Cumpanasoiu Andrada

Clasa VII-C

Minoritati din Romania

-Tătarii din România-

Despre tatari

Tătarii, un grup etnic vorbitor de limba tătară, sunt prezenți pe

teritoriul actual al României din secolul al XIII-lea. Conform
recensământului din 2011, 19.006 de oameni s-au declarat tătari,
majoritatea acestora fiind tătari crimeeni din județul Constanța. Tătarii
sunt principalii reprezentați ai islamului în România.

Tătarii din România (2011)

Istoria Tatarilor

Tătarii au ajuns prima dată la gura de vărsare a Dunării la mijlocul

secolului XIII, la apogeul Hoardei de Aur. În anul 1241, sub conducerea
hanului Kadan, tătarii au traversat Dunărea, cucerind și jefuind regiunea
Dobrogea. Probabil că regiunea nu a fost sub controlul direct al Hoardei,
ci mai degrabă sub conducerea unui vasal al hanului din Bahciîsarai.
 Se cunoaște, din sursele arabe, că la sfârșitul secolului XIII și începutul
celui XIV, unii descendenți ai Hoardei Nogai s-au stabilit în Isaccea.
Despre Sari Saltuk Baba, dervișul venit cu misiunea de a răspândi religia
islamică, se spune că ar fi descălecat în Dobrogea în anul 1262.
Dobrogea era pe atunci un teritoriu al nimănui, aproape nepopulat,
stăpânit la sud de Imperiul Bizantin, dar ocupat la nord de Hoarda de
Aur.

Un alt explorator arab, Ibn Battuta, care a călătorit în zonă în anii

1330-1331, scrie despre Baba Saltuk (Babadag) ca fiind cel mai sudic
oraș al tătarilor.Hoarda de Aur a început să își piardă influența după
războaiele dintre anii 1352-1359; la acea vreme un jupân local creștin
presupus tătar, Demetrius, este citat ca apărând orașele de la gurile de
vărsare ale Dunării.

Statistici
Obiceiurile si traditiile tatarilor
RELIGIE ȘI VIAȚĂ SOCIALĂ
O sărbătoare religioasă faimoasă este Kurban Bayram. În această zi,
credincioșii trebuie să sacrifice în mod necesar un animal, precum și să
viziteze o moschee și să dea pomană acolo. Festivalul în cinstea zilei de
naștere a lui Mohamed se numește Mawlid. Este sărbătorită de toți
musulmanii, deci este de mare importanță pentru această religie. 21
martie Tătarii sărbătoresc Navruz. Aceasta este o sărbătoare în cinstea
echinocțiului vernal. În această zi, este obișnuit să te distrezi din inimă,
pentru că, cu cât oamenii sunt mai bucuroși, cu atât mai multe cadouri
vor primi de la natură. O altă sărbătoare națională este ziua Republicii
Tatarstan. Sărbătoarea ei este similară cu sărbătorile din ziua orașului
nostru și se încheie cu un salut.
 ECOURI ALE ANTICHITĂȚII
Anterior, când tătarii aveau credințe păgâne, aveau ceremonii
interesante menite să liniștească spiritele și să controleze forțele
naturale. Unul dintre ei a fost Yangyr Teleu. S-a efectuat dacă s-a produs
secetă. Pentru aceasta, participanții la rit s-au adunat lângă o sursă de
apă. S-au întors către Allah, au cerut ploaie și o recoltă bună. Apoi au
mâncat delicioase și s-au udat cu apă. Pentru un efect mai puternic, au
efectuat un rit de sacrificiu. Tot în vremea noastră există încă o tradiție a
asistenței reciproce. Tătarii se reunesc pentru construirea sau renovarea
unei case, pentru a participa la procurarea cărnii. Adevărat, în vremea
noastră sunt din ce în ce mai puțini oameni dispuși să ajute.
NIMENI NU ESTE JIGNIT
În timpul Sabantui, nu numai bărbații ar trebui să se distreze, de aceea,
pe lângă competițiile principale, au avut loc multe altele la care femeile
ar putea participa. Acesta este un remorcher de război, urcând pe un
stâlp neted pentru un cadou, concursuri comice. Multe dintre ele sunt
familiare cu alte națiuni. Toastmasters le folosesc adesea la nunți. De
exemplu, alergarea cu un ou pe o lingură care este ținută în gură,
alergarea în saci, lupta cu perne sau pungi de paie. Dacă continuăm pe
scurt descrierea tradiției menționate mai sus a poporului tătar, atunci
putem spune că Sabantuy este o festivitate populară strălucitoare și
veselă, oarecum amintind de Shrovetide. Dansuri cu condus de dansuri
rotunde, concursuri de cântăreți, dansatori, iar la final, se tratează cu
mâncăruri delicioase - asta este ceea ce îi așteaptă pe participanții
acestei sărbători.
Mancarea Tatareasca
Mâncarea, alături de religie, limbă și folclor este unul dintre markerii
identității etnice a turcilor și tătarilor.
 Etnia, istoria de familie și cea regională, sau tradițiile ocupaționale ale
celor două comunități, se reflectă și se păstrează, în parte, prin tradițiile
gastronomice.
Deasemenea mâncarea vorbește și despre trecutul comun al turcilor și
tătarilor, despre originile lor turcice comune în Asia Centrală, despre
istoria otomană comună, care îi unește prin apartenența Dobrogei și a
Crimeii, teritoriul lor de origine, la Imperiul Otoman și nu în ultimul rând
despre religia islamică, pe care o împărtășesc.