Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INDRUMATOR:
Prof.ing. SPÎNIȘTEANU IULIAN
CANDIDAT:
ȚABĂRĂ MĂDĂLINA ELENA
-2021-
TEMA PROIECTULUI:
2.1.2. Monilioza
Bolile şi dăunătorii sunt inamicii numărul unu ai culturilor noastre. În natură, aceştia sunt
inevitabili, însă avem la dispoziţie diferite metode de a-i ţine la distanţă şi de a trata plantele care au
fost deja afectate. Pentru a te bucura de rezultatul efortului depus în grădină, trebuie să acţionezi
imediat în cazul în care culturile tale sunt afectate de boli sau dăunători. În acest articol, îţi vom
spune mai multe despre cum poţi combate bolile şi dăunătorii speciilor semintoase, urmând ca în
articolul următor să dezbatem acelaşi subiect, însă în raport cu speciile sâmburoase.
În diferite lucrări de specialitate întâlnim termeni ca: daună, pagubă, pierdere, fiecare cu
semnificaţie aparte. Astfel, după T. BAICU (1996) - dauna reprezintă distrugerea unui organ sau a
unei părţi din plantă, sau o schimbare în procesele biochimice şi fiziologice normale care duce în
final la reducerea acumulării de substanţă uscată şi la scăderea cantitativă şi calitativă a recoltei.
Paguba este un indicator tehnic care reflectă concret, în cifre o stricăciune a culturii
respective, sau prin pierdere înţelegem diferenţa concretă între recolta posibilă şi recolta obţinută în
urma atacului paraziţilor.
Recolta potenţială reflectă producţia optimă ce o putem obţine în cazul în care toate
condiţiile sunt la optim (climă, sol, plantă, soi, lipsa dăunătorilor şi agenţilor patogeni). Aceasta este
recolta ce se obţine în condiţiile aplicării unor tehnologii economice de cultură, atunci când bolile,
dăunătorii, buruienile sunt sub pragul economic de dăunare (P.E.D.).Prin P.E.D. de regulă se
înţelege nivelul de atac sau densitatea numerică a agentului patogen de la care se aplică tratamentul.
P.E.D. este echivalentul a 3-5 % din recoltă sau este egal cu valoarea costului tratamentului. În lupta
integrată P.E.D. reprezintă şi un element economic, nu numai ecologic sau tehnologic.
4
IMPORTANTA SI SCOPUL STUDIERII TEMEI
Tradiţia şi v°Caţia pomicolă a României este foarte veche, aceasta confundându-se cu însuşi
poporul român.
Sfârşitul secolului XX găseşte ţara noastră printre marile ţări producătoare de fructe din lume
însă primul deceniu al mileniului III înregistrează o scădere considerabilă a producţiei.
Redresarea producţiei de fructe este condiţionată şi de nivelul cercetării ştiinţifice, al
învăţământului de specialitate de toate gradele, a cunoaşterii în general.
Între factori care au contribuit la obţinerea de recolte mai ridicate a fost şi protecţia mai
eficientă a plantelor. Pentru realizarea producţiilor sporite şi de calitate superioară, lucrătorii şi
specialiştii din agricultură au de luptat cu un număr mare de boli şi dăunători, care produc mari
pagube producţiei agricole. Pagubele produse de agenţii patogeni au repercusiuni în primul rând
asupra calităţii fructelor dar şi asupra cantităţii producţiei pomicole.
Măsurile de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor presupun cunoaşterea ştiinţifică
aprofundată a acestora. Prin cunoaşterea biologiei şi morfologiei agentului patogen, se poate preciza
momentul aplicării măsurilor de prevenire şi combatere, diminuând astfel pierderile produse de
aceştia. Un rol hotărâtor în realizarea obiectivelor protecţiei plantelor şi promovarea celor mai
eficiente metode de combatere în producţie l-a avut strânsă şi permanentă colaborare între unităţile
de cercetare şi organele operative ale Ministerului Agriculturii.
Eficacitatea combaterii bolilor şi dăunătorilor constă în folosirea unor aparate şi maşini de
mare randament, în îmbogăţirea în permanentă a sortimentelor fitofarmaceutice folosite, prin
sintetizarea de noi substanţe chimice care să împiedice formarea unor rase noi rezistente la acestea.
5
CAPITOLUL I – CERINȚELE CULTURII FAȚĂ DE CONDIȚIILE DE
MEDIU
7
CAPITOLUL II- PRINCIPALELE BOLI ALE CAISULUI
2.1.2. Monilioza produsă de ciupercă Monilinia laxa. Sunt atacate fructele, florile,
frunzele şi ramurile tinere în timpul primăverii. Florile de la vârful ramurilor tinere în cea mai mare
parte se ofilesc, se brunifica şi se usucă, dar nu cad. Frunzele tinere se brunifica, se usucă şi să
răsucesc, iar ramurile tinere se usucă începând de la vârf şi atârnă în jos, simptom cunoscut sub
denumirea de ‘vestejirea moniliana’. Pe fructe boala se manifesta prin putregai brun şi mumifiere.
Putregaiul brun apare pe vreme caldă şi ploioasă, pe fructe apar pete brune care se întind şi cuprind
pulpa întreagă. Pe suprafaţa fructelor apar spor°Chiile ciupercii. Mumifierea apare pe vreme caldă
şi secetoasa, în acest caz fructele se deshidratează, se întăresc, devin pietroase şi rămân atârnate de
pomi şi în timpul iernii.
Măsuri de prevenire şi combatere:
8
-distrugerea prin ardere a lăstarilor şi fructelor atacate
-tratamente chimice cu Zeama bordeleză, Topsin
9
CAPITOLUL III – PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI CAISULUI
3.1. Dăunătorii caisului
3.1.1. -Păduchele verde al piersicului
Denumirea ştiinţifică
Myzodes persicae
Răspândire. Acest dăunător este răspândit în toate ţările unde se cultivă piersicul. Este
considerat ca un dăunător principal în Europa,Asia,America,Africa de Nord şi Australia.
Descriere. Prezintă două forme:
a) Femela apteră are corpul globulos,de 2,4-2,6 mm lungime,de culoare verde deschis
sau verde închis. Antenele sunt negre,excepţie făcând articolul III,care este galben verzui. Picioarele
sunt galbene-deschis,cu tarsele negre. Cornicolele sunt cilindrice,de culoare galbenă-verzuie,cu
vârfurile mai închise. Coada este scurtă,de culoare galben-deschisă.
b) Femela aripată are 1,8-2,5 mm lungime,de culoare
variabilă;capul şi toracele sunt negre,abdomenul galben sau verde,cu
pete laterale şi pete transversale negre,unite într-o pată mediană de
culoare neagră. Antenele sunt lungi,negre,cu excepţia articolului al III-
lea,care are baza mai închisă. Picioarele sunt galbene-brune,cu vârful
femurelor, tibiilor şi tarselor mai închise. Corniculele sunt brune,puţin
îngroşate median.
Biologie. Iernează în stadiul de ou pe ramurile de piersic şi măr,rar
pe zarzăr,cais şi cireş. Majoritatea ouălor se găsesc sub solzii mugurilor sau la baza lor. Este un
păduche cu dezvoltare hol°Ciclică, dioecică,având ca plante gazde
primare: piersicul şi alte specii de sâmburoase, iar ca plante gazdă
secundare: tomatele, cartoful, pătlăgelele vinete, tutunul, măselariţa,
bumbacul, sfecla.
Primăvara devreme apar varvele fundatrix care migrează pe
lăstarii tineri şi pe partea inferioară a frunzelor şi se hrănesc cu sucul
celular din ţesuturi. Ajunse la completa dezvoltare,larvele se transformă
în femele care dau naştere pe cale partenogenetică vivipară la 3-5
generaţii de fundatrigene aptere. În coloniile ultimei generaţii de
fundatrigene apar şi femele aripate,care mută colonia pe plantele gazdă
secundare.
10
Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag. Pagube mari se înregistreazăla
plantaţiile de piersic şi cais, precum şi alte sâmburoase. Păduchii formează colonii masive pe lăstari
şi partea inferioară a frunzelor,care datorită înţepăturilor şi sugerii sucului celular din ţesuturi se
necrozează şi se răsucesc,rezultând pseud°Cecidii. Acest atac este asemănător cu cel produs de
ciuperca Taphrina deformans. Cu timpul frunzele se îngălbenesc şi se usucă,iar puieţii din pepinieră
şi pomii tineri se debilitează.
Măsuri de prevenire şi combatere. Tratamentele de iarnă efectuate pentru comabaterea
păduchilor ţestoşi distrug ouăle de afide.
Primăvara devreme,la apariţia primelor colonii de păduchi pe frunze se vor aplica tratamente
chimice .
3.1.2. -Molia vărgată a fructelor de piersic
Denumire ştiinţifică.
Anarsia lineatella
Răspândire. Molia vărgată a piersicului este răspândită în Europa,Africa de
Nord,Asia,Japonia,Australa. În România a fost semnalată în anul 1961,în plantaţiile de piersic din
jurul oraşului Oradea,iar în următorii ani au fost depistat în majoritatea zonelor de cultură a
piersicului.
Descriere.
Fluturii au anvergura aripilor de 10-16mm. Aripile
anterioare sunt foarte înguste,de culoare neagră-cenuşie sau
brună,cu linii longitudinale negre,din care unele situate în regiunea
mediană formează o pată mare închisă. Aripile posterioare sunt
mai largi,de culoare cenuşie-deschis.
Oul are 0,3-0,5 mm lungime,este de culoare albă strălucitor
la depunere,apoi devine galben-port°Caliu.
Larva are 15-16 mm lungime,este de culoare brună-
închis;capul este negru. La limita dintre segmente se găseşte o
dungă galbenă-deschis,care dau larvei un aspect vărgat.
Pupa are 6,0 mm lungime,este de culoare brună. La
extremitatea abdomenului prezintă un fascicul de fire chitinoase cu
care se prinde de substrat.
11
Bilogie şi ecologie. Iernează ca larvă de vârsta a III-a sau a IV-a într-un cocon mătăsos sub
scoarţa ramurilor sau sub muguri. Prezintă trei generaţii pe an.
În primăvară, când temperatura aerului este 3-4ºC, larvele părăsesc locurile de hibernare.
După o scurtă perioadă de hrănire cu muguri,larvele migrează pe lăstari şi pătrund în aceştia, făcând
galerii de la vârf la bază. Dezvoltarea larvară durează 30-35 zile,când o larvă poate ataca 4-6 lăstari.
La completa dezvolatare,larvele părăsesc lăstarii şi se transformă în pupe,în pliurile frunzelor sau
între două frunze în coconi de mătase. Stadiul de pupă durează 8-14 zile. Fluturii apar la sfârşitul
lunii mai sau începutul lunii iunie şi zboară o perioadă de 20-25 zile. După câteva zile de la apariţie
începe ponta. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe pe partea inferioară a frunzelor,de-a lungul
nervurii principale,pe lăstari sau fructe. O femelă poate depune 80-120 ouă. Incubaţia durează 5-14
zile, iar larvele apar în a doua jumătate a lunii iunie. Larvele pătrund în fructele de piersic şi cais
prin regiunea din zona pedunculului şi se hrănesc cu pulpa din jurul sâmburelui. Dezvoltarea larvară
durează 20-35 zile,până la jumătatea lunii iulie,când se transformă în pupe în cavitatea pedunculară
sau sub o frunză fixată de fruct cu fire de mătase.
Fluturii generaţiei a II-a apar la sfârşitul lunii iulie,larvele se hrănesc cu fructele în pârgă.
Fluturii generaţiei a III-a apar în septembrie. Femelele depun ouăle pe ramuri şi foarte rar pe
fructele soiurilor târzii. Larvele care apar se hrănesc o perioadă cu lăstari şi apoi se retrag pentru
diapauza hiemală.
Plante atacate şi mod de dăunare. Dăunătorul produce pagube mari în unii ani în plantaţiile
de piersic,cais şi migdal,mai rar în cele de prun. Atacă mugurii,lăstarii şi fructele.
Larvele hibernante în primăvară rod mugurii şi apoi pătrund în lăstari prin vârf, unde rod
galerii scurte de 3-4 cm. Lăstarii atacaţi nu se mai dezvoltă,se ofilesc,se usucă,având vârfurile
înnegrite. La locul de ieşire al larvelor din lăstar apar scurgeri gomoase.
Larvele din generaţiile a I-a şi III-a atacă fructele în care rod galerii înguste şi consumă pulpa
din jurul sâmburelui. Datorită atacului,fructele nun se mai dezvoltă,se coc prematur şi cad.
12
Măsuri de prevenire şi combatere. Fiind un dăunător de carantină se impune respectarea
măsurilor de carantină fitosanitară.
Se aplică tratamente chimice la avertizare,prin urmărirea curbei de zbor al adulţilor la
capcanele cu feromoni sexuali de tip Atralin. Aceste tratamente se aplică numai la depăşirea
pragului economic de dăunare,stabilit pentru fiecare generaţie.
Pentru combaterea larvelor hibernante,care îşi încep activitatea în primăvară se recomandă
două tratamente:
primul se aplică în fenofaza de „buton roz”;
al doilea tratament se execută după scuturarea petalelor,ce coincide cu formarea lăstarilor.
Pentru combaterea larvelor din generaţia I-a se aplică două tratamente şi anume:
primul tratament se aplică când fructele soiurilor timpurii au mărimea unei nuci;
al doilea tratament se execută la 10-14 zile de primul.
13
CAPITOLUL IV – REZULTATE URMĂRITE PE PARCURSUL
REALIZĂRII PROIECTULUI
4.1. Date climatice ale zonei
-Conditii de clima
Climatul se constituie într-o componentă ecosistemica esenţială în apariţia şi dezvoltarea acestei
plantaţii de prun. El este de tip temperat continental, cu nuanţa moderat continentala (central-
europeana) la nivelul dealurilor înalte şi excesiv continentala (est-eucropeana) la nivelul depresiunii
Huşi. Studiul are la bază observaţiile meteorologice de lungă durată de la Staţiunea Huşi şi de la
Colegiul Agricol „D. Cantemir” Huşi.
Municipiul Huși se încadrează în trăsăturile climei temperat – continentale cu regiuni de antestepă.
Regimul termic măsurat, pune în evidență următoarele:
• temperatura medie anuală de 9,4 °C, apropiindu-se de media pe țară care este de 9,5 C;
• trecerea de la anotimpul rece la cel cald și invers se face brusc;
• există mari diferențe de temperatură între luna martie și luna mai (12,5 C - 13,2 C);
• numărul mare de zile cu îngheț (120), și cel cu temperaturi peste 30° (70);
• în ultimii ani temperaturile minime și maxime depășesc chiar ± 35°C.
Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din N-NV și S-SE. Aceasta are o influență
directă asupra regimului precipitațiilor care sunt sărace în perioada lunilor noiembrie – martie, când
vânturile de E și NE au o frecvență mai mare și mai bogată în celelalte luni ale anului când frecvența
vânturilor dinspre N și chiar SV crește. Cantitățile mari de precipitații cad în perioada caldă a anului, cu
maxime înregistrate în lunile mai și iunie (media multianuală fiind de 80,7 mm). Stratul de zăpadă are o
grosime ce variază între 12,2 și 33,6 cm.
Având în vedere condițiile pedoclimatice din zona Huși, putem spune că acestea sunt propice
cultivării celor mai variate culture (legumicole,viticole, pomicole, etc.).
4.1.1. Clima
Climatul. este de tip temperat continental, cu nuanţă moderat continentală la nivelul dealurilor înalte
şi excesiv-continentală la nivelul Depresiunii Huşi.
4.1.2. Temperatura
Temperatura medie anuală pentru arealul Huşi, este de 6,0 ºC, ca valoare fiind egală cu media
ţării.
Temperatura medie anuală a aerului este de 6,0 oC cu o amplitudine medie de 25oC şi o
amplitudine a extremelor absolute ( între – 23,1oC şi + 37,2oC ), ceea ce evidenţiază un accentuat
continentalism termic, iar frecvenţa, durata şi intensitatea gerurilor sub – 20oC avertizează asupra
14
pericolului de inghet al viilor si al pomilor fructiferi. Potrivit datelor înregistrate din teritoriul cercetat,
reiese că temperatura medie anuală a aerului în 2020 este de 12 oC , iar cea a minimelor și maximelor
fiind cuprinse între 6 și 17,9°C (Tabelul 2.1)
În perioada de vegetație ( IV – IX ) temperaturile înregistrate au fost următoarele :
Temperatura medie lunară în perioada de vegetație a fost de 20,2 °C
Temperatura medie a minimelor lunare în perioada de vegetație a fost de 12,6 °C
Temperatura medie a maximelor lunare în perioada de vegetație a fost de 27,2 °C
Date privind primul si ultimul inghet, numarul de zile fara inghet 2020
Tabelul 2.4
Specificare 2020
Primul inghet 27.X.
Numarul de zile fara inghet 331
Ultimul inghet 25.V.
15
zăpezile sunt frecvente în lunile decembrie-martie. Grosimea medie a stratului de zăpadă este
de 31,3 cm iar groșimea maximă atînge cifra de 110 cm şi chiar mai mult . Topirea bruscă a zăpezilor,
provoacă primăvara, alunecări de teren şi uneori scurgerea de “gloduri”.
brumele timpurii apar în septembrie-octombrie, iar cele târzii în primăvară, în aprilie-mai;
roua, prezentă în special primăvara-vara, anual beneficiu în menţinerea umidităţii
atmosferice;
ceaţa şi poleiul se întâlnesc frecvent toamna şi primăvara, anuale iarna, cu efecte negative în
transporturi şi sănătatea populaţiei.
chiciura sau promoroaca se manifestă în timpul iernii
Precipitațiile medii în perioada de vegetație au fost de 1,09 mm.
4.1.4. Umiditatea aerului
Umiditatea aerului în perioada de vegetație a avut următoarle valori :
- Umiditatea a aerului (medii lunare) – 56,9 %;
- Umiditatea anuală a aerului (minime lunare) – 34,0 %
- Umiditatea anuală a aerului (maxime lunare) – 87,7 %
4.1.5. Nebulozitatea
este de 5,5-5,6 zecimi medie anuală.
Evapotranspiraţia potenţială are valori de 550-600 mm anual, iar cea reală de 450-500 mm anual,
astfel că deficitul de umiditate este de circa 100-150 mm anuală, iar în iunie-iulie este egal cu 75-100
mm anual ,explică frecvenţa secetelor.
Măsurarea cantităţilor de precipitaţii atmosferice s-a realizat în ferma şcolară care dispune de
staţie meteorologică computerizată.
4.1.6. Viteza vântului
Vânturile predominante sunt cele din V, NV şi N, care însumează anual peste 60% din frecvenţă şi
care la coborârea pe versanţii dealurilor spre depresiune manifestă caractere foehnice.
Vânturile din NE, în special crivăţul, accentuează fenomenul de îngheţ iar cele din E şi SE sunt
fierbinţi şi uscate în sezonul cald, accentuând fenomenul de secetă – ambele fiind intens resimţite atât în
Depresiunea Huşiului cât şi în lunca Prutului.
16
Fenofazele :
1. Repus de iarnă (la temeraturi mai mari de 0°C) 15XI-30XII
Tratamentul 1
1.Nitox14 4,0% sau Creosan-40 0,75% - păduchi ţestoşi - ouă de afide, psylide, păianjeni
tetrachizi şi insecte defoliatoare - coconii viermelui fructelor
2. La umflarea mugurilor de rod 1-20 III
Tratamentul 2
1.Zeamă bordoleza 1%
2.Oxiclorura de cupru 0,3%
Acelaşi boli şi dăunători că la tratamentul 1 + moniliozele şi ciuruirea frunzelor Buton verde
17-22 IV
Tratamentul 3
1.Zeamă debordoleza 1% sau
2.Oxiclorura de cupru 0,3% Moniliozele (primele infecţi)
3. Când 10-15% din flori sunt la începutul scuturării petalelor. Este considerat hotărâtor
pentru combaterea viespei cu fierăstrău 22 IV-1V
Tratamentul 4
1.Zeamă bordoleza 0,5% +Carbetox37 în conc.0,4%
2.Zeamă bordoleza 0,5% +Fosfotox-R 35 în conc 0,1%
3.Zeamă bordoleza 0,5% +Sintox-25 în conc 0,2%
4.Oxiclorura de cupru 0,3%+Fosfotox-R 35 în conc 0,1%
În livezile fără atac de păianjeni se mai pot folosi amestecurile:
1.Zeamă bordoleza în conc.0,5%+Lindatox 20 în conc. O,6%
2.Zeamă bordoleza în conc 0,5%+Detox-25in conc.0,5%
3.Zeamă bordoleza în conc.0,5%+Pinetox- 50 în conc.0,5
-vespele cu fierăstrău -insecte defoliatoare -paianjeni tertanychizi -paduchii de frunze -patarea
roşie a frunzelor -deformarea şi răsucirea frunzelor -moniliozele
4. Când fructul are diametrul cuprins între 0,5si 1,0cm 17-21V
Tratamentul 5
La soilurile târzii se utilizează unul din amestecurile indicate la tratamentul 4 La soiurile
timpurii se va utilize:
1.Zeamă bordoleza 0,5% +Fosfotox-R-35 în conc.0,1%
17
2.Zeamă bordoleza 0,5% +Bi-58 în conc.0,075%
3.Aspor 0,4%+Fosfotox 0,1%
- viermele prunelor
-insecte defoliatoare
-carabusul de mai
- păduchii de frunze
-paianjeni tetranychizi
-patarea roşie a frunzelor
5. Când fructul are diametrul cuprins între 1,5 şi 2,0 cm - 28V-2VI
Tratamentul 6 -viermele prunelor -insecte defoliatoare -patarea roşie a frunzelor
Se utilizează după caz, unul din amestecurile recomandate la tratamentul 4 sau 5
6. Când fructul are diametrul cuprins între 2,0 şi 2,5cm - 17-21VI
Tratamentul 7
1.Zeamă bordoleza 0,5% +Carbetox-37 în conc.0,5%
2.Zeamă bordoleza 0,5% +Methyl-parathion 0,3%
3.Zeamă bordoleza 0,5% +Ethyl-parathion-50 în conc.0,08%
4.Oxiclorura de cupru 0,3%+Carbetox-37 în conc 0,5%
5.Oxiclorura de cupru 0,3%+Methyl-parathion 0,3
-viermele prunelor -larve neonate şi adulţi -omida păroasă a dudului -paduchele de San-Jose -
patarea roşie a frunzelor -ciuruirea bactereana a frunzelor -deformarea şi răsucirea frunzelor -
moniliozele
7. Când fructul are diametrul în jur de 2,5cm - 26VI-2VII
Tratamentul 8 Se utilizează unul din amestecurile indicate la tratamentul 7
-paduchele di San Jose -paduchii de frunze -paianjenii tetranychizi
-insecte defoliatoare
-patarea roşie a frunzelor
-ciuruirea bacteriana a frunzelor
-deformara şi răsucirea frunzelor
-moniliozele
8. Când fructul are diametrul cuprins între 2,5 şi 3,0 cm 5-9VII
Tratamentul 9 Aceleasi boli şi dăunători că la tratamentul 8
Se utilizează unul din amestecurile indicate la tratamentul 7
18
Când fructul are diametrul cuprins între 3,0-3,5cm - 11-17VII
Tratamentul 10
1.Aspor 0,4%+FosfotoxR 35in conc.0,1%
2.Aspor 0,4%+Sintox 0,2
3.Aspor 0,4%+Methlparathyon 0,3%
-viermele prunelor -paduchii de frunze -insecte defoliatoare păianjenii
9. Când fructul are diametrul în jur de 3,5cm - 21-26VII
Tratamentul 11 Se utilizează unul din amestecurile indicate la tratamentul 10
-viermele prunelor -moniliozele -ruginile
După recoltarea fructelor 19-24VIII
Tratamentul 12 Carbetox-37 în conc.0,5%
-paduchele din San Jose, generaţia a-II-a
- ouă de păduchi de frunze
-paianjenii
După recoltarea fructelor 30VIII-2IX
Tratamentul 13 Carbetox-37 în conc.0,5%
Acelesi boli şi dăunători ca la tratamentul 12
19
CAPITOLUL V FIȘE TEHNOLOGICE
20
PENTRU: Total pentru 1 ha. RON 740,
5 ha 00
3.70
0,0
Greutate
Nr Denumirea UM Cantitat Valoarea pentru transp.
. ea RON / TOT
crt U.M. AL
. RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Fungicide: 4800 l Kg 14,4 40 576 14,4
soluţie x 0,3% 72,0 2.88 72,0
0,0
2 Insecticide: 4800 l Kg 9,6 80 768 9,6
soluţie x 0,2% 48,0 3.84 48,0
0,0
TOTAL VALOARE MATERII pentru 1 ha 1344 25358
ŞI MATERIALE pentru 5 ha 6.72 120,0
0,0
21
CAPITOLUL VI-MASURI GENERALE DE SECURITATE A MUNCII
22
e) agentii economici care desfasoara activitati cu produse de uz fitosanitar vor avea in
dotare truse de prim ajutor cu materiale si medicamente conform instructiunilor Ministerului
Sanatatii;
f) este interzisa incadrarea in munca pentru activitati cu produse de uz fitosanitar a
tinerilor sub 18 ani, a femeilor gravide, a celor care alapteaza, persoanelor cu rani deschise, a celor
care se prezinta sub influenta alcoolului, precum si a persoanelor suferinde de unele boli stabilite
de Ministerul Sanatatii;
g) personalul care foloseste masti de protectie trebuie instruit asupra modului de
folosire a lor si a posibilitatiilor de control al bunei functionari a dispozitivelor
23
BIBLIOGRAFIE
1 Georgescu T., 2004 – Dăunătorii pomilor şi arbuştilor fructiferi. Editura “Ion Ionescu de
la Brad” Iaşi.
2 Georgescu T., 2006 – Entomologie horticolă. Editura “Dosoftei”, Iaşi.
3 Ghizdavu I., și colab., 1997 – Entomologie agricolă. Editura Didactică şi Pedagogică
R.A. Bucureşti.
4 Hatman M., și colab., 1986 -Protectia plantelor cultivate. Editura Ceres, Bucureşti.
24