Sunteți pe pagina 1din 7

Răspunderea operatorului de transport rutier

Unitatea de învăţare Nr. 11

RĂSPUNDEREA OPERATORULUI DE TRANSPORT RUTIER

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 11 77
11.1.Răspunderea transportatorului rutier. Cazuri 77
11.2.Acţiunile împotriva transportatorului rutier 79
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 11 81
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 82
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 11 82

Dreptul transporturilor 76
Răspunderea operatorului de transport rutier

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 11


Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 11 sunt:
 Stabilirea situaţiilor de natură să atragă răspunderea în transportul rutier
intern şi internaţional
 Cunoaşterea modului specific în care operatorul de transport rutier poate fi
tras la răspundere pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a
obligaţiilor izvorâte din contractul de transport rutier

11.1 Răspunderea transportatorului rutier. Cazuri


CMR Potrivit art. 17 din Convenția CMR, transportatorul răspunde pentru
pierderea totală sau parţială sau pentru avaria produsă între momentul primirii
mărfii şi cel al eliberării acesteia, precum şi pentru întârzierea în eliberare.

1. Răspunderea transportatorului pentru pierderea mărfii


Persoana îndreptăţită să pretindă marfa poate să o considere pierdută, fără
a prezenta alte dovezi, dacă acesta nu a fost eliberată în termen de 30 de zile de la
expirarea termenului convenit sau, dacă nu a fost convenit un asemenea termen, în
Răspundere termen de 60 de zile de la primirea mărfii de către transportator [conform art.20
pct.1 din Convenția CMR]. În această situaţie, transportatorul este obligat la plata
unor despăgubiri egale cu contravaloarea mărfii pierdute, la care se adaugă taxa de
transport, taxele vamale şi alte cheltuieli ocazionate de transportul mărfii.
Valoarea mărfii se determină pe criteriul cursului bursei de mărfuri sau, în lipsa
acestuia, pe baza preţului curent al pieţii. În lipsa ambelor criterii valoarea mărfii
Marfa se determină pe baza valorii uzuale a mărfurilor de acelaşi fel şi de aceeaşi calitate
[art.23 pct.1, 2 din Convenția CMR].

În transporturile rutiere interne, cuantumul despăgubirilor datorate de


transportator pentru pierderea totală sau parţială a mărfii, nu poate depăşi
echivalentul în lei a 2,5 USD, per kilogram greutate brută lipsă [art. 77 alin.2 din
O.G.nr.27/2011). În transporturile rutiere internaţionale, limita despăgubirii este
de 8,33 unităţi de cont pe kilogram lipsă din masa brută [art.23 pct.3 din
Convenția CMR].

Răspunderea transportatorului poate depăşi aceste limite dacă în scrisoarea


de trăsură expeditorul a făcut menţiuni corespunzătoare. Astfel, expeditorul poate
menţiona o valoare a mărfii care depăşeşte limita prevăzută de Convenţia CMR
[art. 24 din CMR]. În această situaţie, despăgubirea se va calcula în funcţie de
valoarea declarată a mărfii, acestă clauză având natura juridică a unei clauze
penale. O altă posibilitate oferită de lege expeditorului este aceea de a declara în
schimbul unui supliment de preţ, o sumă cu titlu de interes special la eliberare,
pentru cazul pierderii sau avarierii mărfii, precum şi pentru depăşirea termenului
de livrare. În acestă situaţie, suplimentar se vor acoperi pagubele suplimentare
până la limita sumelor declarate.
În plus, Convenţia CMR acordă posibilitatea celui îndreptăţit de a pretinde

Dreptul transporturilor 77
Răspunderea operatorului de transport rutier

dobânzi de 5% pe an care curg din ziua reclamaţiei adresate în scris


transportatorului, sau dacă nu a existat o reclamaţie, din ziua introducerii acţiunii
în justiţie.
Transportatorul, prepuşii săi sau orice altă persoană aflată în serviciul său,
nu se va putea exonera de răspundere şi nici nu va putea beneficia de limitarea
acesteia, dacă paguba este rezultatul dolului său sau unei culpe ce-i poate fi
imputată şi care în conformitate cu legea ţării căreia îi aparţine organul de
jurisdicţie sesizat, este considerată echivalentă cu un dol [art.29 din Convenția
CMR].

2. Răspunderea transportatorului pentru avarierea mărfii


În caz de avarie, transportatorul va fi obligat să plătească o despăgubire
Avarie corespunzătoare contravalorii deprecierii mărfii, calculată în acelaşi mod ca şi în
cazul pierderii mărfii. Dacă marfa a fost avariată în întregime, despăgubirea nu
poate depşi suma care ar fi fost plătită în cazul pierderii totale a mărfii, iar dacă
numai o parte din marfă a fost avariată, despăgubirea nu poate depăşi suma
plătibilă în caz de pierdere a părţii depreciate [art.25 coroborat cu art.23 din
Convenția CMR].

3. Răspunderea transportatorului pentru întârzierea în eliberare


Se consideră că marfa a livrată cu întârziere, dacă nu a fost eliberată în
termenul convenit sau, dacă nu a fost convenit un termen, atunci când durata
Termen de
efectivă a transportului depăşeşte timpul care în mod rezonabil este acordat unui
executare transportator diligent, după împrejurări [art.19 din Convenția CMR].
Transportatorul răspunde pentru întârziere cu condiţia ca aceasta să fi provocat
celui îndreptăţit un prejudiciu. Despăgubirea este limitată la preţul transportului
[conform art.23 pct.5 din Convenția CMR].

Exonerarea de răspundere
1.Cazuri generale de exonerare [art17 pct.2 din Convenția CMR]
Transportatorul este exonerat de răspundere dacă pierderea, avaria sau
Exonerare de întârzierea a avut drept cauză:
răspundere - o culpă a persoanei care are dreptul să dispună de marfă;
- un ordin al persoanei care dispune de marfă, fără nici o cuplă din partea
transportatorului;
- un viciu propriu al mărfii;
- sau circumstanţe pe care transportatorul nu putea să le evite şi ale căror
consecinţe nu le putea preveni.
Sarcina probei că pierderea, avaria sau întârzierea a avut drept cauză una
dintre aceste situaţii incumbă transportatorului.

2.Cazuri speciale de exonerare


De asemenea, transportatorul este exonerat de răspundere dacă pierderea

Dreptul transporturilor 78
Răspunderea operatorului de transport rutier

sau avarierea mărfii rezultă din riscurile particulare inerente uneia sau unora din
următoarele fapte:
- folosirea de vehicule descoperite, dacă aceasta a fost convenită în mod
expres şi menţionată în scrisoarea de trăsură, cu condiţia să nu se constate
o pierdere anormală sau o pierdere de colete [art. 17 pct.4 lit.a coroborat
cu art. 18 pct.2 din Convenția CMR];
- lipsa sau defectuozitatea ambalajului;
- încărcarea/descărcarea mărfii de către expeditor, destinatar sau
prepuşii acestora;
- natura unor mărfuri expuse, datorită cauzelor inerente naturii lor, fie la
pierdere, fie la avarie. În acest caz, transportatorul nu va fi exonerat de
răspundere dacă transportul a fost efectuat cu un vehicul special amenajat
pentru protecţia mărfurilor, exceptând situaţia în care face dovada că a luat
toate măsurile şi s-a privind alegerea, întreţinerea şi folosirea acestor
amenajări şi că s-a conformat instrucţiunilor necesare ce i-au fost date [art.
17 pct.4 lit.d coroborat cu art. 18 pct.4 din Convenția CMR];
- insuficienţa sau imperfecţiunea marcajelor sau a numerelor coletelor;
- transportul de animale vii, dacă face dovada că toate măsurile care îi
incumbă în mod normal au fost luate şi că s-a conformat instrucţiunilor
speciale primite [art. 17 pct.4 lit. f coroborat cu art. 18 pct.5 din Convenția
CMR ].

Test de autoevaluare 12.1.- Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.


Răspunderea operatorului de transport rutier pentru neexecutarea transportului în
termenul stabilit

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 82

11.2. Acţiunile împotriva transportatorului rutier [art.30-33 din Convenția


CMR]
Acţiune Exercitarea acţiunilor împotriva transportatorului trebuie precedată de
formularea unor rezerve de către destinatar.

Marfa Pierderea sau avarierea mărfii poate fi constatată în mod contradictoriu cu


Destinatar transportatorul. Dacă s-a făcut o asemenea constatare, dovada contrară rezultatului
acestei constatări nu poate fi făcută decât în următoarele condiţii:
- avariile sau pierderile a fost neaparente;

Dreptul transporturilor 79
Răspunderea operatorului de transport rutier

- destinatarul să fi formulat rezervele sale în scris în termen de 7 zile


lucrătoare.
Dacă starea mărfii nu a fost constatată în contradictoriu cu transportatorul,
destinatarul trebuie să formuleze rezerve în scris:
- în momentul eliberării mărfii, dacă pierderile sau avariile sunt aparente;
- în termen de 7 zile lucrătoare, dacă pierderile sau avariile sunt neaparente.
În ipoteza întârzierii în executarea transportului, destinatarul nu poate
pretinde despăgubiri decât dacă a formulat în scris rezerve în termen de 21 de zile
de la primirea mărfii.

Instanţa competentă
Litigiile născute din contractul de transport rutier pot fi soluţionate de o
instanţă judecătorescă sau de un tribunal arbitral.
Instanţa În transporturile rutiere internaţionale părţile au posibilitatea să desemneze
de comun acord instanţa competentă să soluţioneze eventualele litigii. În lipsa
unei clauze atributive de jurisdicţie, este competentă instanţa statului pe teritoriul
căruia:
- se află reşedinţa obişnuită a pârâtului, sediul său principal sau sucursala ori
agenţia prin intermediul căreia s-a încheiat contractul de transport;
- este situat locul preluării sau predării mărfurilor.
-
Prescripţia dreptului la acţiune
Acţiunile îndreptate împotriva transportatorului se prescriu în termen de 1
an [art.32 pct.1 Teza I din Convenția CMR].
Prescripţia
Termenul de 1 an priveşte strict pretenţiile ce urmează a fi valorificate,
extinctivă care decurg din pierderea parţială, avarierea sau întârzierea, şi începe să curgă din
ziua în care marfa a fost eliberată.
În caz de pierdere totală, termenul de 1 an nu se mai calculează din ziua
când marfa a fost eliberată, ci începând cu a 30 zi după expirarea termenului
convenit sau, dacă nu a fost convenit nici un termen începând de la a 60 zi de la
primirea mărfii de către transportator.
Pentru alte acţiuni îndreptate împotriva transportatorului având ca temei
contractul de transport (spre exemplu, plata contravalorii transportului efectuat şi
neplătit), termenul de prescripţie începe să curgă de la expirarea unui termen de 3
luni de la data încheierii contractului de transport.
În cazul în care prejudiciul a fost cauzat prin dol sau culpă considerată de
legea ţării căreia îi aparţine organul de jurisdicţie sesizat ca echivalentă cu dolul,
termenul de prescripţie este de 3 ani [art.32 pct.1 Teza II din Convenția CMR].

Modificarea cursului prescripţiei


Cazurile de suspendare sau cele de întrerupere a cursului prescripţiei
extinctive sunt cele prevăzute de legea ţării căreia îi aparţine organul de jurisdicţie
sesizat.
Pe lângă cauzele generale de suspendare, CMR instituie şi o cauză specială
de suspendare a prescripţiei extinctive, pentru situaţia în care a fost formulată o
reclamaţie. Potrivit art.32 pct. 2 din Convenția CMR, reclamaţia scrisă suspendă

Dreptul transporturilor 80
Răspunderea operatorului de transport rutier

prescripţia până în ziua în care transportatorul respinge reclamaţia în scris şi


restituie documentele care erau anexate. În cazul în care reclamaţia a fost admisă
în parte, prescripţia nu-şi reia cursul său decât pentru partea de reclamaţie
respinsă. Dovada primirii reclamaţiei sau a răspunsului şi a restituirii
documentelor incumbă părţii care invocă acest fapt.

Test de autoevaluare 11.2.- Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.


Precizaţi în ce condiţii poate fi exercitată acţiunea în justiţie împotriva
operatorului de transport rutier

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 82

În loc de Operatorul de transport rutier răspunde, în anumite limite expres prevăzute


rezumat în reglementările interne şi uniforme în materie, pentru neexecutarea sau
executarea necorespunzătoare a obligaţiilor născute din contractul de transport
rutier intern sau internaţional de mărfuri.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 11


Prescripţia extinctivă în domeniul transporturilor rutiere. Privire comparativă cu
dispoziţiile din dreptul comun

Dreptul transporturilor 81
Răspunderea operatorului de transport rutier

Răspunsurile testelor de autoevaluare


Răspuns 11.1.
Transportatorul răspunde pentru întârziere cu condiţia ca aceasta să fi
provocat celui îndreptăţit un prejudiciu. Se consideră că marfa a livrată cu
întârziere, dacă nu a fost eliberată în termenul convenit sau, dacă nu a fost
convenit un termen, atunci când durata efectivă a transportului depăşeşte timpul
care în mod rezonabil este acordat unui transportator diligent, după împrejurări..
Despăgubirea este limitată la preţul transportului.

Răspuns 11.2.
Exercitarea acţiunilor împotriva transportatorului trebuie precedată de
formularea unor rezerve de către destinatar.
Pierderea sau avarierea mărfii poate fi constatată în mod cu
transportatorul. Dacă s-a făcut o asemenea constatare, dovada contrară rezultatului
acestei constatări nu poate fi făcută decât în următoarele condiţii: avariile sau
pierderile a fost neaparente; destinatarul să fi formulat rezervele sale în scris în
termen de 7 zile lucrătoare. Dacă starea mărfii nu a fost constatată în
contradictoriu cu transportatorul, destinatarul trebuie să formuleze rezerve în
scris: în momentul eliberării mărfii, dacă pierderile sau avariile sunt aparente; în
termen de 7 zile lucrătoare, dacă pierderile sau avariile sunt neaparente.
În ipoteza întârzierii în executarea transportului, destinatarul nu poate
pretinde despăgubiri decât dacă a formulat în scris rezerve în termen de 21 de zile
de la primirea mărfii.

Bibliografie unitate de învăţare nr. 11


 Sitaru D.A., Stănescu Ş.A., Contractul de transport internaţional de mărfuri,
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007.

Legislaţie
 O.G.nr.27/2011 privind transporturile rutiere;
 Convenţia referitoare la transportul internaţional de mărfuri pe şosele
(CMR), Geneva, 1956, ratificată prin Decretul nr. 451/1972.

Dreptul transporturilor 82

S-ar putea să vă placă și