Curs 4 - MBL 2022-2023

METODICA BASCHETULUI ÎN LICEU
Note de curs an universitar 2022-2023
EVALUAREA COMPONENTELOR
TEHNICO-TACTICE DIN JOCUL DE BASCHET LA
ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
1. Aspecte practico-metodice specifice evaluării în jocul de

baschet la învăţământul liceal
Evaluarea este o componentă importantă a procesului de învăţământ deoarece contribuie

la îmbunătăţirea metodologiei utilizate în cadrul lecţiilor. Aceasta reprezintă punctul final într-o
succesiune de evenimente: stabilirea scopurilor pedagogice, proiectarea şi planificarea activităţii,
măsurarea rezultatelor obţinute. Evaluarea lecţiilor cu teme specfice jocului de baschet poate fi
concretizată în două secvenţe (Figura 1):
Figura 1. Secvenţele evaluării în lecţia cu teme

specifice jocului de baschet
 secvenţa 1 :
- stabilirea scopurilor şi /competenţelor lecţiei;
- organizarea şi desfăşurarea lecţiei pentru realizarea competenţelor specifice;
- evaluarea rezultatelor în urma activităţilor desfăşurate.
 secvenţa 2:
- adoptarea deciziilor în secvenţa următoare.
Nicio parte din acest document nu poate fi reprodus fără acordul autoarei.
Evaluarea rezultatelor instruirii, este o activitate necesară care se realizează în strânsă

legătură cu actul decizional (Figura 2). Profesorul care va dispune de posibilităţi multiple de
informare, evaluare, pe parcursul desfăşurării lecţiilor, va găsi în timp util, soluţii pentru calitatea
instruirii sale.
Figura 2. Evaluarea în jocul de baschet la învăţământul liceal

Valorificarea componentelor tehnico-tactice din conţinutul programelor de la
învăţământul liceal, se concretizează în lecţiile de educaţie fizică prin practicarea globală a
jocului de baschet sau în activitatea independentă.
Scopul evaluării componentelor jocului, reprezintă o constatare a calităţii şi cantităţii

volumului informaţional (teoretic şi practic) realizat de elevi într-o anumită etapă de instruire.
Obiectivele evaluării în jocul de baschet la învăţământul liceal sunt următoarele:
 prevenirea procesului de stagnare în etapele de iniţiere, învăţare, consolidare a
elementelor şi procedeelor tehnice, acţiunilor, combinaţiilor, sistemelor tactice din
atac, apărare;
 constatarea în timp util a stagnării execuţiilor şi stabilirea măsurilor pentru
diminuarea şi corectarea acestora conform cauzelor depistate;
 determinarea progresului motric sau teoretic a fiecărui elev.
În activitatea şcolară, evaluarea îndeplineşte o serie de funcţii cu aplicabilitate şi pentru
jocul de baschet dintre care menţionăm următoarele :
1. Funcţia diagnostică se referă la următoarele:
 cunoaşterea nivelului de pregătire a elevilor în diferite perioade de instruire;
 depistarea componentelor tehnico-tactice şi teoretice, nereuşite (lacune, greşeli)
pentru a putea fi corectate sau diminuate;
 stabilirea componentelor tehnico-tactice şi teoretice, corecte din punct de vedere al
execuţiei care pot fi valorificate în jocul bilateral.
2. Funcţia prognostică (de predicţie) evidenţiază performanţele viitoare ale elevilor dar
şi alegerea metodelor, mijloacelor, materialelor adecvate.
3. Funcţia de selecţie contribuie la clasificarea şi ierarhizarea elevilor în funcţie de

însuşirea conţinutului jocului de baschet prevăzut în programele învăţământului liceal.
Operaţiile principale ale evaluării în jocul de baschet sunt (Figura 3):
 măsurarea rezultatelor (probe practice, orale, portofolii, etc.);
 interpretarea şi aprecierea rezultatelor (raportarea lor la un sistem de valori, criterii
unitare - bareme de corectare, notare, norme de control, descriptori de performanţă);
 formularea concluziilor şi adoptarea deciziilor (concluzii desprinse din interpretarea
şi aprecierea rezultatelor).
Figura 3 Operaţiile principale ale evaluării în jocul de baschet
Efectuarea evaluării, este o operaţie complexă care implică multiple posibilităţi de

măsurare şi apreciere a rezultatelor obţinute de către elevi.
În aplicarea sistemului de evaluare există două categorii de opţiuni:
 opţiunile profesorului (în funcţie de baza materială, tradiţia liceului, specializarea
acestuia etc);
 opţiunile elevului care poate alege una din cele 2 –3 variante de probe, stabilite de
profesor.
Prezentarea unor metode privind evaluarea jocului de baschet în liceu, oferă informaţii
utile asupra nivelului de performanţă atins de elevi, în raport cu obiectivele de instruire propuse
pentru ciclul de învăţământ respectiv.
Criterii de evaluare :
 progresul individual;
 performanţa motrică;
 nivelul însuşirii conţinuturilor programei de specialiate (teme baschet);
 capacitatea de generalizare a elevului;
 capacitatea de practicare sistematică a jocului de baschet în activitatea

independentă;
 atitudinea faţă de disciplina educaţie fizică şi sport şi jocul de baschet.
2. Forme şi tipuri de evaluare în jocul de baschet

la învăţământul liceal
Un aspect important îl constiutie răspunsul la întrebarea „Când se realizează evaluarea?”

Evaluarea se realizează la începutul activităţii, pe parcursul şi la finalul procesului de instruire.
Principalele forme şi tipuri de evaluare sunt următoarele (Figura 4):
a. Evaluare iniţială (predictivă) se realizează la începutul unui program de instruire.
Această formă de evaluare are un caracter predominant informativ, util pentru abordarea viitoare
a nivelului de instruire al elevilor.
b. Evaluare continuă (formativă) se realizează pe tot parcursul procesului instructiv-
educativ. Acestă formă de evaluare prezintă cea mai mare utilitate, deoarece presupune
cunoaşterea permanentă (sau după etape relativ scurte) a nivelului atins de elevi şi reglarea
procesului de predare –învăţare –consolidare (prin modificarea parametrilor de efort, adaptarea
unor metode şi mjloace, creşterea sau micşorarea complexităţii unor procedee tehnice) pentru a
obţine efecte calitative ale execuţiilor.
Figura 4. Formele evaluării în jocul de baschet la învăţământul liceal
c. Evaluare finală (sumativă) se realizează la încheierea unei etape mai lungi de

instruire (ciclu tematic al unităţilor de învăţare, sau evaluare semestrială). Aceasta beneficiază de
efectele produse de celelalte două forme ale evaluării.
3. Metode principale de evaluare a jocului de baschet

Metodele de evaluare folosite în lecţiile cu teme specifice jocului de baschet, sunt

diverse. Precizăm că în ultima perioadă se realizează o distincţie între: metodele tradiţionale
(consacrate în timp şi utilizate foarte des) şi metodele complementare (care s-au impus în
practica şcolară din ultimii ani).
Cele mai frecvente metode utilizate pentru evaluarea jocului de baschet la liceu sunt
următoarele (figura 5) :
Figura 5. Metode de evaluare a jocului de baschet

A. Metode tradiţionale:
a.1 Metode de evaluare practică
Utilizare:
– evaluarea capacităţii elevilor, de aplicare a cunoştinţelor teoretice (exemplu: reguli de
joc, semnalele arbitrilor);
– rezolvarea unor situaţii practice: (exemplu: structuri tehnico-tactice, jocul bilateral);
– nivelul de asimilare a unor priceperi şi deprinderi (exemplu: elementele şi procedeele
specifice jocului de baschet).
a.2. Metode de evaluare orală
Utilizare:
– se realizează pe parcursul instruirii, vizează execuţia şi comportamentul elevilor, având
rol de stimulare şi corectare a acestora.
Avantaje :
– este centrată pe dialogul profesor-elev, astfel profesorul apreciază nu doar „ce ştie”
elevul, observă cum gândeşte el, cum se exprimă, cum gestionează situaţiile dificile din
momentul execuţiei sau de pe parcursul instruirii;
– rolul evaluatorului este de a oferi ajutor de specialitate, deoarece corectarea execuţiilor
greşite, necesită confirmarea elevilor că au înţeles cauzele acestora.
Dezavantaje:
– relaţia evaluare-timp alocat este mare, în condiţiile numărului mic de ore distribuit
disciplinei educaţie fizică şi sport la învăţământul liceal;
– dificultatea de a selecţiona pentru toţi elevii examinaţi, întrebări cu acelaşi grad de
dificultate (pentru obiectivitate, se recomandă pe durata examinării, o fişă de evaluare
orală).
a.3 Metode de evaluare scrise
Utilizare:
– evaluarea cunoştinţelor teoretice ale elevilor (cunoştinţe de specialitate: noţiuni
elementare de regulament, istoricul jocului, etc).
Avantaje:
– posibilitatea de a examina un număr mai mare de elevi în aceeaşi unitate de timp;
– notarea este obiectivă;

– permite concentrarea elevilor asupra răspunsului, au posibilitatea să argumenteze
răpunsul întrebărilor;
– avantajează în special, elevii emotivi.
Dezavantaje:
– elevii nu mai pot primi ajutorul profesorului, care de obicei le oferea sugestii de
moment;
– elevii nu găsesc răspunsul potrivit şi confundă subiectele;
– nu oferă aceleaşi posibilităţi de investigare a pregătirii elevilor (cunoştinţe, deprinderi,
abilităţi, capacităţi, competenţe, etc.,) ca evaluarea orală.
B. Metode complementare:
b.1. Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului
Utilizare:
– permite profesorului să realizeze o evaluare generală a elevului pe parcursul instruirii;
Avantaje:
– se realizează relativ uşor;
– evaluare obiectivă, a structurilor tehnico-tactice;
– evaluare obiectivă a elementelor şi procedeelor tehnice izolate.
b.2. Portofoliul
Utilizare:
– este o metodă şi un instrument de evaluare complex, flexibil, prin care profesorul
urmăreşte progresul realizat de elev în practicarea jocului de baschet (în plan cognitiv,
atitudinal, comportamental) pe parcursul unui semestru sau an şcolar (exemplu:
capacitatea de valorificare şi aplicare a cunoştinţelor tehnico-tactice în jocul bilateral 5 :
5 pe tot terenul cu respectarea regulamentului).
Avantaje:
– Include rezultate obţinute prin celelalte metode şi tehnici de evaluare:
 rezultate la probele de control;
 rezultatele obţinute la participarea în competiţiile liceale;
 fişe de observare;
 casete video, cu prestaţia practică a elevului în cadrul activităţii competiţionale

etc.
b.3. Autoevaluarea
Este o metodă care se poate realiza sub diverse forme. Dintre acestea le amintim pe cele
mai frecvente cum ar fi:
– autoaprecierea probelor;
– autonotarea controlată.
Activitatea de învăţare- evaluare se poate realiza şi independent de predare. Elevul învaţă
(se autoinstruieste) şi îşi autoevaluează rezultatele în afara lecţiei. De regulă, procesul de învăţare
începe şi se efectuează în clasă, se completează în activitatea extraşcolară prin studiu individual,
se autoevaluează şi apoi pregătirea elevului va continua pe parcursul lecţiilor (în clasă).
Utilizare:
– elevul conştientizează progresele şi achiziţiile (exemplu: procentajul reuşitelor pentru
aruncări, dribling, pase, apărare, etc);
– raportează performanţele la exigenţele şi sarcinile jocului (să execute procedee
tehnice din unghiuri, distanţe diferite şi să marcheze, să efectueze procedee tehnice în
prezenţa adversarului semiactiv, activ, etc.);
– elevul îşi formează un stil propriu de execuţie, îşi dozează efortul, etc.
Concluzii:
Metodele prezentate anterior pentru evaluarea conţinutului tehnico-tactic a jocului de
baschet la învăţământul liceal, trebuie să îndeplinească două obiective:
 să demonstreze că influenţează pozitiv procesul de predare – învăţare la evaluarea
finală;
 să înregistreze progresele de învăţare sau să evidenţieze disfuncţiile din pregătirea
elevilor.
4. Instrumentele principale de evaluare a jocului de baschet

Instrumentele de evaluare folosite în lecţia de educaţie fizică, se realizează în principal

prin chestionare scrise, chestionare orală, probe şi norme de control. Precizăm că instrumentele
de evaluare utilizate în cadrul lecţiei de educaţie fizică, au un caracter opţional şi sunt structurate
pe clase, în funcţie de vârstă, sex, nivel de pregătire (număr de ore).
1. Metodele tradiţionale utilizează următoarele instrumente de evaluare:
a. Probele scrise  Chestionarele scrise, se aplică în special la clasele (IX-X )şi solicită
elevilor informaţii referitoare la ramurile de sport practicate anterior sau în prezent, opţiunile
pentru noul an şcolar, starea de sănătate, etc. De asemenea profesorul poate recurge la
chestionarul scris dacă doreşte o informare operativă cu privire la însuşirea unor cunoştinţe
esenţiale dintr-un sistem de lecţii, temă sau capitol predat.
b. Probele orale  Chestionarea orală verifică nivelul elevilor referitor la învăţarea
regulamentului de joc, semnalele de arbitraj dar şi noţiuni informative despre competiţiile
organizate de licee etc.
Pe baza răspunsurilor primite de la elevi, profesorul apreciază volumul cunoştinţelor
achiziţionate dar recepţionează şi informaţii care au rol de îmbunătăţire (simplificarea sau
aprofundarea) permanentă a unor capitole din materia predată la clasă.
c. Probele practice  Probe de control – sunt instrumente de evaluare a nivelului
execuţiei unor procedee tehnice, acţiuni, combinaţii tactice, cunoştinte, capacităţi moştenite sau
achiziţionate pe parcursul pregătirii practice. Acestea sunt însoţite de normele de control.
Raţă, G., 2008, prezintă denumirile existente în literatura de specialitate pentru normele
de control (“baremuri performanţiale”, “descriptori” sau “indicatori de performanţă “).
Norma de control este întotdeauna conexată cu proba de control, reprezintă un barem
standardizat (note, puncte, timpi, distanţe, repetări, etc.) care evidenţiază obiectiv progresul
execuţiei elevului.
Dacă proba de control poate rămâne constantă, norma de control se poate modifica de la
un stadiu de pregătire la altul (Colibaba-Evuleţ, D., 2007).
Evaluarea elevilor la învăţământul liceal se poate realiza pe lângă probele de control şi

prin participarea acestora la întreceri şi concursuri organizate pe clase, grupe, cu scop de
verificare a nivelului de pregătire.
Probele de control şi criteriile de evaluare sunt stabilite de profesor.
Notarea elevilor care practică baschetul în cadrul lecţiilor de educaţie fizică la
învăţământul liceal se realizează astfel:
 pentru efectuarea unor procedee tehnice izolate, elevii vor fi apreciaţi din nota
maximă 8 (clasa a IX-a);
 pentru efectuarea unor structuri tehnico-tactice, elevii vor fi apreciaţi din nota
maximă 9 (clasele a X -a, a XI -a, a XII-a);
 pentru jocul bilateral elevii, vor fi apreciaţi din nota maximă 10.
Excepţie face învăţământul profesional unde elevii care optează pentru executarea unor
procedee tehnice izolate, vor fi apreciaţi din nota maximă 9, iar pentru joc bilateral de la nota 10.
Pentru realizarea unei evaluări corespunzătoare, profesorul este necesar să desfăşoare
următoarele activităţi:
 să stabilească probele de control pentru unul sau ambele semestre, din conţinutul
jocului de baschet;
 să stabilească criterii de apreciere şi notare obiective pentru probele propuse;
 să prezinte elevilor fiecărei clase sistemul de evaluare elaborat.
2. Metodele complementare utilizează următoarele instrumente de evaluare:
a. Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului prin instrumente auxiliare
(Tabel 1-2):
– fişă de evaluare individuală;
– listă de control / verificare.
Tabel 1
Fişă individuală pentru înregistrarea rezultatelor obţinute la susţinerea probelor de evaluare

(ciclul liceal ) pentru lecţiile
cu temă din jocul de baschet
Nume şi prenume................................
Note obţinute Media generală a notelor
An An An An
* Observaţii
Probe de şcolar şcolar şcolar şcolar
Clasa a 10-a
Clasa a 12-a
Clasa a 9-a
Clasa a11- a
Nr. Control .......... ........... ........... ...........
Clasa Clasa Clasa Clasa
crt a 9-a a 10-a a 11-a a 12-a
1. Procedee
tehnice izolate
2. Structură
tehnicăde joc
3. Joc bilateral
4. Noţiuni de
regulament
5. Participare
în competiţii
* Date semnificative care pot influenţa notarea:

 starea de sănătate;
 atitudinea faţă de procesul instructiv-educativ;
 aptitudinile native.
Prin utilizarea fişei individuale (Tabel 1) cadrul didactic poate să constate la elevi
prezenţa sau absenţa unor comportamente, fără ca pe moment să formuleze judecăţi de valori
asupra celor înregistrate (Tabel 2).
Exemplu: în cadrul unei lecţii cu temă din baschet, execuţia structurii tehnico-tactice:
pasarea mingii cu două mâini de la piept - alergare - schimbare de direcţie - prindere - aruncare
la coş din săritură.
Tabel 2
Listă de control / verificare
după Barna A. şi Antohe Georgeta (2001)
Elevul .... Clasa ... Data .... Mod de evaluare

 a urmat instrucţiunile de lucru date
înaintea activităţii
 a respectat etapele ce trebuiau parcurse în
efectuarea structurii tehnico-tactice

 a finalizat structura
 a lucrat independent, fără a solicita ajutor
 a sesizat eventualele greşeli ale propriei
execuţii
Aplicarea şi cunoaşterea unor metode şi instrumente în procesul de evaluare, pot

evidenţia progresele de învăţare sau disfuncţiile din predare şi o înţelegere mai bună a jocului de
baschet de către elevi (Figura 6).
Figura 6 Metode şi instrumente de evaluare a jocului de baschet

utilizate la învăţământul liceal
5. Aplicarea sistemului de evaluare în lecţiile cu teme

din jocul de baschet la clasa a IX-a
Începerea instruirii jocului de baschet la liceu în cadrul lecţiilor, este precedată la

primele două ore de evaluarea cunoştinţelor elevilor. Rezultatele obţinute detemină nivelul
pregătirii acestora, dar propune şi sarcini de exersare diferite pe parcursul organizării lecţiei,
deoarece există posibilitatea ca un număr de elevi să fi practicat baschetul în ciclul curricular
anterior sau timpul liber. Sistemul de evaluare prezentat în continuare (IX-XII) este adaptat la
elevii învăţământului liceal după autorii Scarlat, E., Scarlat, M., B.(2002).
1. Evaluare predictivă (iniţială)
►Instrumente de evaluare - probe practice:
◦ „Jocul paselor”(prinderea şi pasarea mingii).
◦ „Culegerea şi aşezarea mingilor de pe sol” - deplasare 5x10 m viteză (viteză şi
îndemânare).
◦ Alergare de durată (3’) în ritm propriu (nivelul capacităţii de efort).
2. Evaluare formativă (continuă)
Primul ciclu tematic:
►Instrumente de evaluare- probe practice - (observarea sistematică):
o pasa cu două mâini şi driblingul din deplasare;
o aruncarea la coş cu o mână de pe loc.
Al doilea ciclu tematic:
►Instrumente de evaluare- investigaţie, observare sistematică:
o dribling - oprirea într-un timp;
o pivotarea prin păşire;
o aruncarea la coş cu o mână de la umăr;
o aplicarea prevederilor regulamentare în jocul bilateral.
3. Evaluare sumativă (finală)

Se realizează la finalul celui de-al doilea ciclu tematic (semestrul 2).
► Instrumente de evaluare - probe practice:
Varianta A
- Executarea procedeelor tehnice izolat.Apreciere din nota maximă 8.
dribling printre jaloane cu braţul drept/stâng;
aruncarea la coş cu o mână de la umăr;
pasa cu două mâini de la piept din deplasare;
oprirea într-un timp;
pivotarea prin păşire.
Elemente Punctaj Observaţii

componente acordat
- Dribling printre jaloane cu 2 puncte Trecerea corectă a
braţul drept/ stâng. mingii.
- Aruncarea la coş cu o mână de 3 puncte Execuţie corectă, coş
la umăr. marcat.
- Pasa cu două mâini de la piept Execuţie corectă a
din deplasare. 2 puncte pasei şi transmitere
pe poziţie viitoare.
- Oprirea într-un timp. 2 puncte Aterizare pe ambele
picioare.
*Atitudinea faţă de disciplină. 1 punct
Varianta B
- Executarea unei structuri tehnico-tactice. Apreciere din nota maximă 9.
dribling-pasă-oprire-pivotare-aruncare la coş.

componente acordat
- Driblingul printre jaloane cu 2 puncte Trecerea corectă a
braţul drept/stâng. mingii.
- Pasă cu două mâini de la piept. 2 puncte Mişcarea de „biciuire”.
- Oprire într-un timp. 1 punct Poziţie fundamentală.
-Pivotarea prin păşire. 1 punct Piciorul de pivotare

este permanent în
contact cu solul.
- Aruncarea la coş cu o mână de 3 puncte Execuţie corectă, coş
la umăr. marcat.
*Atitudinea faţă de disciplină. 1 punct
Varianta C
- Joc bilateral.Apreciere din nota maximă 10.
Joc bilateral 3x3 pe ½ teren.
Elemente evaluate Punctaj Observaţii
acordat
-Aruncarea la coş (corectitudinea Execuţie corectă, coş
execuţiei în faza jocului). 2 puncte marcat.
- Apărarea om la om. Provocarea şi
1 punct valorificarea greşelilor.
- Pătrunderea, depăşirea, dă şi du- 1 punct Corectitudinea
te. execuţiei.
- Colaborarea cu partenerii 2 puncte Variante de pasare.
(pasarea mingii).
- Contraatacul cu pasa direct la Contraatacuri reuşite.
vârf(situaţii de lansare, finalizare). 2 puncte
- Teren, linii, zonele de restricţie, Cunoaşterea şi aplicarea
echipele, durata jocului, abateri, 1 punct regulilor.
greşeli, repunerea mingii în joc.
* Atitudinea faţă de disciplină. 1 punct

din jocul de baschet la clasa a X-a

► Instrumente de evaluare:
 probe practice - observarea sistematică - cunoaşterea nivelului de pregătire
obţinut la nivelul clasei a X-a;
 probă orală - investigaţie: explicarea de către elevi (prin sondaj) a
mecanismului de bază al procedeelor tehnice însuşite anterior.

Primul ciclu tematic:
◦ dribling variat;
◦ pasarea mingii cu două mâini de la piept din deplasare;
◦ oprirea într-un timp;
◦ pivotarea prin întoarcere.
Al doilea ciclu tematic:
◦ aruncarea la coş de pe loc cu o mână de la umăr;
◦ acţiunile tactice individuale de atac: demarcajul şi depăşirea;
◦ aruncarea la coş din dribling.
Se realizează la finalul celui de-al doilea ciclu tematic (semestrul 2).
Aprecierea se realizează printr-o singură notă la una din cele două variante:
► Instrumente de evaluare- probe practice:
Varianta A
Ieşire la minge- prinderea mingii- dribling- aruncare la coş.

componente acordat
- Ieşire la minge. 1 punct Culoar favorabil.
- Prinderea mingii cu două mâini. 2puncte Amortizarea, contactul cu

mingea.
- Dribling cu schimbare de direcţie. 2 puncte Execuţie corectă.
- Aruncare la coş din dribling. 4 puncte Execuţie corectă, coş marcat.
Varianta B
3x3 pe ½ teren.

acordat
-Aruncarea la coş din dribling Execuţie corectă, coş marcat.
(corectitudinea execuţiei în 2 puncte
faza jocului).
Câştigarea priorităţii de plan,
-Demarcajul, marcajul. 1 punct culoar, provocarea şi
valorificarea greşelilor.
- Apărarea om la om. 1 punct Provocarea şi valorificarea
greşelilor.
- Pătrundere, depăşire, dă şi Execuţie corectă, alegerea
du-te, încrucişare simplă. 2 puncte culoarului favorabil.
- Colaborarea cu partenerii 1 punct Procedee de pasare utilizate.
(pasarea mingii)
- Contraatacul cu pasa direct Număr contraatacuri
la vârf (situaţii de lansare, 1 punct finalizate.
finalizare).
Cunoaşterea şi aplicarea
- Regulament. 1 punct regulilor de joc.
7. Aplicarea sistemului de evaluare în lecţiile cu teme din jocul de baschet la

clasa a XI -a

 probe practice- aruncarea la coş precedată de prinderea mingii din dribling;
 probă orală- regulile de joc aplicate în clasa a X-a;
 observarea sistematică a elevilor- nivelul de însuşire al opririi, pivotării,
marcajului şi demarcajului.
o oprirea într-un timp şi pivotarea;
o aruncarea la coş de peloc, din dribling
o aruncarea la coş din săritură;
o Joc şcoală - aruncarea la coş din săritură;

- marcajul activ în apărare;
- demarcajul şi depăşirea.
- autoevaluare:
o procentaj individual privind aruncările la coş.
Se realizează la finalul celui de-al doilea ciclu tematic (semestrul 2). Aprecierea se
realizează printr-o singură notă la una din cele două variante:
Varianta A
- Executarea unei structuri tehnico-tactice. Apreciere din nota maximă.
Dribling - pasarea mingii- prinderea mingii - oprire- pivotare-aruncare la coş
din săritură.
componente acordat
//
-Dribling variat. 1 punct Execuţie corectă.
Execuţie corectă a pasei şi
-Pasarea mingii de pe loc. 1 punct transmitere pe poziţie
viitoare.
-Prinderea mingii cu două mâini. 2puncte Amortizarea, contactul cu
mingea.
-Oprirea într-un timp. 1 punct Execuţie corectă.
-Pivotarea prin întoarcere, păşire. 1 punct Piciorul de pivotare este în

contact cu solul.
-Aruncare la coş din săritură. 3 puncte Execuţie corectă, coş
marcat.
Varianta B
o 5x5 pe tot terenul.
acordat
-Aruncarea la coş din săritură. 2 puncte Execuţie corectă, coş

marcat.
Câştigarea priorităţii de plan
- Demarcajul, marcajul. 1 punct şi culoar, provocarea şi
- Apărarea om la om. 1 punct Provocarea şi valorificarea
greşelilor.
- Pătrundere, depăşire, dă şi 2 puncte Execuţie corectă, alegerea
du-te, încrucişare simplă. culoarului favorabil.
- Colaborarea cu partenerii 1 punct Procedee de pasare utilizate.
(pasarea mingii).
- Atacul în superioritate
numerică : 2:1, 3:2. 1 punct Număr atacuri finalizate.
- Regulament. 1 punct Cunoaşterea şi aplicarea

regulilor de joc.
* Atitudinea faţă de disciplină 1 punct

din jocul de baschet la clasa a XII - a

 probe practice - Joc bilateral 5x5 (observarea nivelului de execuţie a procedeelor
tehnice de bază predate în clasa a XI-a);
 probă orală - regulile de joc aplicate în clasa a XI-a.
2. Evaluare formativă( continuă)
►Instrumente de evaluare
- probe practice:
o acţiunile tactice din atac şi apărare;
o eficienţa aruncărilor la coş (de pe loc, dribling, săritură);
o aruncarea la coş din alergare.
- observarea sistematică a elevilor:
o relaţiile de cooperare în cadrul echipei;
o respectarea sarcinilor de joc.

Se realizează la finalul celui de-al doilea ciclu tematic (semestrul 2). Aprecierea se
realizează printr-o singură notă la una din cele două variante:
► Instrumente de evaluare- probe practice:
Varianta A
Dribling- pasă- prindere -oprire-pivotare-aruncare la coş.

componente acordat
- Dribling variat. 1 punct Execuţie corectă.
Execuţie corectă a pasei şi
- Pasarea mingii de pe loc. 1 punct transmitere pe poziţie viitoare.
-Prinderea mingii cu două mâini. Amortizarea, contactul cu
1punct mingea.
- Oprire într-un timp. 1 punct Aterizare în poziţie
fundamentală.
-Pivotarea prin păşire, întoarcere. 1 punct Piciorul de pivotare este în
contact cu solul.
-Aruncare la coş din alergare. 4 puncte Execuţie corectă, coş marcat.
Varianta B
5x5 pe tot terenul.
acordat
-Aruncarea la coş (procedee 2 puncte Execuţie corectă, coş
tehnice la alegere). marcat.
1 punct Câştigarea priorităţii de
- Demarcajul, marcajul. plan şi culoar, provocarea
şi valorificarea greşelilor.
- Apărarea om la om. 1 punct Provocarea şi
-Pătrundere, depăşire, dă şi 2 puncte Execuţie corectă, alegerea
du-te, încrucişare simplă. culoarului favorabil.
- Pasarea mingii. 1 punct Procedee de pasare

utilizate
-Contraatacul, atacul în
superioritate numerică : 2:1, 1 punct Coşuri marcate.
3:2, atac poziţional ( 5+0,
4+1).
- Regulament. 1 punct Cunoaşterea şi aplicarea
regulilor de joc.
BIBLIOGRAFIE:
 CIOCOIU D.L - Baschet. Identificarea posibilităţilor de mişcare a segmentelor corpului

prin abordarea jocului de baschet. Europlus, Galaţi, 2011, 134 p.
 COLIBABA-EVULEŢ D., BOTA I. - Jocurile sportive. Teorie şi metodică - Bucureşti:

Aldin, 1998, p. 89-9, p.23
 SCARLAT M. B, SCARLAT, E.– Educaţie Fizică şi Sport (Învăţământ liceal) -

Bucureşti: Didactică şi Pedagogică R.A, 2003, p. 106-118.2-233.

Curs 4 - MBL 2022-2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4 - MBL 2022-2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METODICA BASCHETULUI ÎN LICEU

Note de curs an universitar 2022-2023

1. Aspecte practico-metodice specifice evaluării în jocul de

Evaluarea este o componentă importantă a procesului de învăţământ deoarece contribuie

Figura 1. Secvenţele evaluării în lecţia cu teme

Note de curs an universitar 2022-2023

Evaluarea rezultatelor instruirii, este o activitate necesară care se realizează în strânsă

Figura 2. Evaluarea în jocul de baschet la învăţământul liceal

Note de curs an universitar 2022-2023

Scopul evaluării componentelor jocului, reprezintă o constatare a calităţii şi cantităţii

3. Funcţia de selecţie contribuie la clasificarea şi ierarhizarea elevilor în funcţie de

Note de curs an universitar 2022-2023

Figura 3 Operaţiile principale ale evaluării în jocul de baschet

Efectuarea evaluării, este o operaţie complexă care implică multiple posibilităţi de

Note de curs an universitar 2022-2023

 capacitatea de practicare sistematică a jocului de baschet în activitatea

2. Forme şi tipuri de evaluare în jocul de baschet

Un aspect important îl constiutie răspunsul la întrebarea „Când se realizează evaluarea?”

Figura 4. Formele evaluării în jocul de baschet la învăţământul liceal

Note de curs an universitar 2022-2023

c. Evaluare finală (sumativă) se realizează la încheierea unei etape mai lungi de

3. Metode principale de evaluare a jocului de baschet

Metodele de evaluare folosite în lecţiile cu teme specifice jocului de baschet, sunt

Figura 5. Metode de evaluare a jocului de baschet

Note de curs an universitar 2022-2023

Note de curs an universitar 2022-2023

– notarea este obiectivă;

Note de curs an universitar 2022-2023

 casete video, cu prestaţia practică a elevului în cadrul activităţii competiţionale

Note de curs an universitar 2022-2023

4. Instrumentele principale de evaluare a jocului de baschet

Instrumentele de evaluare folosite în lecţia de educaţie fizică, se realizează în principal

Note de curs an universitar 2022-2023

Evaluarea elevilor la învăţământul liceal se poate realiza pe lângă probele de control şi

Note de curs an universitar 2022-2023

Fişă individuală pentru înregistrarea rezultatelor obţinute la susţinerea probelor de evaluare

* Date semnificative care pot influenţa notarea:

Note de curs an universitar 2022-2023

Elevul .... Clasa ... Data .... Mod de evaluare

efectuarea structurii tehnico-tactice

 a lucrat independent, fără a solicita ajutor

 a sesizat eventualele greşeli ale propriei

Aplicarea şi cunoaşterea unor metode şi instrumente în procesul de evaluare, pot

Figura 6 Metode şi instrumente de evaluare a jocului de baschet

Note de curs an universitar 2022-2023

5. Aplicarea sistemului de evaluare în lecţiile cu teme

Începerea instruirii jocului de baschet la liceu în cadrul lecţiilor, este precedată la

3. Evaluare sumativă (finală)

Note de curs an universitar 2022-2023

Elemente Punctaj Observaţii

Elemente Punctaj Observaţii

- Oprire într-un timp. 1 punct Poziţie fundamentală.

-Pivotarea prin păşire. 1 punct Piciorul de pivotare

Note de curs an universitar 2022-2023

6. Aplicarea sistemului de evaluare în lecţiile cu teme

1. Evaluare predictivă (iniţială)

Note de curs an universitar 2022-2023

►Instrumente de evaluare - probe practice:

Elemente Punctaj Observaţii

- Prinderea mingii cu două mâini. 2puncte Amortizarea, contactul cu

Note de curs an universitar 2022-2023

Elemente evaluate Punctaj Observaţii

7. Aplicarea sistemului de evaluare în lecţiile cu teme din jocul de baschet la