Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CPEECN Suport Curs Modulul 1
CPEECN Suport Curs Modulul 1
Modulul 1:
Caracterul „național” se materializează prin caracteristici precum: nivel sistemic (sistem educațional
preuniversitar); dezvoltare profesională continuă a tuturor membrilor comunității de practică prin
aprofundarea competențelor metodologice ale evaluării de proces; implicare în și practicare a unei
„culturi a evaluării” adaptate contextului; asumarea de principii și practici validate ca „exemplare”;
comunicarea transparentă și argumentată a rezultatelor evaluării.
Reglementări metodologice
În continuare, încercăm să răspundem la întrebările: „Cum evaluăm?”, „Ce evaluăm?”, „Ce rezultate
obținem în urma evaluării?”, care ilustrează contextul evaluativ la nivel sistemic, prin prezentarea
elementelor normative din metodologiile în vigoare:
(2022-2023)
„Articolul 9(1) Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale stabilește prin procedură
specifică modalitatea de evaluare a lucrărilor, de soluționare a contestațiilor și de transmitere a
(2) Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale poate decide ca activitățile din cadrul
evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a să se realizeze utilizând aplicația informatică
dedicată examenelor naționale.
(2) În cazul în care diferența între notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de
1 punct, lucrarea va fi recorectată de alți doi profesori evaluatori. După validarea finalizării
evaluării, nota finală este calculată luând în considerare cele 4 (patru) note. După eliminarea
celor două note/valori extreme, nota finală se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale,
fără rotunjire, a celor două note/valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală și este
înregistrată în catalogul evaluării naționale.
(3) În cadrul etapei de soluționare a contestațiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele
acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare inițială. În situația
în care se constată o diferență de notare mai mare de 1 punct, în plus sau în minus, între nota de
la evaluarea inițială și cea de la contestații, lucrarea este reevaluată de alți doi profesori
evaluatori. Reevaluarea se face respectând cu strictețe baremul de evaluare și notare și toate
procedurile de evaluare. Nota acordată de cea de-a doua comisie de contestații este nota finală
obținută de candidat.
(4) Nota obținută în etapa de soluționare a contestaților este nota definitivă, indiferent de punctajul
obținut, în plus sau în minus, față de nota acordată în etapa de evaluare inițială a lucrării. Această
notă nu mai poate fi modificată și reprezintă nota obținută de candidat la proba respectivă
Articolul 11(1) Candidații care depun contestații completează și semnează o declarație-tip în care
se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației
poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. În cazul candidatului minor,
declarația-tip este semnată și de către părinții/reprezentanții legali ai acestuia.(2) Comisia
Națională de Organizare a Evaluării Naționale va transmite comisiilor județene/Comisiei
municipiului București anexe la procedura specifică evaluării naționale: cererea-tip pentru
depunerea contestației și declarația-tip menționată la alin. (1).
(2) Pentru comunicarea notelor obținute la examenul de evaluare națională, înainte de etapa de
depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ - centre de examen
tipăresc lista rezultatelor examenului de evaluare națională care cuprinde: codul candidatului,
unitatea de învățământ de proveniență, notele obținute la fiecare probă scrisă, media sau
mențiunea „absent“/„eliminat din examen“, după caz.
(3) În baza prevederilor art. 24 alin. (10) din Metodologia de organizare și desfășurare a evaluării
naționale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul școlar 2010-2011, aprobată prin Ordinul ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.801/2010, și ale Regulamentului general privind
protecția datelor, comisiile din unitățile de învățământ - centre de examen afișează/postează,
utilizând codurile individuale ale candidaților care au depus contestații, notele obținute în urma
rezolvării contestațiilor, la loc vizibil, la avizier și pe website-ul unității de învățământ.
(4) Comisiile din unitățile de învățământ - centre de examen tipăresc lista rezultatelor finale după
contestații ale candidaților anonimizați și o afișează, conform calendarului cu semnătura
președintelui și a secretarului comisiei din centrul de examen, la avizierul unității de învățământ
și pe website-ul acesteia.
(5) Rezultatele examenului de evaluare națională ale candidaților anonimizați sunt afișate și pe
pagina de internet a Ministerului Educației și a inspectoratelor școlare.
Articolul 14(1) Candidatul major și părinții/reprezentanții legali ai candidatului minor pot solicita
comisiei județene/Comisiei municipiului București de organizare a evaluării naționale vizualizarea
lucrării/lucrărilor propriului copil numai după afișarea rezultatelor finale, după etapa de
soluționare a contestațiilor. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie
însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.
(2) Solicitarea de vizualizare, menționată la alin. (1), nu poate conduce la reevaluarea și/sau
modificarea notelor acordate lucrării/lucrărilor.
(2010-2011)
Art. 12. (1) Comisiile din centrele zonale de evaluare se compun din: – preşedinte – un inspector,
director sau cadru didactic cu spirit organizatoric şi experienţă în organizarea examenelor naţionale;
–1-2 secretari – cadre didactice cu abilităţi în operarea pe calculator/informaticieni; – membri – 1-5
(2) În funcţie de numărul de lucrări, în centrul zonal de evaluare, pot fi propuşi mai mulţi secretari în
comisie, de regulă câte un secretar la 1000 de lucrări.
(3) Numărul profesorilor evaluatori din fiecare centru de evaluare, pe discipline, va fi stabilit în funcţie
de numărul lucrărilor scrise care trebuie evaluate în centrul respectiv, prevăzând, de regulă, 100 de
lucrări pentru fiecare pereche de profesori evaluatori.
(4) La centrele zonale de evaluare unde se evaluează lucrări elaborate în limbile minorităţilor, cel puţin
unul dintre membrii comisiei trebuie să fie cunoscător al limbii respective.
(5) Profesorii evaluatori sunt cadre didactice având ca specialitate una din disciplinele care se
evaluează în examen, care nu au rude sau afini până la gradul al IV-lea printre candidaţii care
participă la respectiva sesiune a Evaluării Naţionale, selecţionaţi din alte unităţi şcolare decât cele din
care provin candidaţii arondaţi centrelor.
Art. 15 (3) Baremul de evaluare şi de notare pentru fiecare subiect se elaborează în cadrul Centrului
Naţional de Evaluare şi Examinare şi se postează pe website-ul MECTS, după desfăşurarea probei.
Art.19. – (1) Preşedintele şi un secretar al comisiei din centrul zonal de evaluare primesc, pe bază de
proces-verbal, lucrările scrise aduse de delegaţii de la fiecare unitate de învăţământ arondată, spre a
fi evaluate.
(2) Toate lucrările primite în centrul zonal de evaluare la aceeaşi disciplină sunt amestecate de către
preşedintele şi secretarul comisiei, apoi sunt grupate în pachete şi numerotate de la 1 la n. De regulă,
pachetele cuprind câte 100 de lucrări. Pachetele de lucrări se introduc în dosare/plicuri, după ce pe
fiecare lucrare s-a scris şi numărul de ordine al dosarului/plicului.
(3) Dosarele cu lucrările numerotate sunt predate de preşedinte sau de secretar, cu proces-verbal de
predare – primire, profesorilor evaluatori desemnaţi de preşedinte. Procesul-verbal conţine data, ora,
numele persoanelor care predau/preiau lucrări, disciplina de examen, numărul lucrărilor
predate/preluate şi numerele de ordine ale acestora.
(4) Înainte de începerea corectării, preşedintele şi secretarul din centrul zonal de evaluare au obligaţia
de a asigura, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, o sesiune de instruire pentru
evaluatori. Scopul acestei instruiri este de a diminua diferenţele dintre evaluatori în aplicarea
baremului de evaluare şi de notare. Se interzic interpretările personale şi efectuarea de modificări în
baremul de evaluare şi de notare.
(5) Evaluarea lucrărilor scrise din fiecare pachet se efectuează, pe baza baremului de evaluare şi de
notare, în cadrul centrului zonal de evaluare, de doi profesori evaluatori, care lucrează, în mod
obligatoriu, în săli separate, stabilite de preşedintele comisiei. În fiecare sală se află cel puţin trei
profesori evaluatori. Schimbarea lucrărilor de la primul evaluator la al doilea şi invers se va face în
prezenţa preşedintelui sau a secretarului comisiei, menţionându-se datele de identificare ale
evaluatorului: numele şi numerele lucrărilor corectate.
(6) Pe perioada evaluării au voie să intre în săli, în afara evaluatorilor înşişi, doar preşedintele şi
secretarul comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, preşedintele şi secretarul centrului zonal de
(7) Toate borderourile, însoţite de listele cu numerele lucrărilor şi cu distribuţia acestora pe evaluatori
se arhivează de către preşedintele comisiei şi vor fi puse la dispoziţia Comisiei Naţionale pentru
sondaje şi analize post-examen.
(9) Zilnic, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de lucrări şi borderourile
individuale de notare, închise în plicuri sigilate, se predau, cu proces-verbal asemănător celui de la
alin. (3), preşedintelui sau secretarului comisiei, pentru a fi păstrate în dulapuri metalice, închise şi
sigilate.
(10) Procesele-verbale fac parte din documentele de examen şi se păstrează în acelaşi regim cu
lucrările scrise. Cheile şi sigiliul de la fişetele în care sunt depozitate lucrările scrise şi celelalte
documente de examen vor fi păstrate separat de către preşedinte şi de unul dintre membrii comisiei.
Art. 20. – (1) Evaluarea lucrărilor se face cu respectarea strictă a baremului unic de evaluare şi de
notare, pe baza unui punctaj pe scara 1 – 100, acordându-se 90 de puncte pentru răspunsurile corecte
şi complete şi 10 puncte din oficiu. După evaluare, fiecare profesor stabileşte nota prin împărţirea la
10 a punctajului obţinut de elev, fără rotunjire, şi o trece pe lucrare.
(2) În cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este de cel mult un punct, se calculează
şi se trece pe lucrare nota finală, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a
notelor acordate de cei doi profesori evaluatori. Această notă este cea care se va lua în calcul pentru
media de admitere în clasa a IX-a.
(3) În cazul în care diferenţa între notele acordate de către cei doi profesori evaluatori este mai mare
de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alţi doi profesori evaluatori, stabiliţi de preşedintele comisiei,
iar nota acordată de aceştia va fi nota finală.
(4) Nota finală se trece pe lucrare şi se semnează de preşedintele comisiei din centrul zonal de evaluare.
Art. 21. – (1) După ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate şi notate, acestea se deschid,
în prezenţa preşedintelui, a secretarului, a membrilor comisiei din centrul zonal de evaluare şi a
profesorilor evaluatori, iar notele finale se înregistrează imediat în catalogul electronic.
(2) Comisia din centrul zonal de evaluare calculează pentru fiecare candidat media generală la
evaluarea naţională, ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la probe.
(3) Catalogul electronic, în formă tipărită, se predă de la centrul zonal de evaluare la unitatea de
învăţământ. Predarea – primirea se face între preşedinţi şi membrii comisiilor. Forma tipărită a
catalogului electronic complet, în două exemplare, cu notele de la probele scrise şi cu media generală,
ştampilat şi semnat de profesorii evaluatori, la rubrica prevăzută în acest scop, şi de preşedintele şi
secretarul comisiei din centrul zonal de evaluare, se predă, cu proces-verbal, preşedintelui şi celui de-
al doilea delegat al comisiei din unitatea de învăţământ.
(2) Preşedintele comisiei din unitatea de învăţământ, împreună cu un membru al comisiei, primesc
contestaţiile şi le înregistrează.
(3) Cererile prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, însoţite de un borderou în care
se precizează numele candidaţilor şi disciplina/disciplinele pentru care este depusă contestaţia se
înaintează comisiei din centrul zonal de evaluare, de către un delegat al comisiei din unitatea de
învăţământ.
(4) După centralizarea, în centrele zonale de evaluare, a cererilor prin care se contestă notele obţinute
la evaluarea iniţială, lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate se secretizează. Secretizarea se
face, în toate centrele zonale de evaluare din judeţ, cu acelaşi tip de hârtie pusă la dispoziţie de comisia
judeţeană/a municipiului Bucureşti.
(5) Lucrările se înaintează, prin delegat, comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii,
singura în măsură să acorde o nouă notă lucrării. Totodată, se transmite un borderou în care se
menţionează proba de examen, numărul de ordine al lucrărilor şi numărul de pagini pentru fiecare
lucrare contestată.
Art.23.
(2) În cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este de cel mult un punct, se calculează
şi se trece pe lucrare nota finală, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a
notelor acordate de cei doi profesori evaluatori. Această notă este cea care se va lua în calcul pentru
media de admitere în clasa a IX-a.
(3) În cazul în care diferenţa între notele acordate de către cei doi profesori evaluatori este mai mare
de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alţi doi profesori evaluatori, stabiliţi de preşedintele comisiei,
iar nota acordată de aceştia va fi nota finală.
(4) Nota finală se trece pe lucrare şi se semnează de preşedintele comisiei din centrul zonal de evaluare.
Art.24. – (1) Comisiile de contestaţii judeţene/ a municipiul Bucureşti reevaluează lucrările primite şi
acordă note lucrărilor contestate, conform baremelor de evaluare pentru probele scrise.
Art.19.
(3) După terminarea evaluării şi deschiderea lucrărilor, preşedintele comisiei de contestaţii analizează
notele acordate după reevaluare, în comparaţie cu cele acordate iniţial. În situaţia în care se constată
diferenţe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la evaluarea iniţială
şi cele de la contestaţii, preşedintele comisiei de contestaţii decide reevaluarea lucrărilor respective de
către o altă comisie, formată din profesori cu experienţă, alţii decât cei care au evaluat iniţial lucrările
în centrul de contestaţii. Reevaluarea se va face după o nouă secretizare a lucrărilor, respectând cu
(4) Hotărârile comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii se consemnează într-un proces-
verbal care se semnează de către membrii comisiei şi de preşedinte.
(5) Lucrările scrise se restituie centrelor zonale de evaluare, împreună cu o copie de pe procesul-verbal. O
copie a procesului verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii este predată de comisia
din centrul zonal de evaluare delegatului fiecărei unităţi de învăţământ care a înaintat cereri de reevaluare
a lucrărilor scrise. Borderourile de evaluare de la comisia de contestaţii şi procesul-verbal se păstrează la
sediul inspectoratului şcolar respectiv timp de doi ani.
(6) Pentru lucrările care au primit iniţial o notă finală mai mică decât 9,50, nota definitivă a lucrării
este cea acordată de comisia de contestaţii, dacă între nota iniţială şi nota obţinută la reevaluare este
o diferenţă de cel puţin 0,50 puncte.
Dacă diferenţa dintre cele două note este mai mică de 0,50 puncte, nota definitivă a lucrării este nota
iniţială, acordată în centrul zonal de evaluare.
(7) Pentru lucrările care au primit iniţial o notă finală cel puţin egală cu 9,50, nota definitivă este nota
acordată de comisia de contestaţii, în urma reevaluării.
(8) Nota definitivă, acordată în conformitate cu alin. (6) şi (7), nu mai poate fi modificată şi reprezintă
nota obţinută de candidat la proba respectivă.
(9) Comisiile din unităţile de învăţământ operează în catalogul electronic şi în cele două exemplare
tipărite ale acestuia schimbările care se impun după aflarea rezultatelor la contestaţii, recalculează,
după caz, mediile generale ale candidaţilor şi rectifică în mod corespunzător rezultatul examenului.
(10) Rezultatele la contestaţii se comunică celor în drept prin afişare la avizierul unităţii de
învăţământ, conform calendarului.”
„Art.62 – (1) La proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română,
respectiv în limba maternă, precum şi la proba orală din cadrul probei C, de evaluare a competenţelor
lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată în liceu, examinarea se realizează de către
cei doi profesori examinatori de specialitate, membri ai comisiei.
(2) Profesorii examinatori pot interveni cu întrebări lămuritoare sau suplimentare, de regulă după ce
candidatul şi-a prezentat răspunsurile.
Art.63 – (1) Rezultatul obţinut de fiecare candidat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de
comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă nu se exprimă prin note sau prin
calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător grilei aprobate la
Art.64 – (1) Rezultatul obţinut de fiecare candidat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice
într-o limbă de circulaţie internaţională studiată în liceu, se stabileşte de către cei doi examinatori,
după susţinerea de către candidat a tuturor tipurilor de probe menţionate la Art. 45, în conformitate cu
criteriile stabilite în programele de bacalaureat şi cu grila cuprinsă în procedurile transmise de Centrul
Naţional de Evaluare și Examinare.
(3) Nivelul corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, stabilit în urma
desfăşurării evaluării, se trece pe diploma de bacalaureat şi pe certificatul de competenţă lingvistică
în limba de circulaţie internaţională.
Art. 65 – (1) Rezultatul evaluării la proba de evaluare a competenţelor digitale nu se exprimă prin note
sau prin calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă, în raport cu standardele
europene recunoscute în domeniu şi în conformitate cu prevederile prezentei metodologii şi a
procedurii menţionate la Art. 46, alin.(2).
(2) Lucrările scrise/produsele informatice elaborate de candidaţi sunt evaluate de cei doi examinatori
ai probei de evaluare a competenţelor digitale, în conformitate cu grila de evaluare transmisă de
Centrul Naţional de Evaluare și Examinare.
(3) Fiecare evaluator acordă un punctaj exprimat printr-un număr întreg cuprins între 0 şi 100.
Punctajul final al fiecărui candidat se calculează ca medie aritmetică a punctajelor celor doi
examinatori, rotunjită la cel mai apropiat întreg. În cazul unei fracţiuni de 0,50 puncte, rotunjirea se
face în favoarea candidatului, la numărul întreg imediat superior.
(4) În funcţie de punctajul obţinut, se va stabili nivelul de competenţă digitală a candidatului: utilizator
începător, utilizator de nivel mediu, utilizator avansat, utilizator experimentat.
„Articolul 10(1) Comisia Națională de Bacalaureat stabilește prin procedură specifică: modalitatea
de evaluare a lucrărilor, de soluționare a contestațiilor și de transmitere a lucrărilor către comisiile
de bacalaureat județene/Comisia de bacalaureat a municipiului București, către centrele zonale de
evaluare și centrele regionale/județene/municipiului București de contestații; componența, atribuțiile
membrilor comisiilor din centrele de examen, din centrele zonale de evaluare și din centrele
regionale/județene/municipiului București de contestații; modelul tipizatului de examen; modalitatea
de secretizare și securizare a lucrărilor scrise și consemnarea în documentele de examen a rezultatelor
obținute de candidați la examenul de bacalaureat.
(2) Comisia Națională de Bacalaureat poate decide ca activitățile din cadrul examenului național de
bacalaureat să se realizeze utilizând aplicația informatică dedicată examenelor naționale.
Articolul 12(1) În procesul de evaluare inițială a lucrărilor scrise și de rezolvare a contestațiilor, după
validarea finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferența dintre notele
celor doi evaluatori este mai mică sau egală cu un punct, este calculată nota finală, ca medie aritmetică
cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, fiind înregistrată în catalogul de
bacalaureat.
(2) În cazul în care diferența dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1
punct, acestea nu se transcriu pe lucrare și se procedează astfel:– președintele comisiei nominalizează
alți doi profesori evaluatori pentru recorectarea lucrării;– după finalizarea recorectării lucrării, notele
acordate de fiecare dintre cei patru evaluatori se trec pe lucrare și se semnează de către
evaluatori;– președintele comisiei calculează nota finală din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor
două note - valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale fără rotunjire, a celor două note -
valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală pe care o trece pe lucrare și semnează.
(3) În cadrul etapei de soluționare a contestațiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, nota finală se
calculează cu respectarea prevederilor alin. (1) și (2). În situația în care, după desecretizarea lucrării,
se constată o diferență de notare mai mare de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea
inițială și cea de la contestații, lucrarea se resecretizează și este transmisă spre a fi reevaluată altor doi
profesori evaluatori. Nota finală, ca urmare a reevaluării în etapa de soluționare a contestației, este
calculată cu respectarea prevederilor alin. (1) și (2).
(4) Nota definitivă, acordată în conformitate cu procedura menționată la alin. (1)-(3), nu mai poate fi
modificată și reprezintă nota obținută de candidat la proba respectivă.
Articolul 13(1) Candidații care depun contestații completează și semnează o declarație-tip în care se
menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate
modifica nota inițială prin creștere sau descreștere, după caz.
(2) Comisia Națională de Bacalaureat va transmite comisiei de bacalaureat județene/Comisiei de
bacalaureat a municipiului București modelul cererii-tip pentru depunerea contestației, care include și
declarația-tip menționată la alin. (1).
(2010-2011)
Probele scrise
„Art. 66 – (1) Pe măsură ce se încheie susţinerea probelor scrise, toate lucrările scrise se transportă şi
se predau, de către preşedinte, însoţit de vicepreşedinte, de secretar sau de un membru al comisiei
centrului de examen, pe bază de proces-verbal, preşedintelui şi vicepreşedintelui din centrul zonal de
evaluare.
(2) Odată cu lucrările de la prima probă scrisă, se predă la centrul zonal de evaluare şi catalogul
electronic, completat cu prezenţa şi, după caz, cu rezultatele obţinute de candidaţi la probele de
evaluare a competenţelor, desfăşurate în unitatea de învăţământ.
Art. 67 – (1) Preşedintele şi vicepreşedintele din centrul zonal de evaluare primesc, pe bază de proces-
verbal, lucrările scrise aduse de la fiecare centru de examen arondat, spre a fi evaluate.
(3) Dosarele cu lucrările numerotate sunt predate de preşedinte sau de vicepreşedinte, cu proces-verbal de
predare-primire, profesorilor evaluatori desemnaţi de preşedinte. Procesul-verbal conţine data, ora, numele
persoanelor care predau/preiau lucrări, disciplina de examen, numărul lucrărilor predate/preluate şi
numerele de ordine ale acestora.
(4) Înainte de începerea corectării, preşedintele şi vicepreşedintele din centrul zonal de evaluare au
obligaţia de a asigura, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, o sesiune de instruire
pentru evaluatori. Scopul acestei instruiri este de a diminua diferenţele dintre evaluatori în aplicarea
baremului de evaluare.
(5) Evaluarea lucrărilor scrise din fiecare pachet se efectuează, pe baza baremului de evaluare şi
notare, în cadrul centrului zonal de evaluare, de doi profesori evaluatori, care lucrează, în mod
obligatoriu, în săli separate, stabilite de preşedintele comisiei. În fiecare sală se află cel puţin trei
profesori evaluatori. Schimbarea lucrărilor de la primul evaluator la al doilea şi invers se va face în
prezenţa preşedintelui sau a vicepreşedintelui comisiei, menţionându-se datele de identificare ale
evaluatorului: numele şi numerele lucrărilor corectate.
(6) Pe perioada evaluării au voie să intre în săli, în afara evaluatorilor înşişi, doar preşedintele şi
vicepreşedintele comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de bacalaureat, preşedintele şi
vicepreşedintele centrului zonal de evaluare, reprezentanţii Comisiei Naţionale de Bacalaureat,
persoane delegate de către comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti, pentru a
controla desfăşurarea bacalaureatului.
(7) Toate borderourile, însoţite de listele cu numerele lucrărilor şi cu distribuţia acestora pe evaluatori
se arhivează de către vicepreşedintele comisiei şi vor fi puse la dispoziţia Comisiei Naţionale de
Bacalaureat pentru sondaje şi analize post-examen.
(9) Zilnic, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de lucrări şi borderourile
individuale de notare, închise în plicuri sigilate, se predau, cu proces-verbal asemănător celui de la
alin. (3), preşedintelui sau vicepreşedintelui, pentru a fi păstrate în dulapuri metalice, închise şi
sigilate. Procesele-verbale fac parte din documentele de examen şi se păstrează în acelaşi regim cu
lucrările scrise. Cheile şi sigiliul de la fişetele în care sunt depozitate lucrările scrise şi celelalte
documente de bacalaureat vor fi păstrate separat de către preşedinte/vicepreşedinte şi de unul dintre
membrii comisiei.
Art. 68 – (1) După încheierea, de către ambii profesori, a acţiunii de evaluare, borderourile întocmite
şi semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate preşedintelui comisiei, odată cu lucrările
evaluate. După ce preşedintele comisiei se asigură că între notele acordate de cei doi profesori
(2) În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de 1 punct între notele acordate de cei doi
evaluatori, preşedintele repartizează lucrarea spre reevaluare unui alt profesor de specialitate, care,
în prezenţa profesorilor evaluatori iniţiali, stabileşte nota finală a lucrării. Nota rezultată în urma
reevaluării este nota care se trece pe lucrare; sub notă vor semna cei trei evaluatori şi preşedintele
comisiei. Numărul pachetului şi numărul de ordine al lucrărilor care necesită a treia evaluare sunt
consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei amintiţi anterior.
Art.69 – (1) După ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate şi notate, acestea se deschid,
în prezenţa preşedintelui, a vicepreşedintelui, a secretarului, a membrilor comisiei din centrul zonal de
evaluare şi a profesorilor evaluatori, iar notele finale se înregistrează imediat în catalogul electronic.
(2) Catalogul electronic, în formă tipărită, se predă de la centrul zonal de evaluare la centrul de
examen. Predarea-primirea se face între preşedinţi/vicepreşedinţi/ membrii comisiilor. Forma tipărită
a catalogului electronic complet, în două exemplare, cu notele de la probele scrise şi cu media generală,
ştampilat şi semnat de profesorii evaluatori, la rubrica prevăzută în acest scop, şi de preşedintele,
vicepreşedintele şi secretarul comisiei din centrul zonal de evaluare, se predă, cu proces-verbal,
preşedintelui şi celui de-al doilea delegat al comisiei din centrul de examen.
Art. 70 – (1) După încheierea probelor din cadrul examenului de bacalaureat şi după evaluarea şi
notarea tuturor lucrărilor scrise, se comunică rezultatele finale pentru toţi candidaţii.
(2) Pentru fiecare candidat care a obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la toate probele scrise de examen, se
calculează media generală de bacalaureat ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din
notele obţinute la respectivele probe.
(3) Nu se calculează media generală de bacalaureat pentru candidaţii care nu au promovat una sau
mai multe probe, care nu s-au prezentat la toate probele sau care au fost eliminaţi de la o probă.
(4) Examenul de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii de liceu care îndeplinesc,
cumulativ, următoarele condiţii: a) au susţinut probele de evaluare a competenţelor prevăzute în prezenta
metodologie la Art. 41, alin. (1), lit. A., B.,C., D. b) au susţinut toate probele scrise prevăzute în prezenta
metodologie la Art. 41, alin. (1) lit. E. şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea; c) au obţinut
cel puţin media 6 la probele scrise precizate la alin. Art. 41, alin. (1) lit. E.
(5) Candidatul care, la una din probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale refuză să
răspundă sau să rezolve subiectele propuse se consideră că nu a susţinut proba respectivă.
(6) Media notelor la probele scrise, menţionată la alin. (4), punctul c), se calculează ca medie
aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la
examenul de bacalaureat.
(7) Candidatul care îndeplineşte, cumulativ, condiţiile precizate la alin. (4) este declarat „reuşit”.
(9) Candidaţii care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu îndeplinesc simultan condiţiile
menţionate la alin. (4), precum şi candidaţii care s-au prezentat la unele, dar nu la toate probele de
examen sunt declaraţi „respinşi”.
(10) Candidaţii care au fost eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai pot
participa la probele următoare şi sunt declaraţi „eliminaţi din examen”, fără posibilitatea
recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării sau a probelor
de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. Se consideră că aceşti candidaţi nu au promovat
examenul de bacalaureat.
(12) Pentru comunicarea rezultatelor finale ale bacalaureatului se întocmesc şi se afişează liste
nominale care cuprind: numele şi prenumele candidaţilor, notele obţinute la fiecare probă scrisă,
media generală, acolo unde este cazul, participarea şi, după caz, rezultatele obţinute la probele de
evaluare a competenţelor şi rezultatul final: „reuşit”/„respins”/„neprezentat”/„eliminat din examen”.
Art.71 – (1) Contestaţiile la probele scrise se depun şi se înregistrează la centrul de examen, în perioada
prevăzută de calendarul examenului de bacalaureat.
(2) Preşedintele, împreună cu unul dintre vicepreşedinţi, cu secretarul sau cu un membru al comisiei
din centrul de examen, primesc contestaţiile şi le înregistrează.
(3) Cererile prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, însoţite de un borderou în care
se precizează numele candidaţilor şi probele, respectiv, disciplina/disciplinele pentru care este depusă
contestaţia se înaintează comisiei din centrul zonal de evaluare, de către un delegat al comisiei din
centrul de examen.
(4) După centralizarea cererilor prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, lucrările se
secretizează. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din judeţ, cu acelaşi tip de hârtie
pusă la dispoziţie de comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti. După aceasta, se
aplică ştampila „Bacalaureat 2011 – C.Z.E.”.
(5) În cazul în care Comisia naţională de Bacalaureat decide organizarea de centre de contestaţii la
nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, lucrările se înaintează, prin delegat, comisiei judeţene /a
municipiului Bucureşti de contestaţii, singura în măsură să acorde o nouă notă lucrării. Totodată, se
transmite un borderou în care se menţionează proba de examen, disciplina, tipul de subiect, numărul
de ordine al lucrărilor şi numărul de pagini pentru fiecare lucrare contestată.
(6) Comisia Naţională de Bacalaureat poate stabili organizarea de centre de contestaţii la nivel
regional. Componenţa comisiei de contestaţii din centrele regionale este stabilită de comisia de
bacalaureat judeţeană din judeţul unde a fost stabilit sediul centrului de contestaţii, cu acordul
Comisiei Naţionale de Bacalaureat.
(7) În cazul în care se organizează centre regionale de contestaţii, lucrările de la centrele zonale de
evaluare, ale căror rezultate iniţiale au fost contestate, se înaintează, prin delegat, comisiei de
(2) Toate procedurile privind desfăşurarea activităţii în centrele zonale de evaluare sunt respectate şi
în cazul comisiei judeţene de contestaţii.
(3) După terminarea evaluării şi deschiderea lucrărilor, preşedintele comisiei de contestaţii analizează
notele acordate după reevaluare, în comparaţie cu cele acordate iniţial. În situaţia în care se constată
diferenţe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la evaluarea iniţială
şi cele de la contestaţii, preşedintele comisiei de contestaţii decide reevaluarea lucrărilor respective de
către o a treia comisie, formată din alţi profesori cu experienţă, alţii decât cei care au evaluat iniţial
lucrările în centrul de contestaţii. Reevaluarea se va face după o nouă secretizare a lucrărilor,
respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordată de a treia
comisie este nota care va fi acordată de comisia de contestaţii.
(5) Lucrările scrise se restituie centrelor zonale de evaluare, împreună cu o copie de pe procesul-verbal. În
cazul organizării centrelor regionale de contestaţii, documentele sunt predate delegaţilor comisiilor de
bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti din judeţele arondate centrului respectiv de contestaţii. O
copie a procesului-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii este predată de comisia
din centrul de evaluare, respectiv de comisia de bacalaureat judeţeană delegatului fiecărui centru de
examen care a înaintat cereri de reevaluare a lucrărilor scrise. Borderourile de evaluare de la comisia de
contestaţii şi procesul-verbal se păstrează la sediul inspectoratului şcolar respectiv timp de doi ani.
Art. 73 – (1) Pentru lucrările care au primit iniţial note cuprinse între 4,50 – 4,99, inclusiv notele de
4,50 şi 4,99, sau o notă cel puţin egală cu 9,50, nota definitivă este nota acordată de către comisia de
contestaţii.
(2) Pentru lucrările care au primit iniţial, la comisia din centrul zonal de evaluare, alte note decât cele
menţionate la aliniatul (1), nota definitivă este nota acordată de comisia judeţeană de contestaţii/a
municipiului Bucureşti, dacă între nota iniţială şi nota acordată la contestaţii se constată o diferenţă
de cel puţin 0,50 puncte. Dacă diferenţa dintre cele două note este mai mică de 0,50 puncte, nota
definitivă este nota iniţială, acordată de comisia din centrul zonal de evaluare.
(3) Nota definitivă, acordată în conformitate cu procedura menţionată la alin. (1) şi (2), nu mai poate
fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă.
(4) Comisiile de bacalaureat din centrele de examen operează în catalogul electronic schimbările care
se impun după aflarea rezultatelor la contestaţii, recalculează, după caz, media generală de
bacalaureat şi rectifică în mod corespunzător rezultatul examenului.
(5) Rezultatele la contestaţii se comunică celor în drept prin afişare la avizierul centrului de examen,
conform calendarului.”
(2022-2023)
Art. 461. -
Comisia naţională poate decide ca la evaluarea lucrărilor scrise din cadrul examenului naţional pentru
definitivare în învăţământ şi soluţionarea contestaţiilor să se utilizeze o aplicaţie informatică dedicată
evaluării, situaţie în care adaptează corespunzător dispoziţiile cuprinse în secţiunile a 6-a şi a 7-a din
capitolul II, cu excepţia celor care reglementează ponderea subiectelor, numărul de evaluatori,
diferenţele dintre notele acordate de evaluatori, calculul notei la proba scrisă şi calculul notei obţinute
la examen."
(2019-2020)
(4) Subiectele pentru proba scrisă din cadrul examenului se transmit centrelor de examen în baza unei
proceduri specifice, elaborate de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie.
ART. 22 (1) Proba scrisă se desfăşoară începând cu ora 9,00, durata de redactare a lucrării fiind de 4
ore.
ART. 31 Baremele de corectare pentru fiecare disciplină de examen vor fi postate pe site-ul Centrului
Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, conform unei proceduri specifice.
ART. 32 Rezultatele probei scrise se afişează la sediul centrului de examen şi se publică pe site-ul
www.definitivat.edu.ro, la data prevăzută în Calendar.
ART. 33 (1) În scopul asigurării egalităţii de şanse, comisia de examen poate decide cu privire la
adoptarea unor măsuri specifice de aplicare a prevederilor metodologice pentru candidaţii cu
deficienţe, care depun în acest sens cereri motivate, însoţite de documente-suport: utilizarea sistemului
Braille de către candidaţii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual de către candidaţii cu
deficienţe de auz, mărirea timpului destinat efectuării lucrării scrise de către candidaţii cu deficienţe
(2) Comisia naţională este informată cu privire la decizia luată de comisia de examen pentru asigurarea
egalităţii de şanse şi poate decide orice alte măsuri speciale, adaptate situaţiei specifice, în afara celor
prevăzute explicit de prezenta metodologie.
Evaluarea lucrărilor
ART. 34 (1) Pentru evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor se constituie centre de
evaluare a lucrărilor scrise, respectiv de soluţionare a contestaţiilor, denumite în continuare centre de
evaluare - CEV, respectiv centre de contestaţii - CC. Procedura specifică privind desfăşurarea
activităţilor din centrele de evaluare/contestaţii se stabileşte de către Comisia naţională şi se comunică
inspectoratelor şcolare din judeţele/municipiul Bucureşti pe teritoriul cărora au fost organizate centre
de evaluare/contestaţii în cadrul examenului.
(2) Comisia naţională stabileşte inspectoratele şcolare pe teritoriul cărora se organizează centre de
evaluare/contestaţii în cadrul examenului, pe principiul echilibrului numeric şi geografic în
repartizarea lucrărilor evaluate şi în scopul asigurării obiectivităţii, siguranţei şi calităţii evaluării. La
nivelul acestor inspectorate şcolare, consiliul de administraţie desemnează unitatea de învăţământ în
care se vor organiza activităţile de evaluare a lucrărilor scrise şi de soluţionare a contestaţiilor. Datele
de identificare ale centrelor de evaluare/contestaţii se transmit Comisiei naţionale.
(4) Preşedinţii comisiilor de evaluare, respectiv de contestaţii sunt numiţi prin ordin al ministrului
educaţiei şi cercetării, în urma selecţiei realizate de Comisia naţională dintre propunerile de cadre
didactice universitare având funcţia didactică de profesor universitar/conferenţiar/lector/şef de
lucrări, transmise de instituţiile de învăţământ superior.
(5) În situaţia în care preşedintele comisiei de evaluare, respectiv de contestaţii, desemnat prin ordin
al ministrului educaţiei şi cercetării, nu se prezintă până în ziua începerii activităţii în centrul respectiv,
pe baza unei proceduri interne, inspectorul şcolar general numeşte un preşedinte din rândul cadrelor
didactice titulare din învăţământul liceal, având gradul didactic I, competenţă în evaluarea la
examenele naţionale şi performanţe profesionale deosebite. Decizia de numire este comunicată
Comisiei naţionale. Aceeaşi procedură se aplică şi în situaţia în care, din motive obiective, comisia de
examen solicită Comisiei naţionale înlocuirea preşedintelui.
(6) Comisia din centrul de evaluare, denumită în continuare comisie de evaluare, este numită prin
decizie a inspectorului şcolar general, în următoarea componenţă: a) preşedinte - profesor
universitar/conferenţiar/lector/şef de lucrări, numit prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării; b)
vicepreşedinte - inspector şcolar sau director; c) 1 - 2 secretari/1.000 de candidaţi - inspectori şcolari,
directori sau cadre didactice; d) 2 - 3 informaticieni/1.000 de candidaţi; e) membri evaluatori - câte 2
evaluatori pentru cel mult 100 de lucrări scrise. Membrii evaluatori sunt cadre didactice calificate,
(7) În situaţia în care pentru anumite discipline nu se identifică, la nivelul judeţului pe teritoriul căruia
este constituit centrul de evaluare, profesori evaluatori în condiţiile precizate la alin. (6) lit. e),
inspectorul şcolar general poate numi în comisia de evaluare profesori având gradul didactic II şi, cu
avizul Comisiei naţionale, cadre didactice din învăţământul universitar/preuniversitar din alte judeţe,
cu experienţă în predarea/evaluarea disciplinei respective sau profesori având definitivarea în
învăţământ. Direcţia minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin reprezentanţii
desemnaţi în Comisia naţională, acordă inspectoratelor şcolare asistenţa necesară în vederea
identificării evaluatorilor pentru lucrările scrise elaborate în limbile minorităţilor naţionale.
(8) Dintre evaluatori nu pot face parte persoane care au în rândul candidaţilor soţul/soţia, rude sau
afini până la gradul IV inclusiv, evaluatorii semnând în acest sens o declaraţie pe propria răspundere.
(9) Comisia de evaluare are următoarele atribuţii: a) primeşte, în ziua în care se susţine proba scrisă,
pe bază de proces-verbal, semnat de preşedinte şi secretar/membru, lucrările scrise transmise din
centrele de examen spre a fi evaluate, conform procedurii de transport al lucrărilor, aprobată pentru
sesiunea respectivă; b) asigură securitatea şi integritatea lucrărilor scrise, pe perioada în care acestea
se află în centrul de evaluare; c) asigură evaluarea lucrărilor scrise, respectând baremul de evaluare,
precum şi prevederile prezentei metodologii; d) înregistrează în aplicaţie nota obţinută de candidaţi la
proba scrisă; e) primeşte de la centrele de examen arondate centrului de evaluare respectiv lista
candidaţilor care contestă notele obţinute la evaluare, respectiv disciplina la care s-a depus
contestaţia; f) selectează şi sigilează lucrările contestate; g) predă comisiei din centrul de contestaţii,
în deplină siguranţă, lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate, resigilate, precum şi
toate celelalte lucrări scrise şi documentaţia aferentă, rezultată ca urmare a desfăşurării activităţii de
evaluare.
ART. 35 (1) În structura lucrării scrise, subiectul de specialitate are o pondere de 60%, iar subiectul
de metodică de 30%, 10% din punctaj fiind acordat din oficiu.
(2) Fiecare lucrare scrisă este evaluată independent, în săli separate, de doi profesori evaluatori, şi
apreciată separat, cu note de la 10 la 1, incluzând şi punctul/punctele din oficiu, conform baremului de
evaluare şi notare, fără a se face însemnări pe lucrare.
(3) Fiecare evaluator stabileşte, prin raportare la baremul de evaluare şi notare, nota lucrării scrise.
Pentru validarea evaluărilor, diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori nu trebuie să fie
mai mare de 1 punct.
(4) Dacă diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct,
notele sunt trecute pe teze de cei doi evaluatori, care semnează fiecare în dreptul notei acordate.
Preşedintele comisiei de evaluare calculează şi scrie, în borderoul centralizator şi pe fiecare lucrare,
media aritmetică a celor două note, cu două zecimale, fără rotunjire, aceasta reprezentând nota
obţinută de candidat la proba scrisă.
(5) În cazul în care diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mare de 1 punct,
lucrarea respectivă este evaluată de un al treilea evaluator, asigurându-se respectarea baremului, în
conformitate cu procedura specifică privind evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor.
Cel de-al treilea evaluator trece nota pe lucrare în spaţiul rezervat şi semnează în dreptul notei
(2) Lucrările scrise pentru care se depun contestaţii se resigilează în vederea reevaluării, secretizându-
se şi nota acordată la prima evaluare.
ART. 40 (1) Reevaluarea lucrărilor pentru care s-a depus contestaţie se realizează conform procedurii
de evaluare a lucrărilor scrise, prevăzute la art. 35, în termenul precizat de Calendar.
(2) În cazul în care diferenţa - în plus sau în minus - dintre nota acordată la soluţionarea contestaţiei
şi nota acordată la evaluarea lucrării este mai mică de 1,5 puncte sau egală cu 1,5 puncte, rămâne
definitivă nota acordată la soluţionarea contestaţiei.
(3) În cazul în care diferenţa - în plus sau în minus - dintre nota acordată la soluţionarea contestaţiei
şi nota acordată la evaluarea lucrării este mai mare de 1,5 puncte, lucrarea este reevaluată de alţi doi
evaluatori, nominalizaţi prin decizie a inspectorului şcolar general, în conformitate cu prevederile
procedurii specifice privind evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor. În această
situaţie, recorectarea lucrării se realizează conform procedurii de evaluare a lucrărilor scrise,
prevăzute la art. 35, fără a se depăşi termenul precizat de Calendar pentru soluţionarea contestaţiilor.
(5) După afişarea rezultatelor finale, candidaţii pot solicita comisiei de examen să îşi vadă lucrarea,
fără ca, în urma vizualizării, să obţină reevaluarea lucrării şi/sau modificarea notelor acordate.
(6) Graficul, termenii şi condiţiile în care se poate realiza vizualizarea lucrării de către un candidat
sunt cuprinse în procedura specifică elaborată de către fiecare inspectorat şcolar şi comunicat
candidaţilor, după afişarea rezultatelor finale.
(7) Pentru a organiza vizualizarea lucrării unui candidat/unor candidaţi, inspectoratul şcolar de
provenienţă a candidatului, prin inspectorul pentru dezvoltarea resursei umane, solicită
inspectoratului şcolar la nivelul căruia şi-a desfăşurat activitatea centrul de evaluare o copie conform
cu originalul a lucrării/lucrărilor, în format scanat, transmisă prin suport digital, cu informarea
direcţiei cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea examenului pentru definitivare, din cadrul
Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(8) În timpul vizualizării, candidaţilor li se aduce la cunoştinţă că scopul procedurii este acela de a
constata aspecte privind integritatea lucrării - lucrarea se regăseşte în formatul predat de aceştia şi
asumat prin semnătură în procesul-verbal şi că, în timpul şi după parcurgerea acestei proceduri, nu li
se permite fotografierea lucrării, nu li se eliberează copii ale lucrării şi nu li se modifică nota obţinută.
ART. 41 (1) Validarea rezultatelor examenului se realizează prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării, pe baza tabelelor transmise de comisiile de examen, întocmite de inspectorul şcolar pentru
dezvoltarea resursei umane după situaţia extrasă din aplicaţia electronică, semnate de inspectorul
şcolar general şi ştampilate. Definitivarea în învăţământ se acordă începând cu data de 1 septembrie
a anului şcolar următor aceluia în care s-a desfăşurat examenul.
(2) În baza ordinului ministrului educaţiei şi cercetării privind validarea rezultatelor la examen,
candidaţilor promovaţi li se eliberează certificatul de acordare a definitivării în învăţământ.
(2022-2023)
(2020-2021)
(3) Concursul naţional constă în probă practică sau inspecţie specială la clasă în profilul postului
didactic solicitat şi probă scrisă, potrivit programelor specifice pentru concurs, aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării, conform art. 254 alin. (8) lit. a) din Legeanr. 1/2011 cu modificările
şi completările ulterioare.
(4) Inspecţia specială la clasă în profilul postului se desfăşoară pe durata unei ore de curs şi se
evaluează prin note de la 10 la 1, conform anexei nr. 5. Rezultatele la această probă se aduc la
cunoştinţă candidaţilor în ziua susţinerii probei. Proba se înregistrează audio.
(5) Probele practice de profil, pentru posturile care sunt condiţionate pentru ocupare de proba
practică, se desfăşoară conform anexelor nr. 4 si 6-12 şi se evaluează prin note de la 10 la 1. Rezultatele
la aceste probe se aduc la cunoştinţă candidaţilor în ziua susţinerii probelor. Nota obţinută la proba
practică în profilul postului sau la inspecţia specială la clasă în profilul postului are o ponderede 25%
în media de repartizare.
(6) Candidaţii care nu obţin la inspecţia specială la clasă sau la proba practică minimum nota 5 (cinci)
nu pot participa la proba scrisă. Candidaţii care nu obţin la inspecţia specială la clasă în profilul
postului sau laproba practică în profilul postului minimum nota 7 (şapte) nu pot ocupa posturi
didactice/catedre vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată. Cadrul didactic care
a obținut cel puțin media 8 (opt) la inspecțiile la clasă în profilul postului, dar nu mai puţin de 7 (şapte)
la fiecare dintre acestea, în cadrul examenului național de definitivare în învățământ, sesiunea 2021,
pe parcursul anului şcolar 2020-2021, poate folosi acest rezultat și în cadrul concursului naţional,
sesiunea 2021, pentru angajare pe perioadă nedeterminată sau determinată. Cadrul didactic care a
obținut cel puțin media 5 (cinci) la inspecțiile la clasă în profilul postului, în cadrul examenului național
de definitivare în învățământ, sesiunea 2021, pe parcursul anului şcolar 2020-2021, poate folosi acest
rezultat și în cadrul concursului naţional, sesiunea 2021, pentru angajare pe perioadă determinată,
pentru posturile didactice/catedrele care nu necesită probă practică/orală. În situația în care
candidatul optează și pentru susținerea inspecției speciale la clasă în cadrul concursului naţional,
sesiunea 2021, la media finală a concursului se ia în calcul nota obținută la inspecția specială la clasă
în cadrul concursului. Media obţinută la inspecțiile la clasă în profilul postului, în cadrul examenului
național de definitivare în învățământ, sesiunea 2021, pe parcursul anului şcolar 2020-2021, se poate
folosi numai pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor în unităţile de învăţământ din
judeţul/municipiul Bucureşti în care candidatul este înscris la examenul național de definitivare în
învățământ.
(7) Proba scrisă se susţine pe baza subiectelor elaborate de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în
Educaţie, în concordanţă cu programele specifice pentru concurs, în specialitatea postului didactic,
aprobate prin ordin al ministrului educației şi cercetării. Proba scrisă se evaluează prin note de la 10
la 1. Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie în colaborare cu Direcţia Generală Minorităţi
Art. 70(1) Pentru evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor se constituie, la nivel
naţional, centre de evaluare a lucrărilor scrise, respectiv de soluţionare a contestaţiilor, denumite în
continuare centre de evaluare, respectiv centre de contestaţii.
(4) La nivelul fiecărui centru de evaluare se constituie, prin decizia inspectorului şcolar general,
comisia de evaluare a lucrărilor scrise, având următoarea componenţă: preşedinte -inspector şcolar
general adjunct/inspector şcolar/cadru didactic universitar, lector sau şef de lucrări; membri -câte doi
profesori evaluatori din învăţământul preuniversitar având gradul didactic I sau II pentru fiecare
disciplină de concurs/80 lucrări scrise; 3-8 secretari -cadre didactice din învăţământul preuniversitar;
4-8 informaticieni. Decizia de numire a comisiei de evaluare a lucrărilor scrise este comunicată
Comisiei naţionale de monitorizare a concursului.
(5) În mod excepţional, pentru disciplinele la care nu se identifică profesori evaluatori din învăţământul
preuniversitar având gradul didactic I sau II, inspectorul şcolar general poate numi, cu avizul
Ministerului Educației și Cercetării, membri în comisia de evaluare a lucrărilor scrise, profesori
titulari din învăţământul preuniversitar care au dobândit definitivarea în învăţământ sau cadre
didactice din învăţământul universitar.
(6) Comisia de evaluare are următoarele atribuţii: a) aplică strict prevederile Procedurii specifice
privind desfăşurarea activităţilor din centrele de evaluare/contestaţii; b) primeşte, pe bază de proces-
verbal, lucrările scrise transmise de inspectoratele şcolare spre a fi evaluate, conform Procedurii de
transport al lucrărilor scrise; c) asigură securitatea şi integritatea lucrărilor scrise, pe perioada în
care acestea se află în centrul de evaluare; d) asigură evaluarea lucrărilor scrise, respectând baremul
de evaluare, precum şi prevederile prezentei Metodologii; e) înregistrează în aplicaţie nota obţinută de
candidaţi la proba scrisă; f) preia de la inspectoratele şcolare lista candidaţilor care contestă notele
obţinute la evaluare, respectiv disciplina la care s-a depus contestaţia; g) selectează şi sigilează
lucrările scrise pentru care s-au depus contestaţii; h) predă, pe bază de proces-verbal, comisiei din
centrul de contestaţii, în deplină siguranţă, lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate,
resigilate, precum şi toate celelalte lucrări scrise şi documentaţia aferentă, rezultată ca urmare a
desfăşurăriiactivităţii de evaluare.
(8) Dacă diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct,
notele sunt trecute pe teze de cei doi evaluatori, care semnează fiecare în dreptul notei acordate.
Preşedintele comisiei de evaluare calculează şi scrie, în borderoul centralizator şi pe fiecare lucrare,
media aritmetică a celor două note, cu două zecimale, fără rotunjire, aceasta reprezentând nota
obţinută de candidat la proba scrisă.
(9) În cazul în care diferența dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mare de 1 punct,
președintele comisiei de evaluare dispune reverificarea lucrării respective, în prezența sa, asigurându-
se respectarea baremului, în conformitate cu Procedura specifică privind desfășurarea activităților din
centrele de evaluare/contestații. În funcție de rezultatele reverificării se decide, prin consens, nota
lucrării.
(12) Preşedintele comisiei de evaluare transmite, dacă este cazul, Comisiei naţionale de monitorizare
a concursului, în scris, situaţia pe discipline a lucrărilor scrise anulate şi motivele anulării lucrărilor
la nivelul centrului de evaluare.
Art. 71 (1) Reevaluarea lucrărilor contestate este realizată de alte persoane decât cele care au evaluat
inițial lucrările scrise, conform prevederilor art. 70 şi Procedurii specifice pentru centrele de evaluare
şi de soluţionare a contestaţiilor, în termenul prevăzut de Calendar.
(2) La nivelul fiecărui centru de contestaţii se constituie, prin decizia inspectorului şcolar general,
comisia de soluţionare a contestaţiilor, având următoarea componenţă: preşedinte-inspector şcolar
general/inspector şcolar general adjunct/inspector şcolar/cadru didactic universitar, lector sau şef de
lucrări; membri -câte doi profesori evaluatori din învăţământul preuniversitar având gradul didactic I
sau II pentru fiecare disciplină de concurs/80 lucrări scrise; 2-4 secretari - cadre didactice din
învăţământul preuniversitar; 4-8 informaticieni. Decizia de numire a comisiei de soluţionare a
contestaţiilor este comunicată Comisiei naţionale de monitorizare a concursului.
(3) În mod excepţional, pentru disciplinele la care nu se identifică profesori evaluatori din învăţământul
preuniversitar având gradul didactic I sau II, inspectorul şcolar general poate numi, cu avizul
Ministerului Educației și Cercetării, membri în comisia de soluţionare a contestaţiilor, profesori titulari
din învăţământul preuniversitar care au dobândit definitivarea în învăţământ sau cadre didactice din
învăţământul universitar.
(4) Comisia de contestaţii are următoarele atribuţii: a) aplică strict prevederile Procedurii specifice
privind desfăşurarea activităţilor din centrele de evaluare/contestaţii; b) primeşte de la comisia de
(5) În cazul în care diferența -în plus sau în minus -dintre nota acordată de comisia de soluţionare a
contestaţiilor şi nota acordatăde comisia de evaluare este mai mică de 1,5 puncte sau egală cu 1,5
puncte, rămâne definitivă nota acordată de comisia de contestaţii.
(6) Dacă diferența între nota finală stabilită de comisia de evaluare a lucrărilor scrise şi nota finală
stabilită de comisia de soluţionare a contestaţiilor este mai mare de 1,5 puncte, diferenţă care poate fi
în plus sau în minus, lucrarea scrisă este recorectată deo comisie de recorectare numită prin decizie
de inspectorul şcolar general, formată din alte persoane decât cele care au evaluat iniţial/reevaluat
lucrarea scrisă. Rezultatul stabilit de comisia de recorectare, conform prevederilor art. 70 şi Procedurii
specifice privind desfăşurarea activităţilor din centrele de evaluare/contestaţii, este definitiv.
Inspectorul şcolar general dispune aplicarea măsurilor legale asupra persoanelor care nu şi-au
îndeplinit atribuţiile în cadrul concursului.
(8) Contestația reprezintă plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu
modificările şi completările ulterioare. Rezultatele stabilite de comisia de soluţionare a contestaţiilor
sunt definitive și pot fi atacate numai la instanța de contencios administrativ competentă.
(9) Preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor transmite, dacă este cazul, Comisiei naţionale
de monitorizare a concursului, în scris, situaţia pe discipline a lucrărilor scrise anulate şi motivele
anulării lucrărilor la nivelul centrului de contestaţii.
(10) Ulterior evaluării lucrărilor scrise, conducerea Ministerului Educației și Cercetării poate
desemna, după caz, comisii de reevaluare, prin sondaj, a unui număr de lucrări scrise, urmărindu-se
corectitudinea respectării baremelor de evaluare. În cazul constatării unor nereguli flagrante,
conducerea Ministerului Educației și Cercetării propune conducerilor inspectoratelor şcolare măsuri
de sancţionare a persoanelor care nu şi-au îndeplinit atribuţiile în cadrul concursului, potrivit
prevederilor legale. Reevaluarea nu conduce la modificarea notelor candidaţilor.
Art. 72(1) După afişarea rezultatelor finale, candidaţii pot solicita comisiei judeţene/a municipiului
Bucureşti de organizare şi desfăşurare a concursului să îşi vadă lucrarea, fără ca, în urma vizualizării,
să obţină reevaluarea lucrării şi/sau modificarea notelor acordate.
(2) Graficul, termenii şi condiţiile în care se poate realiza vizualizarea lucrării de către un candidat
sunt cuprinse în procedura specifică elaborată de către fiecare inspectorat şcolar şi comunicat
candidaţilor, după afişarea rezultatelor finale.
(4) Pe durata vizualizării lucrărilor scrise, candidaţilor li se aduce la cunoştinţă că scopul procedurii
este acela de a constata aspecte privind integritatea lucrării în formatul predat de aceştia şi asumat
prin semnătură în procesul-verbal şi că, în timpul şi după parcurgerea acestei proceduri, nu li se
permite fotografierea/fotocopierea lucrării, nu li se eliberează copii ale lucrării şi nu li se modifică
nota obţinută.”
Aspectele metodologice care creează contextul normativ pentru activitatea de evaluare realizată de către
profesorii-evaluatori și reprezintă fundamentul procesului. Acest proces, în care sunt angrenați o
multitudine de actori, factori și elemente de influență este guvernat de norme, valori și principii care
orientează și conferă „valoarea adăugată” fiecărui ciclu evaluativ.
Referințe:
Astfel, profesorul evaluator aderă la valorile, principiile și normele de conduită ale Codului de etică
pentru învățământul preuniversitar:
Fiecare dintre valorile și principiile listate fundamentează și demersul evaluativ ca parte integrantă a
procesului educațional.
O listă-cadru a elementelor constitutive și acționale ale unui posibil cod de conduită deontologică în
evaluare a fost propusă și practicată cu succes atât prin Programul Național „Dezvoltarea
competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice”, în anul 2008, cât și printr-un proiect cu rezultate
încă de actualitate: INSAM – Instrumente digitale de ameliorare a calității evaluării în învățământul
preuniversitar. ID Proiect:3074. Cod contract: POSDRU/1/1/1/S/3.
Astfel,în Metodologia evaluării realizărilor școlare ale elevilor, realizată prin proiectul INSAM, prin
raportare la activitățile de evaluare realizate de către profesorii evaluatori, „Principalele valori și
expresii lingvistice conținute de principiile evaluării sunt:
– integritatea;
– onestitatea;
– corectitudinea;
– confidențialitatea;
– transparența;
– credibilitatea internă și externă.” (Potolea, Neacșu, Manolescu, op. cit., p. 124)
Principiul integrității – vizează exigența de a (se) acționa corect, transparent, având conștiința
responsabilității în aprecierea și protecția evaluărilor făcute, în afirmarea și implementarea de atitudini
pozitive cu privire la deciziile luate în raport cu toate aspectele implicate de procesul de evaluare;
Principiul onestității – vizează exigența unei preocupări sistematice pentru a respecta, a susține și a
aplica reglementările în vigoare (interne și externe, în special procedurile și codurile de procedură, după
caz);
Principiul corectitudinii – conform exigențelor acestuia toate deciziile luate vor fi în armonie cu logica
probelor administrate (scrise, practice, orale), cu interesul declarat al instituției organizatoare
(Ministerul Educației și Cercetării), prevenind, astfel, conflictele de interese personale, familiale, locale
etc. și care pot afecta independența acțiunilor în judecățile formulate în contextul și față de domeniul
evaluării educaționale;
Principiul protejării identității evaluatorului – potrivit căruia se vor proteja nu numai valorile constitutive
ale procesului de evaluare, ci și cele ale celor implicați direct în diferitele etape și aspecte-cheie: elaborarea
probelor de examen/baremelor de evaluare și de notare; instruirea evaluatorilor; asigurarea activităților din
comisiile de evaluare/contestații; asigurarea logisticii evaluării/examenului/concursului, evitându-se, astfel,
conflictele, presiunile, tensiunile etc.;
Principiul dreptului de contestare – potrivit căruia candidatul, părintele, tutorele sau unele instituții
interesate pot cere managerilor/responsabililor/autorităților specificate în metodologiile
corespunzătoare explicații profesionale sau reverificarea, pentru unele cazuri, a probelor scrise de
examen. Activarea dreptului implică a cere, conform prevederilor legale în vigoare, cu decență și
documentat, puncte de vedere, opinii profesionale argumentate, explicații în context profesional din
partea membrilor comisiilor de evaluare cu privire la diferitele aspecte ale procesului de evaluare,
obiectivitatea evaluării etc. Exercitarea acestui drept trebuie să se facă fără presiuni de altă natură decât
cele pe care le incumbă profesionalismul și conștiința proprii statutului de evaluator extern.
– garantarea confidențialității tuturor categoriilor de informații și de date produse, activate sau utilizate
în procesul de evaluare;
– transparență;
– colaborare consultativă;
– reducerea / diminuarea / raportarea oricăror intervenții sau presiuni neconforme, directe sau indirecte,
venite din partea unor instituții, a unor persoane private, a unor oficiali, responsabili, manageri etc. (e.g.:
tratamente preferențiale; intervenții care afectează judecata de valoare a rezultatelor măsurabile obiectiv
ale candidaților etc.);
– obiectivitate științifică și conduită transparentă probate în timp dublate de lipsa unor acte sau conduite
discriminative în materie de caracteristici ale personalității candidaților sau ale colegilor evaluatori, de statut
– roluri, de gen, rasă, religie, apartenență la vreun grup/vreo comunitate specifică etc.;
– probarea conștiinței apartenenței la comunitatea evaluatorilor apreciați ca fiind „buni evaluatori” sau
reflectând practic rezultate ale evaluării obiective.
– prevenirea situațiilor care ar putea fi clasificate drept „conflict de interese” se poate realiza prin acțiuni
precum: neimplicarea în procesul de evaluare a unor persoane interesate sau aflate în sfera
competitorilor pentru un anumit post (de ex., în cazul concursului); neacceptarea oferirii de avantaje,
promisiuni, bani, poziții, favoruri, daruri etc., venite din partea celor aflați în contextul procesului de
evaluare (inclusiv intenții deschise sau netransparente de promovare profesională, managerială, politică
etc.); raportarea utilizării pozițiilor asociate statutului/rolului de profesor-evaluator pentru a
tranzacționa și/sau a obține avantaje profesionale proprii ca profesor, director, inspector, manager etc.
Statutul/rolul profesorului-evaluator este exercitat într-un climat care trebuie guvernat de norme, valori,
acțiuni asumate și internalizate pentru a putea demonstra calitatea actului evaluativ. Existența unui cod
de conduită deontologică în evaluare poate fi „formalizată” sau nu sub forma unui cod de etică.
Literatura de specialitate propune o diversitate de opțiuni, dar fundamentală rămâne acțiunea
sistematică, transparentă și documentată în spiritul deontologiei asumate.
Referințe:
1. Codul de etică pentru învățământul preuniversitar elaborat în baza art. 10 și art. 16 din Ordinul ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5550/ 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și
funcționare a Consiliului național de etică din învățământul preuniversitar. Descărcare de pe:
https://www.edu.ro/sites/default/files/proiect%20cod%20etica%2019_12_2016.pdf.
2. Potolea, Dan; Neacșu, Ioan; Manolescu, Marin (2011). Metodologia evaluării realizărilor școlare
ale elevilor. București, Editura ERC Press, pp. 124-125.
3. Gilman, Stuart, C. (2005). Ethics Codes and Codes of Conduct as Tools for Promoting an Ethical &
Professional Public Service. Comparative Successess and Lessons. Washington DC, Prepared for the
PREM, The World Bank. Download de pe https://www.oecd.org/mena/governance/35521418.pdf.
– echivalență – urmărită prin parametri precum: concordanța dintre diferitele forme ale
instrumentelor de evaluare administrate în diferite sesiuni/ani în cazul aceleiași discipline etc.;
– echitate – urmărită prin parametri precum: caracterul nepărtinitor al sarcinilor de evaluare / itemi
/ probe; imparțialitatea față de toți candidații etc.;
Astfel, calitatea globală a procesului de evaluare este o rezultantă a calității fiecărei componente
reunite într-un angrenaj funcțional la nivel sistemic.
Din perspectiva necesității de asigurare a calității procesului de evaluare în contextul evaluării „cu
miză ridicată” pentru candidați, în sensul în care deciziile evaluative pot avea un impact decisiv
asupra parcursului educațional ulterior sau asupra carierei fiecăruia, practicile evaluative actuale
la nivel mondial evidențiază câteva tendințe:
Referințe:
2. Bell, John F.; Bramley, Tom; Claessen Mark, J.A e.a. (2007). Quality Control of Examination Marking. In:
Research Matters: Issue 4. Descărcat de pe: cambridgeassessment.org.uk/Images/500.467-quality-control-of-
examination-marking.pdf.
3. Elliott, Victoria e.a. (2016). A marked Improvement? A review of the Evidence of Written
Marking). Descărcat de pe:
https://www.researchgate.net/publication/301749224_A_marked_improvement_A_review_of
_the_evidence_on_written_marking.
4. De Moira Pinot, Anne (2020). Marking Quality – Pagina AQA – Centre for Educational
Research and Practice. Descărcat de pe: https://research.aqa.org.uk/research-themes/marking-
quality
1. Selectați una din cele patru Metodologii propuse pentru dezbatere (EN VIII, BAC, DEF,
TIT).
2. Alegeți o prevedere a metodologiei și apoi identificați un principiu/o normă /o valoare cu care
puteți stabili o relație de corespondență.
3. Contextualizați corespondența găsită pentru disciplina la care veți face evaluare în calitate de
profesor-evaluator, propunând o schimbare/un element de optimizare a prevederii din
metodologie. Puteți aborda principiul/norma/valoarea dintr-o perspectivă diferită.
4. Finalizați exercițiul prin completarea tabelului următor: