Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Specializarea Turism și Dezvoltare Regională

Distribuția și dinamica șomajului în Republica Moldova în

ultimii 20 de ani

Student – Lidia ȚURCAN, TDR11

Profesor Coordonator – Prof. dr. MUNTELE IONEL

Iași, 2020
Contents
I. INTRODUCERE.................................................................................................................................3
II. METODOLOGIE................................................................................................................................3
1. Clarificări conceptuale.....................................................................................................................3
2. Obiectivele cercetării.......................................................................................................................4
3. Metodele și mijloacele de cercetare.................................................................................................4
III. REZULTATELE CERCETĂRII.....................................................................................................5
IV. CONCLUZII....................................................................................................................................9
Bibliografie................................................................................................................................................10

2
 I. INTRODUCERE
Imaginea actuală din viața socio-economică a Republicii Moldova îi face nu numai pe cercetători, ci
și pe cetățenii obișnuiți să se gândească la ce este șomajul și cum poate fi evitat?
Șomajul este o problemă macroeconomică care are cel mai puternic impact direct asupra tuturor.
Astăzi, șomajul devine o parte din ce în ce mai integrantă a vieții noastre, influențând nu numai situația
socio-economică, ci și situația politică din țară. Rămâne în centrul atenției atât a populației, cât și a
comunității științifice.
Forma șomajului este diversă. Pentru a depăși în mod adecvat consecințele sale negative, pentru a-i
reduce nivelul, este necesar să știm exact cu ce tip de șomaj avem de-a face, care este specificitatea și
cauzele sale și ce măsuri trebuie luate pentru îmbunătățirea pieței muncii.

II. METODOLOGIE
Acest capitol prezintă planul de lucru al acestei lucrări dar și instrumentele folosite pentru a
ajunge la realizarea scopului pe care lucrarea și-l propune, și anume acela de studiu și analiza a dinamicii
și distribuției șomajului din Republica Moldova în ultimii 20 de ani.

1. Clarificări conceptuale
Cuvântul şomaj provine de la cuvântul francez chomage, care a fost preluat din limba latină ca
urmare, ceea ce înseamnă căldură mare, din cauza căreia înceta orice activitate. Aşadar, categoria de
şomaj este „inactivitate” din cauza temperaturii ridicate. Şomajul este un concept care s-a conturat la
începutul secolului al XX-lea. Iniţial, desemna inactivitatea proprie zilelor de sărbătoare sau nelucrătoare;
englezii vorbeau despre „out of work”. Treptat, a dobândit sensul de încetare a activităţii, adică
„unemployment” (Barbăroșie Ecaterina & Nazar Nadejda, 2014)
Știința modernă folosește conceptul de rată naturală a şomajului. În diferite țări, nivelurile
șomajului diferă semnificativ, deoarece acestea depind de șomajul natural (rata), de faza ciclului
economic în care se află țara, precum și de politica guvernului pentru ocuparea forței de muncă.
(Adamchuk V.V, Romashov O.V, & Sorokina M.E, 2001)

Prima ediție a indicatorilor cheie ai pieței muncii a fost lansat în 1999. De atunci a devenit un produs de
vârf al Biroul Internațional al Muncii (BIM) și este utilizat zilnic de cercetători și de factorii de decizie
din întreaga lume.
Majoritatea țărilor se referă la criteriile stabilite de Biroul Internațional al Muncii (BIM) pentru a
defini un șomer. Acestea se referă la trei condiții: a rămâne fără muncă, a fi disponibil pentru muncă și a
căuta de fapt un loc de muncă. Cu toate acestea, aceste criterii necesită clarificări pentru a identifica
șomerii. Astfel, țările Uniunii Europene au convenit asupra unei interpretări comune a acestor criterii .
(Chardon Olivier & Goux Dominique, 2003)
Şomeri conform criteriilor Biroul Internațional al Muncii sunt persoanele de 15 ani  şi peste, care
în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
 nu au un loc de muncă  şi nu desfăşoară  o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
 sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a ‐l găsi:
înscrierea la oficiile forţei de muncă sau la agenţii particulare de plasare, demersuri pentru a începe o

3
 activitate pe cont propriu, publicarea de anunţuri şi răspunsuri la anunţuri, apel la prieteni, rude,
colegi, sindicate etc.;
 sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s‐ar găsi imediat un loc de muncă.
În această categorie de populaţie sunt incluse, de asemenea:
 persoanele fără loc de muncă, disponibile să lucreze, care aşteaptă să fie reche‐ mate la lucru sau care
au găsit un loc de muncă  şi urmează să  înceapă  lucrul la o dată  ulterioară perioadei de referinţă;
 persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi, pensionari), dar care
au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul.

Alfred Marshall (1842-1924), profesor la Universitatea din Cambridge, percepe noua dimensiune
a șomajului modern din anii 1880 și formulează ceea ce poate fi considerat prima analiză a șomajului din
1903, în care distinge două tipuri de șomaj. Primul, „șomaj ocazional” rezultă din variații de activitate și
dificultăți de adaptare între cerere și ofertă pe piața bunurilor și a muncii. Acesta este șomajul involuntar
suferit de angajații care, atunci când activitatea este bună, sunt angajați stabili. Al doilea, „șomajul
sistematic” îi reunește pe toți cei care nu pot lucra (șomeri) și pe cei care nu doresc să lucreze, sau doar
intermitent („reziduul”). Aceștia sunt de fapt persoane care, într-o economie încă parțial industrializată, se
află la frontierele munci salariate, deoarece trăiesc în principal din alte activități (fără salarii) sau
expedienți. (Simula, 2018)
La începutul secolului al XX-lea, șomajul în sensul modern al termenului a fost recunoscut ca un
risc inerent în angajarea salarizată, iar termenii șomaj și șomeri erau acum folosiți pe scară largă și cu
înțelepciune. Cu toate acestea, „invenția șomajului nu este încă nașterea șomerilor” În secolul al XX-lea,
în același timp cu munca salarizată, șomajul va face treptat parte dintr-un set de reguli și standarde care
transformă simultan condiția salarială și șomajul. Apare astfel figura modernă a șomerilor. (Topalov,
1994)
Odată cu industrializarea, relația salarială a fost instituționalizată, șomajul a fost „inventat” ca o
categorie administrativă și statistică - destinată inseparabil pentrua a reprezinta și acționa pe baza unei noi
realități. (Topalov, 1994)

2. Obiectivele cercetării
Obiectivul principal al lucrării este acela de a analiza dinamica și distribuția șomajului din
Republica Moldova. Un alt obiectiv este acela de a determina care sunt cauzele dinamicii șomajului.

3. Metodele și mijloacele de cercetare

În realizarea cercetării am apelat la surse bibliografice, constituite din cărți, articole, lucrări și
studii academice recunoscute la nivel național și internațional, dar și din numeroase baze de date statistice
oficiale oferite de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, precum și diferite site-uri și
articole web.
Astfel, în realizarea lucrării am apelat la îmbinarea mai multor metode de cercetare, și anume:
 documentarea teoretică – utilizarea cărților, articolelor, rapoartelor, sintetizarea informațiilor și
valorificarea acestora, cu racordare la tema de cercetare a lucrării.
 metode statistice – documentarea statistică din bazele de date oferite de Biroul Național de Statistică al
Republicii Moldova, bazele de date au fost cele legate de rata șomajului pe diferite criterii, clasificarea
informațiilor statistice; sintetizarea acestora, reprezentarea grafică a datelor statistice;

4
 analiza și interpretarea datelor obținute – interpretarea informațiilor statistice prezentate sub formă de
tabele și grafice, analiza cantitativă și calitativă a acestora și extragerea concluziilor.

III. REZULTATELE CERCETĂRII

În condiţiile unei economii de piaţă modernă şomajul reprezintă principalul indicator al
instabilităţii economice şi al funcţionalităţii pieţei muncii. (Vaculovschi, 2007) Caracterul derivat al pieţei
muncii plasează şomajul în această dublă ipostază, iar un nivel înalt al şomajului denotă faptul că atât
piaţa muncii, cât şi întreaga economie se află într-o situaţie dificilă.
Șomajul este un fenomen firesc al economiei de piaţă, o formă de dezechilibru pe piaţa muncii
care asigură mediul concurenţial necesar pentru funcţionarea normală a pieţei muncii şi creşterea
productivităţii muncii. Din acest considerent, politicile anti-şomaj ar trebui să se axeze nu atât pe
excluderea definitivă a şomajului, cât, mai degrabă, pe „gestionarea” lui, adică pe menţinerea unui nivel
acceptabil al şomajului, pentru a asigura o creştere economică durabilă, un echilibru economic şi social,
precum şi a evita forme nedorite de şomaj, prin diverse măsuri de protecţie socială a şomerilor.

Rata șomajului în Republica Moldova

2000-2018
9.0
8.5
8.0 7.9 8.1
7.3 7.3 7.4 7.4
7.0 6.8 6.7
6.4
6.0
5.6
5.0 5.1 5.1 4.9

4.0 4.0 4.2 4.1

3.9

3.0 3.0

2.0

1.0

0.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Total pe Republică

Figura 1 Rata mediei anuale a somajului din Republica Moldova în perioada 2000-2018
Sursa datelor statistice: https://statistica.gov.md/
Autor: Țurcan Lidia
*La estimarea rezultatelor cercetării s-a utilizat numărul populației stabile.
*Informația este prezentată fară datele raioanelor din partea stîngă a Nistrului și mun. Bender.

5
 Conform reprezentării grafice, se poate observa că anul 2000 este unul cu cea mai mare rată a
șomajului, iar după acest an rata șomajului a cunoscut o ușoară descreștere, sau bruscă, cazul anilor 2007-
2008, atunci cand se declanșează criza economică mondială. Multe firme falimentează, iar în următorii
ani crește numărul șomerilor.
Potrivit datelor prezentate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), numărul şomerilor în 2015 a fost de
62,1 mii, fiind cu 14,5 mii mai mare faţă de 2014.
În anul 2018 rata șomajului sa ajuns la 3,0. Factorii care influențează această reeducere
considerabilă a șomajului sunt criza demografică, migrația și îmbătrânirea populației.

Rata șomajului pe sexe, în anul 2000 și

2018

9.7

7.2

3.5
2.5

Barbati Femei

Anul 2000 Anul 2018

Figura 2 Rata șomajului pe sexe în anul 2000 și 2018

Sursa datelor statistice: https://statistica.gov.md/
Autor: Țurcan Lidia

Potrivit graficului atât pentru anul 2000 cât și pentru 2018 rata medie a somajului este mai mare
în rândul barbaților, asta deoarece în majoritatea familiilor tradiționale femeile stau acasă pentru a avea
grijă de gospodărie dar și pentru a crește copii, barbații sunt în majoritatea cazurilor cei care aduc banii în
casă. Pentru bărbați rata șomajului a scăzut de la 9,7 % în anul 2000, la 7,2 % în anul 2018, această rată a
scăzut în acești 18 ani cu circa 2,5 %, în cazul femeilor rata este mult mai mică și de la 3,5 % în anul
2000, a scăzut la 2,5 %, scăzând astfel 1% în ultimii 18 ani.

Tabel 1 Rata șomajului, pe grupe de vârstă și nivel de intruire, anul 2018

2018 Grupe de vârstă
Nivel de instruire Total 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65 ani si
ani ani ani ani ani peste
Superior 29,6 5,1 9,9 5,3 5,6 3,6 0,2
Mediu de specialitate 7,2 1,0 3,8 1,2 0,6 0,6 0,1
Secundar profesional 4,4 1,1 0,8 0,3 1,4 0,8 -
Liceal, mediu general 6,8 0,6 1,6 1,3 2,2 0,8 0,1
Gimnazial 5,0 1,0 0,8 1,1 1,2 0,8 -

6
 Primar sau fară școală 5,8 1,4 2,5 1,3 0,2 0,5 -
Sursa datelor statistice: https://statistica.gov.md/
Autor: Țurcan Lidia

Analizând aspectele de influenţă a nivelului de instruire asupra şomajului, se observă că cele mai
afectate de şomaj sunt persoanele cu studii superioare, iar conform Biroului Național de Statistică în anul
2018 erau 13,7 mii de șomeri în grupa de vârstă 25-34 ani, dintre care mai mult de jumătate adică 9,7 mii
de persoane cu nivel de instruire superior, sau 9,9% din totalul şomerilor. Însă, şomajul persoanelor cu
studii superioare este, de regulă, de scurtă durată (sub 3 luni). Majoritatea şomerilor cu studii superioare
sunt concentraţi în grupa de vârstă 25-34 ani.
Nivelul şomajului este determinat şi de experienţa de muncă a persoanelor. Aceasta se întâmplă
din cauza că persoanele cu experienţă de muncă sunt în căutare de locuri de muncă mai atractive şi mai
bine remunerate pe care, deocamdată economia țării nu le oferă. Pe de altă parte, persoanele fără
experienţă de muncă, în special, cele tinere nu se prea grăbesc să intre pe piaţa muncii completând astfel
rândurile populaţiei inactive.
Totodată tinerii șomeri care nu vor să se angajeze la locurile de muncă prost plătite, preferă se plece în
afara țării, la muncă în străinătate.

Rata șomajului pe regiuni de dezvoltare

7.0

6.0

5.0

4.0

3.0

2.0

1.0

0.0
Mun. Chisinau Nord Centru Sud

Figura 3 Rata șomajului pe regiuni statistice în anul 2019

Sursa datelor statistice: https://statistica.gov.md/
Autor: Țurcan Lidia
Cea mai ridicată rată este în regiunea Centru, urmată de regiunea de Sud, acest lucru este legat de
nivelul de dezvoltare economic, dar și de sectorele economice. Sectorul agricol, spre deosebire de cel
industrial, este important pentru economiile tuturor raioanelor. Regiunea Centru deține cea mai mare
pondere a a sectorului agricol la nivel de țară aceasta deține cca 35 %, iar acest fapt explică de ce rata
șomajului este mare. Având în vedere sectorul agricol care oferă cele mai multe locuri de muncă, dar care
nu sunt ocupate, deaorece este cunoscut faptul că în țara noastră majoritatea tinerilor evită să muncească
în agricultură. Pentru regiunea de Sud rata șomajului este strâns legată de nivelul economic, este bine
cunoscut faptul că partea sudică a Republicii Moldova este cea mai slabă și mai puțin dezvoltată din punct
de vedere economic, respectiv nu sunt oferite foarte multe locuri de muncă. Populației, în special tinerilor
le este foarte greu să-și găsească un loc de muncă, sau locurile de muncă oferite sunt slab plătite.

7
8
 Șomeri BIM la nivel național, rural, urban (2000-2010)
160.0

140.0

120.0

100.0

80.0

60.0

40.0

20.0

0.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total pe republică Rural Urban

Figura 4 Rata șomerilor conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii, la nivel național, urban, rural pentru o perioadă de
10 ani
Sursa datelor statistice: https://statistica.gov.md/
Autor: Țurcan Lidia
Analizând evoluţia şomajului din mediul rural pe parcursul ultimilor zece ani, se observă că
tendinţa de diminuare, specifică evoluţiei şomajului în general pe republică, inclusiv şi în mediul urban
(cu excepţia anului 2009) nu se respectă. Astfel, în anul 2006 atât numărul şomerilor, cât şi rata şomajului
au înregistrat anumite creşteri, respectiv, până la 43,1 mii persoane şi 5,8%, fiind mai mari chiar şi decât
în anul 2009, care a fost un an afectat de criză. Aceste creşteri au fost determinate, pe de o parte, şi de
condiţiile climaterice dificile din iarna acelui an, care au compromis activitatea de muncă pentru populaţia
economic activă din mediul rural în primul trimestru al anului, iar pe de altă parte, de schimbările
survenite în metodologia de colectare a datelor Anchetei forţei de muncă. Prin urmare, se observă ca
factorul climateric în evoluţia şomajului are o influenţă destul de mare. Şomajul din mediul rural, asemeni
altor indicatori ocupaţionali, este puternic influenţat şi de sezonalitate, numărul şomerilor creşte în cea
mai mare măsură în perioada sezonului rece, când lucrările agricole, care constituie activitatea de bază din
mediul rural, sunt stopate. (Hârbu, Vaculovschi, Precup , & Bulat, 2010)

9
IV. CONCLUZII

În concluzie tendinţe ale migraţiei internaţionale de muncă din Republica Moldova, salariul, criza
demografică și îmbătrânirea populației sunt factorii cei mai importanți care influențiază rata șomajului.

În ultimii ani Republica Moldova a cunoscut o diminuare a numărului de șomeri, acest lucru ar
insemna că este pozitiv, însă de fapt și de drept devine un lucru alarmant.
În ultimii ani are loc un exod de intelecte, majoritatea tinerilor, personelor cu studii superioare
preferă să meargă la muncă în străinătate, cauzele fiind nemulțumirile legate de nivelul salariului din țară.
Totodată tinerii sunt reticenți în alegerea domeniului unui post de muncă. În ultimii ani, gradul
de ocupare scade în astfel de domenii ale economiei cum ar fi agricultura, industria alimentară,
producerea îmbrăcămintei, construcției de mașini și utilaje, serviciile de transport și turism. Se pot găsi
locuri de muncă în toate aceste domenii, chiar dacă nu sunt în număr foarte mare, însă există și un
dezechilibru rural- urban, și chiar dacă persoanele care se adresează Agenției Naționale pentru Ocuparea
Forței de Muncă, o mare parte din ei sunt din mediul rural, locurile de muncă sunt din mediul urban, iar
din această cauză este foarte greu de angajat.
Conform statisticii, un sfert din populația țării primeşte salarii care nu acoperă necesităţile elementare.

Este necesar ca instituțiile statul să se implice pentru promovarea unor politici economice
capabile să creeze locuri de muncă competitive şi atractive, fapt ce ar duce la creşterea nivelului ocupării,
înlăturarea şomajului de lungă durată, în special în rândul tinerilor, şi din mediul rural; Aplicarea unor
măsuri de asigurare a durabilităţii veniturilor populaţiei, în special în mediul rural, etc.

10
Bibliografie
Adamchuk V.V, Romashov O.V, & Sorokina M.E. (2001). Jekonomika i sociologija truda: uchebnik dlja
vuzov. Moscow: Juniti.
Barbăroșie Ecaterina, & Nazar Nadejda. (2014). Impactul şomajului asupra securităţii economiei
naţionale a Republicii Moldova. În Administrarea Publică nr. 4, Revistă metodico-ştiinţifică
trimestrială (pg. 62-67). Chișinău.
Chardon Olivier, & Goux Dominique. (2003). La nouvelle définition européenne du chômage BIT.
Economie et statistique, pg. 67-83.
Hârbu, E., Vaculovschi, D., Precup , G., & Bulat, V. (2010). Studiu situațional al forței de muncă în
mediul rural, inclusiv prin prisma de gen. Chișinău: Institutul de dezvoltare Urbană.
Simula, L. (2018). Chômage : brève histoire d'un concept. Lyon: Ressources en Sciences économiques et
sociales.
Topalov, C. (1994). Naissance du chômeur, 1880-1910. Paris: Albin Michel.
Vaculovschi, D. (2007). Ocuparea şi şomajul în mediul rural. Biroul Naţional de Satistică, pg. 32.

Anuarul Republicii Moldova. FORŢA DE MUNCĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA OCUPARE ŞI

ŞOMAJ 2019.
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 9/2017, STUDIU
PRIVIND NIVELUL ȘI DINAMICA ȘOMAJULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Pagini și site-uri Web
https://statistica.gov.md/
https://www.universalis.fr/encyclopedie/chomage-definition-et-mesure/
https://moldova.europalibera.org/a/24973487.html
http://www.asecib.ase.ro/Roman/am/cap6.pdf
http://www.cisr-md.org/pdf/0111%20Sondaj%20sociologic%20-%20Somajul%20In%20Modova.pdf

11