UNIVERSITATE ,, AUREL VLAICU” DIN ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE UMANISTE ȘI SOCIALE

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
DISCIPLINA: Drept administrativ

Răspunderea guvernului

Profesor coordonator: Student:

Conf. univ. Iovanaș Eugenia Dumitras Marius

Arad,
2023
Raspunderea politica a Guvernului consta in demiterea sa, ca urmare a
retragerii increderii acordate de catre Parlament, prin adoptarea unei motiuni de
cenzura, in conditiile prevazute de Constitutie [art. 3 alin. (1) din Legea nr.
115/1999]. De asemenea, Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa
raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau senatori, in
termen de cel mult 15 zile de la primirea lor.
Pe langa raspunderea politica, membrii Guvernului poarta si o raspundere
juridica. Astfel, ei raspund civil, contraventional, disciplinar sau penal, dupa
caz, potrivit dreptului comun, in masura in care legea raspunderii ministeriale
nu prevede altfel.
Raspunderea penala are caracter personal, ea privind pe fiecare membru al
Guvernului, pentru faptele comise in exercitarea functiei sale.
Angajarea raspunderii penale a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite
in exercitiul functiei lor poate avea loc numai cu respectarea unei anumite
proceduri de urmarire penala si de judecata, prevazuta de Legea raspunderii
ministeriale. Aceasta procedura cuprinde urmatoarele etape:
1. Cererea de urmarire penala a membrilor Guvernului poate fi facuta de catre
Camera Deputatilor, Senat ori Presedintele Romaniei.
Oricare dintre aceste autoritati publice pot cere urmarirea penala a membrilor
Guvernului, fiind indiferent faptul ca acestia sunt sau nu deputati ori senatori.
Cu alte cuvinte, una din Camerele Parlamentului poate cere inceperea urmaririi
penale impotriva unui membru al Guvernului, chiar daca acesta nu este deputat
sau senator, dupa cum Presedintele Romaniei poate cere inceperea urmaririi
penale a unui membru al Guvernului, chiar daca acesta are si calitatea de
deputat sau senator.
2. Cererea de incepere a urmaririi penale poate fi facuta de una din Camerele
Parlamentului, numai dupa depunerea la aceasta a unui raport intocmit de o
comisie permanenta care a efectuat, in cadrul competentei sale, o ancheta
privitoare la activitatea desfasurata de Guvern sau de un minister ori de catre o
comisie speciala de ancheta, constituita in acest scop. Acest raport se inscrie cu
prioritate pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor sau a Senatului, dupa caz.
3. Cererea de urmarire penala a membrilor Guvernului si, daca e cazul, cererea
de ridicare a imunitatii parlamentare se dezbat in prezenta majoritatii membrilor
Camerei Deputatilor sau Senatului, dupa caz, iar hotararea se adopta cu votul
majoritatii membrilor prezenti. Votul este secret si se exprima prin bile. La
dezbaterile din cele doua Camere ale Parlamentului prezenta celui in cauza este
obligatorie, dar lipsa sa justificata nu impiedica desfasurarea lucrarilor. in
situatia in care cel in cauza se afla in imposibilitatea obiectiva de a se prezenta,
Camera Deputatilor sau Senatul, cu prilejui dezbaterilor, va fixa un nou termen
pentru reluarea dezbaterilor. Cel in cauza are dreptul sa isi exprime punctul de
vedere cu privire la fapta ce constituie obiectul cererii de a fi urmarit penal,
precum si asupra cererii de ridicare a imunitatii parlamentare, atunci cand este
cazul. in urma dezbaterilor, Camera Deputatilor sau Senatul poate aproba sau
respinge cererea de incepere a urmaririi penale.
4. Presedintele Romaniei poate cere urmarirea penala numai la propunerea unei
comisii special instituite pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei
infractiuni de catre un membru al Guvernului in exercitiul functiei sale. Comisia
speciala are caracter permanent si este formata din 5 membri. Componenta sa
este stabilita prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea ministrului
justitiei si a ministrului de interne. Pe baza analizei sesizarii, a probelor depuse
in sustinerea acesteia, a declaratiilor si a probelor invocate de membrul
Guvernului fata de care se solicita urmarirea penala, comisia speciala va
prezenta Presedintelui Romaniei un raport cu propuneri privind inceperea
urmaririi penale sau clasarea sesizarii.
5. Daca membrul Guvernului, pentru care Presedintele Romaniei a cerut
urmarirea penala, este si deputat sau senator, ministrul justitiei sau, dupa caz,
primul-ministru va solicita Camerei competente sa declanseze procedura
dezbaterii cererii de incepere a urmaririi penale si de ridicare a imunitatii
parlamentare.
6. Daca una din cele doua Camere ale Parlamentului sau, dupa caz, Presedintele
Romaniei a cerut urmarirea penala, dosarul cauzei se trimite, de indata,
ministrului justitiei sau, daca acesta este in cauza, Primului- ministru, pentru a
sesiza organele de urmarire penala. Pana la inceperea urmaririi penale Camera
Deputatilor, Senatul sau Presedintele Romanieipoate sa retraga, motivat, cererea
prin care a solicitat urmarirea penala impotriva membrilor Guvernului.
7.  Dupa inceperea urmarii penale, daca membrul Guvernului este si deputat sau
senator, acesta poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata
numai cu incuviintarea Camerei din care face parte. in caz de infractiune
flagranta, membrul Guvernului poate fi retinut si supus perchezitiei,insa
ministrul justitiei ii va informa neintarziat pe presedintele Camerei din care face
parte sau, dupa caz, pe Presedintele Romaniei. in situatia, in care, cel in cauza
este insusi ministrul justitiei si libertatilor cetatenesti sesizarea Camerei sau a
Presedintelui Romaniei se face de catre Primul- ministru. Potrivit art. 69 alin.
(2) din Constitutie, in cazul, in care Camera sesizata constata ca nu exista temei
pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri luate impotriva
membrului Guvernului care este deputat sau senator.
8.  In cazul in care s-a cerut urmarirea penala impotriva unui membru al
Guvernului, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestuia din
functie.
9. Daca s-a dispus trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului, ministrul
justitiei sau, dupa caz, Primul-ministru comunica Presedintelui Romaniei data la
care a fost sesizata inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea suspendarii din
functie a acestuia. De subliniat, deci, faptul ca, pana la trimiterea in judecata,
suspendarea din functie a membrului Guvernului in cauza este facultativa,
ramanand la aprecierea Presedintelui Romaniei.
10. Urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in
exercitiul functiei lor este de competenta Parchetului de pe langa inalta Curte de
Casatie si Justitie, iar judecarea acestora este de competenta inaltei Curti de
Casatie si Justitie. Regulile procedurale speciale se completeaza cu cele
cuprinse in regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului si cele cuprinse
in Codul de procedura penala, daca nu contravin legii speciale.
Pe tot timpul procesului penal, membrii Guvernului beneficiaza de prezumtia de
nevinovatie. Membrul Guvernului condamnat printr-o hotarare judecatoreasca
definitiva va fi demis din functie de Presedintele Romaniei, la propunerea
Primului-ministru.
Hotararea de condamnare a unui membru al Guvernului se publica in 'Monitorul
Oficial al Romaniei', partea 1.
Legea nr. 115/1999 reglementeaza unele infractiuni speciale care pot fi savarsite
de membrii Guvernului in exercitarea functiei lor1.
Aceste infractiuni sunt urmatoarele:
a. impiedicarea, prin amenintare, violenta ori prin folosirea de mijloace
frauduloase a exercitarii cu buna-stiinta a drepturilor si libertatilor vreunui
cetatean;
b. prezentarea cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui
Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a
ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului.
Savarsirea acestor infractiuni se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 12 ani,
fiind pedepsita si tentativa.
c. fapta unui membru al Guvernului de a folosi functia sa pentru a favoriza
castigarea unei licitatii, acordarea ilegala a unor autorizatii sau alte facilitati in
scopul obtinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite pentru sine sau
pentru altul.
Comiterea acestei infractiuni se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost primite pe nedrept se confisca,
iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului
lor in bani. De asemenea, tentativa se pedepseste. in cazul savarsirii unor alte
infractiuni, de catre membrii Guvernului in exercitiul functiei lor, pedeapsa
aplicabila este cea prevazuta de legea penala pentru acele infractiuni.

BIBLIOGRAFIE:
https://lege5.ro/Gratuit/gq4deojv/raspunderea-membrilor-guvernului-
constitutia?dp=gqztemrwg4zdm
https://www.legeaz.com//administratie/Raspunderea-Guvernului459.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Angajarea_r%C4%83spunderii_guvernului
https://www.constitutiaromaniei.ro/art-109-raspunderea-membrilor-guvernului/