Învățarea experiențială în educația timpurie

Proverb chinezesc: ,,Spune-mi și voi uita, predă-mi și îmi voi aminti, implică-mă și
voi învăța”

Învățarea experiențială este procesul prin care cunoașterea este creată din experiența directă,
adică ,,a învăța din experiență”. Oamenii rețin experiența astfel:

•10% din ceea ce citesc;

•20% din ceea ce aud;

•30% din ceea ce văd;

•50% din ceea ce aud şi văd;

•70% din ceea ce repetă verbal şi scriu;

•90% din ceea ce repetă verbal şi experimentează.

Învățarea experiențială este învățarea care are loc în urma reflecției asupra a ceea ce
se face, ceea ce se află în contradicție cu învățatul ,,pe de rost” sau învățarea didactică.
Învățarea experiențială este înrudită cu educația experiențială, învățarea prin acțiune, prin
aventură, prin liberul arbitru, prin cooperare și prin serviciul în folosul comunității. Deși
există conexiuni și puncte comune între toate aceste teorii ale educației, acestea nu trebuie
confundate, având înțelesuri diferite.

Astfel, sub incidența educației experiențiale cad aspecte precum relația dintre dascăl și elev,
precum și subiecte mai cuprinzătoare cum ar fi structura și obiectivele educației. Un exemplu
al învățării experiențiale este mersul la grădina zoologică și învățarea prin observare și
interacțiune cu mediul, și nu prin lectura despre animale. În acest fel, se fac descoperiri și
experimente cu anumite cunoștințe obținute direct, de prima mână, în loc să audă sau să
citească despre experiența unor alte persoane.

Un alt exemplu de învățare experiențială este mersul pe bicicletă. Această experiență

creează bazele pentru ,,observație și reflecție”, iar preșcolarul are posibilitatea de a lua în
considerare ce funcționează și ce nu și să se gândească la metode de îmbunătățire pe care să le
aplice la următoarea încercare. Fiecare nouă încercare de a merge cu bicicleta este influențată
de modelul ciclic alcătuit din experiența anterioară.
Ca învățarea experiențială să aibă loc, copilul trebuie să întrunească anumite abilități:

 Copilul trebuie să-și dorească să joace un rol activ în experiență;

 Copilul trebuie să fie capabil să refleteze asupra experienței;

 Copilul trebuie să aibă și să folosească abilități analitice pentru conceptualizarea

experienței;

 Copilul trebuie să aibă abilități decizionale și de rezolvare a problemelor, astfel încât

să poată folosi ideile noi obținute din experiență.

În grădiniță, învățarea experiențială are o mare valoare formativă. Din activitățile

desfășurate în cadrul grupei noastre, putem oferi următoarele exemple de activități didactice
care au avut ca bază acest tip de învățare:

• Jocul de rol ,,La piață” - copiii au avut posibilitatea de a învăța într-o manieră
aproape reală să cântărească, să numere și să dea restul;

• La o activitate de învățare a noțiunilor de întreg, jumătăți, sferturi, am folosit mai

multe tipuri de fructe, pe care le-am tăiat împreună cu aceștia, totul fiind urmat de o
delicioasă salată de fructe pe care am savurat-o împreună;

• O altă metodă de învățare experiențială folosită la grupă este cea a cardurilor

plastifiate cu cifre. Copiii au avut cifra pe card, peste care au trebuit să o realizeze din
plastilină și să facă tot atâtea elemente cât arată cifra;

• ,,Jocul Patterns” - joc cu figuri geometrice. Le-am pus copiilor la dispoziție diferite
fișe pe care au trebuit să le completeze cu piesele potrivite, iar mai apoi să treacă
numărul de piese folosite....la acest joc existând mai multe variante de realizare a
desenului.

• În cadrul activităților de învățare a pozițiilor spațiale, a numerației, dar și a sortării

și clasificării am folosit jucării, fructe și legume etc.;

• La centrul Construcții, copiii au învățat de la cuburi. Au aflat de la acestea proprietăți

precum felul materialului, mărimea, greutatea, dimensiunile, grosimea, lungimea și
lățimea. În acest tip de activitate, aceștia au înțeles mai ușor conceptele de echilibru și
suprafață.

Educatoare: Galani Veronica-Iuliana