SCOALA GIMNAZIALA “SPIRU HARET” OLTENITA

Autor: Prof. Nicoleta Narcisa BÎRA

COMPUNEREA CU BIO ŞI ECO

ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Abstract.

Compartimentul limbii cel mai susceptibil de a suferi variatii in timp este LEXICUL. Cuvintele
existente se pot perima, îşi pot schimba sau îmbogăţi sensurile, iar alte cuvinte pot fie apărea, fie
dispărea din uz. Limba este un organism viu, iar în studiul oricărei limbi este extrem de importantă
cunoaşterea lexicului, precum şi folosirea lui corectă. Desigur, cunoaşterea vocabularului unei limbi
presupune cunoaşterea modalităţilor sale de îmbogăţire. În lingvistică se vorbeşte despre două
modalităţi de îmbogăţire a lexicului: o modalitate internă, reprezentată de aşa- numitele mijloace
interne, şi anume: derivarea, compunerea, conversiunea (schimbarea categoriei gramaticale); şi o
modalitate externă (mijloc extern): împrumutul; de fapt, există împrumutul de cuvinte, împrumutului de
sensuri şi împrumutului de structuri (calcul lingvistic, acesta fiind un procedeu mixt). (Bîra, Derivarea
denominală…)

În lucrarea de față, voi aborda strict două dintre mijloacele de îmbogățire a vocabularului
(derivarea si compunerea), limitându-mă însă la două componente lexicale, BIO şi respectiv ECO, fie
considerate în accepțiunea şi folosirea lor ca unități lexicale autonome (cuvinte independente, cu sens
suficient prin ele însele (ca, de exemplu, în grupurile nominale: atitudine eco, motoare eco, energie eco,
concept bio, produse bio, compusi bio), fie ca părți componente ale unor combinații relativ sudate
(expresii stabilizate ca atare în limba), utilizate extrem de frecvent şi arhi-cunoscute vorbitorilor: eco
mediu (calc după grupul nominal englezesc “eco- environment”, eco natura, bio-diversitate, eco-
prietenos (calc după grupul adjectival eco friendly, cu sensul de prietenos cu mediul înconjurator).

Cuvinte cheie: compunere, prefixoide, derivare, prefixe, variaţii lexicale, lexic/ vocabular, bio, eco.

INTRODUCERE

Compartimentul limbii cel mai susceptibil de a suferi variatii in timp este LEXICUL. Cuvintele
existente se pot perima, îşi pot schimba sau îmbogăţi sensurile, iar alte cuvinte pot fie apărea, fie
dispărea din uz. Limba este un organism viu, iar în studiul oricărei limbi este extrem de importantă
cunoaşterea lexicului, precum şi folosirea lui corectă. Desigur, cunoaşterea vocabularului unei limbi
presupune cunoaşterea modalităţilor sale de îmbogăţire.

CONSIDERENTE TEORETICE LEGATE DE MIJLOACELEDE ȊMBOGǍŢIRE A VOCABULARULUI

În lingvistică se vorbeşte despre două modalităţi de îmbogăţire a lexicului: o modalitate internă,

reprezentată de aşa- numitele mijloace interne, şi anume: derivarea, compunerea, conversiunea
(schimbarea categoriei gramaticale); şi o modalitate externă (mijloc extern): împrumutul; de fapt, există
împrumutul de cuvinte, împrumutului de sensuri şi împrumutului de structuri (calcul lingvistic, acesta
fiind un procedeu mixt). (Bira, Derivarea denominala…)
 În lucrarea de față, voi aborda strict două dintre mijloacele de îmbogățire a vocabularului
(derivarea si compunerea), limitându-mă însă la două componente lexicale, BIO şi respectiv ECO, fie
considerate în accepțiunea şi folosirea lor ca unități lexicale autonome (cuvinte independente, cu sens
suficient prin ele însele (ca, de exemplu, în grupurile nominale: atitudine eco, motoare eco, energie eco,
concept bio, produse bio, compusi bio), fie ca părți componente ale unor combinații relativ sudate
(expresii stabilizate ca atare în limba), utilizate extrem de frecvent şi arhi-cunoscute vorbitorilor: eco
mediu (calc după grupul nominal englezesc “eco- environment”, eco natura, bio-diversitate, eco-
prietenos (calc după grupul adjectival eco friendly, cu sensul de prietenos cu mediul înconjurator).

Prefixoidele bio şi eco au, după părerea mea, tendința de a intra în componența unor cuvinte
compuse (de tipul: turism eco/ eco-turism, casă eco, educație eco/ eco-educație), mai degrabă decât de
a se folosi în mod autonom, cu toate că au sens deplin în ele însele; pe motiv că au sens lexical
pronunțat, uşor de înțeles chiar şi când sunt analizate ca simple articole de dictionar, luate deci separate
din context, unii lingvişti le consideră prefixoide, deci nu prefixe; iar prefixoidele sunt elemente de
compunere, deci nu putem vorbi de derivare cu acestea, ci numai de comounere.

Care este diferența dintre cele doua concepte teoretice (prefixe şi prefixoide)? Ea rezidă în
faptul că, spre deosebire de simplele prefixe, prefixoidele sut purtătoare de sens, indiferent de modul în
care sunt utilizate în comunicare (chiar şi în mod solitar). Discuția poate merge mult mai departe, dacă
luăm în considerare faptul că unitatea minimală de expresie, segmentul constructiv al unui cuvânt (care,
bineînțeles, are un sens lexical sau gramatical), este morfemul. Astfel că, prefixoidele funcționează, în
viziunea mea, ca morfeme lexicale; spun acest lucru făcând distincția, de data această, între cele doua
tipuri minimale de sens, sensul lexical şi sensul gramatical; morfemele pot fi ca atare, fie lexicale (cu sens
lexical/semantic), fie gramaticale- aici existând morfeme flexionare, dar şi morfeme derivative (prefixe,
sufixe).

Mergând mai în profunzime cu analiza conceptelor teoretice utilizate, morfemul rezultă din
analizarea unui cuvânt în elementele sale constitutive. A fost creat prin analogie cu termenul
de fonem din fonetică, acesta din urmă fiind o unitate minimală abstractă care se realizează concret,
prin diferite variante. Prin urmare, morfemul reprezintă o clasă de variante, care poate avea un sens
lexical sau gramatical.

Din perspectiva morfemului, un cuvânt înseamnă o îmbinare de cel puțin două morfeme, din
care unul trebuie să exprime o noțiune.

După cum se observă și din toate exemplele anterioare, noțiunea de cuvânt presupune existența
unui element central de expresie, supus mai puțin alterărilor. Acest element este
numit rădăcină sau morfem rădăcină. Elementele care gravitează în jurul elementului central de
expresie și care îl completează, îi schimbă înțelesul sau valoarea gramaticală, se
numesc afixe sau morfeme afixale care pot fi lexicale (morfeme derivative), gramaticale (morfeme
flexionare) sau lexico-gramaticale.

BIO și ECO- cuvinte de sine stătătoare? Sau morfeme lexicale?

Unde se încadreaza deci bio si eco? Sunt ele cuvinte de sine stătătoare? Sau sunt morfeme
lexicale? Dar, dacă răspunsul ar consta în acest al doilea caz, care este morfemul rădăcină? Constatăm că
se comportă exact ca nişte cuvinte obişnuite, însă cu unele amendamente: ele sunt morfem rădăcină,
reprezentând în ele însele acele elemente centrale de expresie (supuse de regulă mai puțin alterărilor în
timpul flexiunii sau derivării), însă nu numai atât. Ele au carență în aceea că nu acceptă nicio modificare
formală de niciun fel, neputând fi nici derivate, nici flexionate; această rigiditate sau invariabilitate din
punct de vedere formal, flexionar sau derivațional, face ca prefixoidele să fie o clasă lexicală foarte
specială, la “granița” practic între a fi afixe şi cuvinte paradigmatice (felexionabile sau derivabile).

OCURENŢA LUI BIO ŞI ECO ȊN DIVERSE CONBINAŢII DE CUVINTE

Chestionând în ce combinații intră preponderant aceste prefixoide (bio şi, respectiv, eco), la o
simplă căutare pe google, am obținut o listă impresionantă de cuvinte. Dintre acestea, extrem de
frecvent se întâlnesc combinațiile sau co-ocurențele lor in construcții precum grupurile nominale: roşii
bio, energie bio, maşini eco, stil de viață bio/ (respectiv, eco); unele co-ocurențe se impun puternic în
limbă în virtutea criteriului uzului: ele se folosesc masiv şi sunt arhi-cunoscute deja vorbitorilor, intrând
în denumirea generică a unor produse alimentare (hrană bio, miere bio, morcovi bio, banane bio, ouă
bio etc.), a unor produse de igienă (şampon bio, mască de păr bio, cremă de mâini bio, loțiune de corp
bio etc.), a unor produse din industria de exploatare agricolă (pesticide bio, fungicide bio, cultură bio,
porumb bio etc.), dar şi din alte câmpuri semantice sau domenii: izolație bio, combustibil/i bio/ bio-
combustibil/i, combustibil/i eco, bio-gaz etc.).

Chiar şi la acest nivel relativ redus (dat fiind că domeniul se limitează strict la bio şi eco), lucrarea
mea reuneşte o bază de date lingvistice deosebit de utilă cercetării, deoarece, aşa cum menţiona V.
Barbu Mititelu în lucrarea “Identificarea automată a afixelor româneşti. Studiu de caz: identificarea
sufixelor”, derivarea prezintă interes nu numai “pentru lingviştii interesați de evoluţia vocabularului”, a
limbii în general, “de identificarea afixelor unei limbi şi de caracterizarea acestora sub diverse aspecte”,
ci şi “pentru inginerii din domeniul prelucrării limbajului natural. În prelucrarea limbajului natural (PLN),
afirmă V. Barbu Mititelu (op.cit.), “se face distincţia între lematizare (engl. llematization)”, care
urmăreşte identificarea formei de bază, de dicţionar, a unui cuvânt flexionat, “şi identificarea rădăcinii
cuvintelor (engl. stemming)”. Un exemplu edificator în acest sens este următorul: de la şirul de caractere
(semne grafice, semnul lingvistic, “forma” goală de sens a cuvântului, conform teoriei semioticii)
sfințeniei obţinem, prin lematizare, sfinţenie iar prin stemming (engl. stem- temă sau rădăcina
cuvântului) rezultatul trebuie să fie sfânt, la această rădăcină adăugându-se sufixul – enie, bineinţeles, o
dată cu alternanţele vocalice şi consonantice produse în acest proces: â -> I; t -> ţ.

În lumina acestor principii, dacă aplicăm operația de lematizare şi de tematizare asupra celor doi
termeni analizați (bio şi, respectiv, eco), observăm că ei nu îşi schimbă absolut deloc forma prin cele
două procedee: prin lematizare (< engl. llematization) identificăm forma lor de dicționar omonimă: bio şi
eco; iar dacă tematizăm, cuvântul rădăcină care se află la baza lor sunt tot bio şi eco; singura coordonată
variabilă este legată de numărul de combinații în care acestea intră, urmând, desigur un curent de
influență lingvistică europeană (cu precădere din engleză), unde bio şi eco înregistrează noi şi noi co-
ocurențe, unele foarte spectaculoase (eco- friendly, eco-style, de pildă), producând în continuare noi şi
noi combinații, urmate, firesc, de o “transfuzie” de termeni, calchiați după modelul lor, în limba română
şi în alte limbi; exemplu grăitor: astăzi se foloseste şi in limba română stil eco, eco-prietenos/ prietenos
cu mediul, eco-turism, bio-masă, bio-sferă, bio-habitat, locuință eco, energie bio/ bio-energie, cerneală
bio, bio planetă, biostrat etc.

Voi reda un eşantion statistic al termenilor pe care i-am identificat la căutarea mea pe Google
prin aplicarea filtrului bio, respective eco, după criteriile:

1) numărul de litere al cuvantului format (exemplu: 5 litere; 6 litere)

şi

2) la unele dintre ele, care prezintă aspecte interesante în acest sens, modul de formare a cuvântului;

Iată câteva detalii din lista de rezultate ale căutării:

Cuvinte din:

- 5 litere:

bioți- cuvânt format după modelul roboț/i (engl. robots), prin calc lingvistic inițial (rom. roboți < eng.
robots) şi, repectiv, contaminare (robo- > roboți; bio- > bioți)

- 6 litere

biogaz  biogen  biolog  bionic  biotic  biotip  biotit  biotop  biotul  bioxid – toate sunt formate prin
compunere cu prefixoidul bio; singurul găsit la rezultatele căutarii, bioții, reprezintă forma plural
articulată a substantivului bioți mai sus analizat deja;

- 6-7 litere

biocrom    bionic/ă    bionică  bionist  biopsia  biopsie  biopsii  bioritm    biotică biotină    bioxizi biotită

Unele reprezintă forme de singular ale substantivelor din 6-7 litere date mai sus: biogenă, biograf,
biolog/ă, biomasă, biomapă, biopsie, biotină, biotită bionist etc.

Altele sunt forme de plural ale substantivelor găsite: biogeni,  biogene; biografi, biologi/ e, biomase,
bionici/e, biopsii, biotici/e, biotine, biotite

- 8 litere

biofizic,  biofoton,  biogazul,  biografă,  biografe,  biografi,  biografă,  biologei,  biologia,  biologic, 

biologie,  biologii,  biologul,  biomasei,  biometan,  bionicii,  bionistă,  bioniste,  bioniști,

biosfere,  biosferă,  biotinei,  biotipul,  biotitul,  biotopul,  biotului,  bioxidul,  bioxizii

- 9 litere

biocenoza,  biocenoze,  biochimie,  biochimic,  biochimii,  biocromul

biocurent,  biofiltre,  biofiltru,  biofizica,biofizici,  biofizică,  biofotoni,
biogeneza,  biogeneze,  biogeneză,  biografei,  biografia,  biografic,  biografie,
biografii,  biograful,  biologele,  biologice,  biologici,  biologică,  biologiei,  biologism,  biometria,
biometrie,  biometrii,  bionistei,  bionistul,  bioplasma,  bioplasme,  bioplasmă,  biopsiile,  bioritmul,
biosferei,  biosistem,  biostazia,  biostazie,  biostazii,  biotehnic,  biotipuri,  biotitele,  biotopuri

- 10 litere

bioacustic  biocenotic  biocenozei  biochimice  biochimici  biochimică  biochimiei  biochimist  biocinetic  bioc
omplex  biocurenți  biodinamic  bioelement  bioenergia  bioenergie  bioenergii  biofiltrul  biofizicii  biofizicul 
biofotonii  biofotonul  biogazului  biogenetic  biogenezei  biogeograf  biografele  biografice  biografici  biogr
afică  biografiei  bioinginer  biologelor  biologilor  biologului  biomedical  biometanul  biometriei  bionistele 
bioplasmei  biopsiilor  bioritmuri  biosatelit  biosinteza  biosinteze  biosinteză  biosisteme  biospeolog  biosta
ziei  biostimula  biostimulă  biotehnice  biotehnici  biotehnică  bioterapia  bioterapie  bioterapii  biotipului  bi
otitelor  biotitului  biotopului  bioxidului  bioxizilor

- 11 litere

bioacustice  bioacustici  bioacustică  biocenotice  biocenotici  biocenotică  biochimista  biochimiste  biochim

istă  biochimiști  biocinetice  biocinetici  biocinetică  bioclimatic  biocomplexe  biocromului  biocurentul  bioc
urenții  biodinamica  biodinamice  biodinamici  biodinamică  bioelectric  bioelemente  bioenergiei  biofiltrel
e  biofizician  biogenetice  biogenetici  biogenetică  biogeografi  biografelor  biografiile  biografilor  biografu
lui  bioingineri  biologismul  biologizant  biomecanica  biomecanici  biomecanică  biomedicale  biomedicali 
biomedicală  biomedicina  biomedicină  bionistelor  bionistului  bioniștilor  bioplasmele  biopolitica  biopoliti
ci  biopolitică  bioritmului  biosateliți  biosintezei  biosistemul  biospeologi  biostimulai  biostimulam  biostim
ulat  biostimulau  biostimulez  biostimulăm  bioterapiei  biotipurile  biotopurile

- 12 litere

bioacumulare  bioacumulări  biochimistei  biochimistul  biochimiștii  bioclimatice  bioclimatici  bioclimatică 

biodinamicii  bioelectrice  bioelectrici  bioelectrică  bioelementul  bioenergetic  bioenergiile  biofiltrelor  biofi
ltrului  biofiziciana  biofiziciană  biofiziciene  biofizicieni  biofizicului  biofotonilor  biofotonului  biogenerator 
biogeochimia  biogeochimic  biogeochimie  biogeochimii  biogeografia  biogeografic  biogeografie  biogeog
rafii  biogeograful  biografiilor  bioingineria  bioinginerie  bioinginerii  bioinginerul  biologizante  biologizant
ă  biologizanți  biomatematic  biomecanicii  biometanului  bioplasmelor  biopoliticii  biopotențial  bioritmuri
le  biosatelitul  biosateliții  biosintezele  biosistemele  biospeologia  biospeologic  biospeologie  biospeologii 
biospeologul  biostatistic  biostimulare  biostimulară  biostimulase  biostimulate  biostimulată  biostimulași 
biostimulați  biostimulent  biostimuleze  biostimulezi  biostimulând  biostimulări  biotipologia  biotipologie 
biotipologii  biotipurilor  biotopurilor

- 13 litere

bioacumularea  bioacumulării  biochimistele  biocibernetic  bioclimatolog  biocompatibil  bioconștiința  bio

conștiințe  bioconștiință  biocurentului  biocurenților  biodegradabil  bioelementele  bioenergetice  bioener
getici  bioenergetică  bioenergiilor  biofizicianul  biofizicienei  biofizicienii  biogeochimice  biogeochimici  bio
geochimică  biogeochimiei  biogeografice  biogeografici  biogeografică  biogeografiei  bioingineriei  biologi
smului  biomatematici  biometeorolog  biopotențiale  bioritmologia  bioritmologie  bioritmologii  bioritmuri
lor  biosintezelor  biosistemelor  biosistemului  biosociologia  biosociologic  biosociologie  biosociologii  bios
peologice  biospeologici  biospeologică  biospeologiei  biostatistica  biostatistice  biostatistici  biostatistică 
biostimularea  biostimularăm  biostimulasem  biostimulator  biostimulează  biostimulente  biostimulării  bi
otelemetric  biotipologiei

- 14 litere

bioacumulările bioastronautic biocatalizator biochimistelor biochimistului biochimiștilor

 biocibernetica biocibernetice biocibernetici biocibernetică bioclimatologi biocombustibil 

biocompatibile biocompatibili biocompatibilă bioconștiinței biodegradabile biodegradabili

 biodegradabilă 

biodeteriorare biodeteriorări bioelementelor bioelementului biofizicienele biogeneratoare 
biogeografilor biogeografului bioinginerilor bioinginerului bioluminescent biomatematicii 

biomatematicul 

biometeorologa biometeorologe biometeorologi biometeorologă biomicroscopia biomicroscopie 

biomicroscopii bioritmologiei biosatelitului biosateliților biosociologice biosociologici 

biosociologică biosociologiei biospeologilor biospeologului biostatisticii biostimularăți 

biostimulaseră 

biostimulaseși biostimulatori biostimulentul biotelemetrice biotelemetrici biotelemetrică

- 15 litere

bioacumulărilor  bioamplificator  bioastronautica  bioastronautice  bioastronautici  bioastronautică  biobib

liografia  biobibliografic  biobibliografie  biobibliografii  biocatalizatori  biociberneticii  bioclimatologia  bioc
limatologie  bioclimatologii  bioclimatologul  biocombustibili  bioconștiințele  biodeteriorarea  biodeterioră
rii  biofizicianului  biofizicienelor  biofizicienilor  bioluminescente  bioluminescentă  bioluminescența  biolum
inescențe  bioluminescenți  bioluminescență  biomatematician  biometeorologei  biometeorologia  biomet
eorologic  biometeorologie  biometeorologii  biometeorologul  biomicroscopiei  biostimulaserăm  biostimul
atoare  biostimulatorii  biostimulatorul  biostimulentele

- 16 litere

bioastronauticii  biobibliografice  biobibliografici  biobibliografică  biobibliografiei  biocatalizatorii  biocatal

izatorul  bioclimatologiei  biocombustibilii  biocombustibilul  bioconștiințelor 

biodeteriorările

Relativ la modul lor de formare, observăm că multe s-au produs prin compunere cu prefixoidul
bio, după tiparele:

Bio + Substantiv -> substantive compus

Exemple: biogas, biosferă, bioclimă, biocombustie, bioconştiință, biodeteriorare etc.

Dintre exemplele menționate, bineințeles că unele substantive sunt la bază derivate cu sufixe
(biodeteriorare), sau chiar substantive compuse (ca, de exemplu, conştiintă, biocatalizator, bioastronaut,
bibliografice) care au deja în componența lor un alt prefixoid: con-, cata-, biblio-, astro-; deci putem
vorbi în cazul lor de o dublă compunere cu prefixoide, uneori şi derivare – ca etapă intermediară-,
realizată însă în etape successive; iată un exemplu grăitor:

CATALIZATOR- formare, in 3 etape:

compunere, din prefixoidul cata- + lisa:

Cata + liza - > cataliza, substantiv; etim.: [< fr. catalyse, cf. gr.  katalysis – desfacere].

Cataliza + suf. -tor - > catalizator, substantiv derivat (deci obținut prin derivare)

Prefixoid bio + catalizator -> biocatalizator compunere, din prefixoidul bio + substantivul catalizator.
 Alte exemple similare sunt extrem de interesante prin modul lor de formare din compunere
tematică- ceea ce înseamnă compunere cu afixoide (prefixoide, sufixoide; unele cu dublu rol, putând fi
folosite fie ca prefixoide, fie ca sufixoide în alte cuvinte- ex.: lizozomi, cataliza, plastograf, faringoplastie,
energoterapie, rezectoscopie, aerofagie, biovegetarian, biocenoza, biofotonica, bioenergofagie,
bioenergoterapie bioenergologie etc.) Unele sunt substantive compuse cu prefixoide, dar prin parataxă
(juxtapunere sau alăturare), neputând fi sudate: bio fotosinteza; alte compuse tematice se scriu sudat:
biocenoză, biorinită etc.

Similar, cuvintele compuse cu eco (pe care le-am găsit la o simplă căutare pe Google) sunt şi ele
extrem de numeroase, formându-se prin aceleaşi mijloace (juxtapunere, sudare); iată câteva exemple: 6
litere- ecolog, ecolot,  econom, ecotip; 7 litere- ecograf, ecorşeu, ecoscop; toate exemplele anterioare
sunt formate prin compunere tematică sau paratematică (atât cu prefixoide, cât şi cu sufixoide).

BIBILOGRAFIE

Cărti, reviste, publicaţii:

CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, Ghe., Gramatica limbii române, Editura didactica si pedagogica,

Bucuresti, 2001, p. 39;

RADULESCU. M, ARSENESCU G., Limba Româna. Vocabularul”, Editura Calende, 1993, p. 53;

“Gramatica Limbii Române – volumul I – Cuvântul“, Academia Româna, Institutul de Lingvistica “ Iorgu
Iordan- Al. Rosetti”, Editura Academiei Române, Bucuresti, 2005, p.131;

BIRA NICOLETA, Derivarea denominala in limbile engleza, franceza, spaniola, germana si portugheza
(lucrare de admitere la masterat).

Resurse electronice:

BARBU MITITELU, Verginica, Identificarea automata a afixelor românesti. Studiu de caz:

identificarea sufixelor, publicata in “Revista Româna de Interactiune Om- Calculator” 4 (2) 2011, 109 –
130); http://rochi.utcluj.ro/rrioc/articole/RRIOC-2011-2-Mititelu.pdf, 12.09.2020, h12:19.

https://www.cuvintecare.ro/cuvinte-care-incep-cu-bio.html

DINU, Dana, Derivate substantivale românesti. Nomina Agentis,

http://cis01.central.ucv.ro/litere/activ_st/articole_anale_lingvistica/dana_dinu1.pdf,12.09.2020; h
11:59.

JOIŢA, Roxana, Roxana JOIŢA in lucrarea “Feminizarea numelor de profesii in domeniul mass-

mediei” (p.293) (http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/V2343/pdf), (p. 292- 293)

(Puscariu 1940, Hristea 1978, Avram 1989, Stoichitoiu- Ichim 2007).

DRAGOMIRESCU, Adina si ALEXANDRU, Nicolae, 101 greseli de lexica si de semantica.

Cuvinte si sensuri in miscare, Bucuresti, Editura Humanitas, 2011: p. 225 apud JOIŢA,

Roxana, Feminizarea numelor de profesii in domeniul mass-mediei, p.292,

http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/V2343/pdf

https://www.cuvintecare.ro/cuvinte-care-incep-cu-eco.html

25