curs de eutrofizare

Sursa: ec.europa.eu

Duc la creșterea
cantități de
fitoplancton

Sursa:
https://iassupermitra.wordpress.com/2015/07/16/eutrophi
cation-meaning-impacts-and-control/
• Prin îmbogățirea lacului cu nutrienți și proliferarea algelor, mediul acestuia se schimbă de la o stare
oligotrofă (săracă în nutrienți) la o stare eutrofică (bogată în nutrienți).
• Această îmbogățire sporește productivitatea biologică, rezultând o abundență crescută de alge
microscopice (fitoplancton) și plante acvatice.
• Această productivitate crescută este asociată cu o schimbare a caracteristicilor lacurilor, cum ar fi o
acumulare mai mare de sedimente și materie organică, o reducere a oxigenului dizolvat și înlocuirea
organismelor vii cu specii mai bine adaptate noilor condiții.
• Eutrofizarea naturală poate fi
accelerată prin activitățile umane
în jurul lacului sau în bazinul său
hidrografic.
• Aceste activități contribuie la
creșterea aportului de nutrienți
prin deversări, poluare difuză.

Aplicație:
• Comparați ritmul de eutrofizare
naturală cu cel al eutrofizării
antropice. Care sunt factorii de
control?
• Observați în zonele de proveniență
starea lacurilor. Ați putea identifica
vreunul în curs de eutrofizare? Ce
caracteristici are acesta?

Sursa:
https://www.environnement.gouv.qc.ca/eau/
rsvl/methodes-en.htm
 XII. Proprietățile biologice și bacteriologice
• Exprimă specile de organisme animale și microorganisme prezente în apă, precum și densitatea
lor (sub formă de număr de colonii/ volum de apă, sau indivizi, după caz)
• Pot fi bacterii, virusuri, germeni patogeni, protozoare sau viermi paraziți
Speciile pot fi :
• Polisaprobe – trăiesc în ape foarte puternic impurificate
• α-mezosaprobe și β- mezosaprobe (ape puternic, respectiv moderat impurificate)
• Oligosaprobe – ape curate

Bacteriile:
 Banale/ comune – colibacili, indică infestarea apei din dejecții umane (E-coli)
 Saprofite – contaminarea apei cu dejecții animale, descompunerea materiei organice (B. Mycoplasme)
 Patogene – care duc la declanșarea bolilor hidrice (f e b r a t i f o i d ă , h o l e r a , d i z e n t e r i a )

Salmonella Typhi Vibrio cholerae Genul Sigella

În vederea analizei apei potabile:

https://www.analizeapa.ro/
https://www.apanovabucuresti.ro/informatii-utile/buletine-analiza
https://www.multilab.ro/analiza/laborator_analiza_apa.html
 Experimente
în clasă

Duritatea: peste 5 ml de apă, picurați titrant

până soluția devine verde. Duritatea va fi numărul
de picături de titrant
pH – ul Conductivitatea

Conținutul de nitrati - nitriti apă (Testul TSC-NN):

introduceti banda cu zona de testare in apa pentru 2 secunde,
scoateti din apa si asteptati 1 minut. Comparati apoi, cu grila de
culori, in maxim 1 minut. Multiplicati valoarea determinata cu
4,4 pentru a obtine valoarea nitratilor NO3. Multiplicati valoarea
determinata cu 3,3 pentru a obtine valoarea nitritilor NO2.
Cadrul legislativ pentru monitorizarea calității apei
 Directive
• Directiva Cadru APA UE 2000/60 de stabilire a unui cadru de politică
La nivel
comunitară în domeniul apei (1)
european • Directiva UE 2020/2184 asupra calității apei potabile (2)

Directiva Cadru Apă trasează obiectivele generale ale țărilor UE legate de monitorizarea și
1 conservarea corpurilor de apă, dar lasă statelor marjă de manevră și libertatea de a configura
legislația internă în așa fel încât să ajungă la îndeplinirea acelor obiective.

”Obiectivul directivei este să introducă norme revizuite pentru a proteja sănătatea umană
împotriva contaminării apei destinate consumului uman, asigurând faptul că aceasta este
„sanogenă și curată”. De asemenea, directiva urmărește să introducă cerințe de igienă pentru
materialele care vin în contact cu apa potabilă, cum ar fi conductele, precum și:
2
• să îmbunătățească accesul la apa destinată consumului uman;
• să introducă o abordare eficientă din punctul de vedere al costurilor, bazată pe riscuri, pentru
monitorizarea calității apei.”
Cadrul legislativ pentru monitorizarea calității apei
• L. 458/ 2002 – privind calitatea apei potabile
• L. 311/2004 – privind modificarea si completarea legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile
In România • Legea Apelor 107/ 1996, cu modificările și completările ulterioare, dintre care cea mai recentă
este L. 122/2020. Începând cu Legea 310/2004 de completare, au fost preluate prevederile
Directiva Cadru Apă 60/2000/CE.

 Indicatori de calitate ai apei

Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (S.M.I.A.R.)
- Monitoringul de supraveghere
Corpurile de • ape curgătoare de suprafaţă;
- Monitoringul operațional Componente: • lacuri (naturale şi de acumulare);
apă naturale și
• ape tranzitorii (fluviale şi lacustre);
artificiale • ape costiere;
• ape subterane;
• ape uzate.
Aplicație:
• Din ce părți componente este compusă o lege? Ce ne spune Legea Apei Potabile?
• Cui ne adresăm pentru a obține un buletin de analiză a apei potabile?
• Cum este calitatea apei în cartierul tău? https://www.apanovabucuresti.ro/informatii-utile/buletine-analiza
 Tema 1:
• Să se realizeze harta distribuției unui parametru fizico-chimic al apei ales de pe etichetele sticlelor de apă
plată sau minerală*, conform modelului de pe pagina următoare.
• Numărul minim de puncte/ valori ale parametrului la izvoarele identificate pe etichete : 5.
• Se vor preciza în partea stângă sau pe spatele hărții valorile brute, localitatea și județul izvorului.
• Pe hartă, se vor reprezenta valorile prin simboluri proporționale, încadrându-le într-un număr corespunzător
de intervale (în funcție de distribuția valorilor și de numărul total de puncte). Exemplu: pentru 5 valori, vor fi
alese 3 intervale. Pentru mai mult de 5 valori, se pot stabili 3 sau mai multe intervale, în funcție de modul în
care acestea se distribuie.
• Se va realiza o legendă corespunzătoare.
• Nu este impusă o anumită culoare.
• Să se interpreteze în câteva rânduri distribuția acestor valori și/ sau a izvoarelor reprezentate.
Modalități de realizare a hărții:
 De mână, direct pe foaia de hartă a județelor (apoi scanată sau fotografiată și încărcată pe
Google Classroom)
 În Power Point (salvată sub formă de imagine – JPEG, sau PDF)
 În programul Inkscape - https://inkscape.org/release/inkscape-1.1.1/
* Se vor alege și reprezenta parametri cu valori extrase fie etichete de apă plată, fie de apă minerală, nu ambele pe aceeași hartă.
 pH

Temă:
Exemplu pH 5 - 6
pH 6 – 7

pH 7 - 8

pH 8 -9

pH:
7.71 – Suceava
7.27 – Valenii de Munte
8 – Suceava
7.2 – Arges
8.2 – Ilfov
7 – Brasov
5.6 – Dorna
6.2 - Harghita