[Ide írhatja a dokumentum kivonatát,

amely rendszerint a dokumentum rövid

összefoglalása. Ide írhatja a dokumentum
kivonatát, amely rendszerint a
dokumentum rövid összefoglalása.]

Stingerea
creanțelor fiscale
prin plată
Universitatea ”Lucian Blaga”
din Sibiu , Facultatea de
drept

Bors Csenge
Grupa IV
ANUL II
 Stingerea creanțelor fiscale prin plată

PLATĂ – Plăţile către organele fiscale se efectuează prin intermediul băncilor,

trezoreriilor şi al altor instituţii autorizate să deruleze operaţiuni de plată.
Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxă,
contribuţie şi alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv dobânzi şi penalităţi de
întârziere.
În cazul stingerii prin plată a obligaţiilor fiscale, momentul plăţii este:
-în cazul plăţilor în numerar, data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau
persoanele abilitate de organul fiscal;
-în cazul plăţilor efectuate prin mandat poştal, data poştei, înscrisă pe mandatul poştal;
-în cazul plăţilor efectuate prin decontare bancară, data la care bâncile debitează contul
plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin ştampila şi
semnătura autorizată a acestora;
-pentru obligaţiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile, data înregistrării
la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus şi anual timbrele
datorate potrivit legii.

Exemple în cazul plăţilor efectuate prin decontare bancară :

Agentul economic SC OLIMP CONF SRL cu codul de identificare fiscala RO1230822, se
prezintă la bancă şi depune ordine de plată pentru achitarea diferitelor obligaţii fiscale .
Operatorul de tranzacţii debitează contul platitorului RO07RNCB0193016147550001
cu suma de 1145 lei, beneficiar Bugetul de stat, iban beneficiar
RO38TREZ4762010010101XXX reprezentând TVA-lunar; sume încasate pentru BS în
contul unic în curs de distribuire suma 567, iban beneficiar
RO13TREZ47620470101XXXXX; bugetele asigurări sociale şi fonduri speciale suma 972,
iban beneficiar RO62TREZ4765502XXXXXXXXX.

COMPENSARE – Prin compensare se sting creanţele administrate de Ministerul Finanţelor

Publice cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget,
până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea
de creditor, cât şi pe cea de debitor, dacă legea prevede altfel.
Creanţele fiscale administrate de unităţile administrativ-teritoriale se sting prin compensarea
cu creanţele debitorului reprezentând sume de restituit de la bugetele locale, până la
concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de
creditor, cât şi pe cea de debitor, dacă legea nu prevede altfel.
Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau înainte de
restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia, după caz.
Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de câte ori constată existenţa unor
creanţe reciproce.
Compensarea creanţelor debitorului se va efectua cu obligaţiidatorate aceluiaşi buget, urmând
ca din diferenţa rămasă să fie compensate obligaţiile datorate altor bugete, în următoarea
ordine:
-bugetul de stat;
-fondul de risc pentru garanţii de stat, pentru împrumuturi externe;
-bugetul asigurărilor sociale de stat;
-bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
-bugetul asigurărilor pentru şomaj.
Compensarea nu se aplică în cazul bugetelor locale.
Creanţa fiscală, conform legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală,
republicată cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă dreptul la încasarea oricărei
sumei care se cuvine bugetului general consolidat. Există două tipuri de creanţe fiscale şi
anume: creanţe fiscale principale şi creanţe fiscale accesorii.
Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau a unui titlu
executoriu (explicaţii mai ample privind noţiunea de titlu executoriu se găsesc în
capitolul referitor la executarea silită).În scopul exercitării activității de colectare a creanțelor
fiscale, organul fiscal organizează, pentru fiecare contribuabil/plătitor, evidența creanțelor
fiscale și modul de stingere a acestora.
Evidența se organizează pe baza titlurilor de creanță fiscală și a actelor referitoare la
stingerea creanțelor fiscale.Contribuabilul/Plătitorul are acces la informațiile din evidența
creanțelor fiscale, la cererea acestuia, adresată organului fiscal competent.
În cele ce urmează vom aborda toate modalităţile de stingere a creanţelor fiscale în
ordinea importanţei lor, respectiv în ordinea eficienţei lor în realizarea resurselor financiare
publice.
Legiuitorul acordă o importanţă deosebită acelor modalităţi de stingere a creanţelor
fiscale care determină constituirea resurselor financiare ale statului sau ale unităţilor
administrativ-teritoriale.
De altfel, acesta este şi motivul pentru care denumeşte partea din Codul de procedură
fiscală consacrată acestor aspecte „colectarea creanţelor fiscale”. Creanţa fiscală principală
reprezintă dreptul la perceperea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, precum şi dreptul
contribuabilului la restituirea sumelor plătite fără a fi datorate şi la rambursarea sumelor
cuvenite, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de lege. Creanţa fiscală accesorie reprezintă
dreptul la perceperea dobânzilor, penalităţilor sau majorărilor aferente unor creanţe fiscale
principale, precum şi dreptul contribuabilului de a primi dobânzi, în condiţiile legii.
Creanţele fiscale se sting prin trei modalităţi şi anume: plată, compensare şi restituire.
Plata este modalitatea clasică de stingere a unei creanţe fiscale, generând în acelaşi
timp şi
realizarea acesteia.
Plăţile către organul fiscal se efectuează prin intermediul băncilor, trezoreriilor şi al altor
instituţii autorizate să deruleze operaţiuni de plată. În cazul creanţelor fiscale administrate de
organul fiscal central debitorii efectuează plata acestora într-un cont unic, prin utilizarea unui
ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat şi
a unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligaţii fiscale.
Plata obligatiilor fiscale se efectueaza distinct pe fiecare impozit, taxa, contributie si
alte sume datorate bugetului, inclusiv dobanzi si penalitati de intarziere, daca contribuabilul
nu stabileste creanta fiscala ce urmeaza a fi stinsa, in urmatoarea ordine: sume datorate in
contul ratelor din graficele de plata a obligatiilor fiscale, pentru care s-au aprobat esalonari
si/sau amanari la plata si calculate conform legii, obligatii fiscale principale cu termene de
plata in anul curent, precum si accesoriile acestora, in ordinea vechimii, obligatii fiscale
datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, in ordinea vechimii,
dobanzii si panalitatii de intarziere aferente obligatiilor fiscale, obligatii de plata cu termene
viitoare, la solicitarea debitorului.
Plata creanţelor fiscale
Conform art.163 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, republicată cu
modificările şi completările ulterioare, plățile către organul fiscal se efectuează prin
intermediul băncilor, trezoreriilor și al altor instituții autorizate să deruleze operațiuni de
plată. În cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central debitorii efectuează
plata acestora într-un cont unic. Distribuirea sumelor din contul unic se face de organul fiscal
competent, distinct pe fiecare buget sau fond, după caz, proporțional cu obligațiile fiscale
datorate. În cazul în care suma plătită nu acoperă obligațiile fiscale datorate unui buget sau
fond, distribuirea în cadrul fiecărui buget sau fond se face în următoarea ordine:
 pentru toate impozitele și contribuțiile sociale cu reținere la sursă;
 pentru toate celelalte obligații fiscale principale;
 pentru obligațiile fiscale accesorii.
Compensarea creanţelor fiscale
Conform art. 167 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, republicată cu
modificările şi completările ulterioare, prin compensare se sting creanțele statului sau
unităților administrativ- teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe,
contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanțele debitorului
reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurența celei
mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și pe cea
de debitor, cu condiția că respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică,
inclusiv unitățile subordonate acesteia. Prin sume de plată de la buget se înțeleg sumele pe
care statul sau unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială trebuie să le plătească unei
persoane, inclusiv cele care rezultă din raporturi juridice contractuale, dacă acestea sunt
stabilite prin titluri executorii. Creanțele debitorului se compensează cu obligații datorate
aceluiași buget, urmând ca din diferența rămasă să fie compensate obligațiile datorate altor
bugete, în mod proporţional.

Restituirea
Conform art. 168, alin.(1) din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, republicată
cu modificările şi completările ulterioare, se restituie, la cerere, contribuabilului/plătitorului
orice sumă plătită sau încasată fără a fi datorată. În situația în care s-a făcut o plată fără a fi
datorată, cel pentru care s-a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Prin excepție de la prevederile art.168, alin. (1) din legea 207/2015, privind Codul de
procedură fiscală, republicată cu modificările şi completările ulterioare, se restituie din oficiu
următoarele sume:
 cele de restituit, reprezentând diferențe de impozite rezultate din regularizarea anuală a
impozitului pe venit datorat de persoanele fizice, care se restituie în termen de cel mult
60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere;
 cele încasate prin poprire, în plus față de creanțele fiscale pentru care s-a înființat
poprirea, care se restituie în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încasării.
Prin compensare se sting creanţele statului sau unităţilor administrativ- teritoriale ori
subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate
bugetului general consolidat cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat, de
restituit sau de plată de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi
dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor, cu condiţia ca
respectivele creanţe să fie administrate de aceeaşi autoritate publică, inclusiv unităţile
subordonate acesteia. Prin sume de plată de la buget se înţeleg sumele pe care statul sau
unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială trebuie să le plătească unei persoane, inclusiv
cele care rezultă din raporturi juridice contractuale, dacă acestea sunt stabilite prin titluri
executorii.
Creanţele debitorului se compensează cu obligaţii datorate aceluiaşi buget, urmând ca
din diferenţa rămasă să fie compensate obligaţiile datorate altor bugete, în mod proporţional,
cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin.
 Creanţele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compensează cu creanţele
debitorului reprezentând sume de restituit de aceeaşi natură. Eventualele diferenţe rămase se
compensează cu alte obligaţii fiscale ale debitorului, în ordinea prevăzută la alin.

Dacă legea nu prevede altfel, compensarea operează de drept la data la care creanţele
există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide şi exigibile. ererea de compensare trebuie sa
cuprinda elementele de identificare a solicitantului, precum si suma si natura creantelor fiscale
ce fac obiectul compensarii. Aceasta va fi insotita de documente care dovedesc dreptul
contribuabilului la rambursarea sau restituirea de la buget a sumelor, cum sunt: copii
legalizate dupa hotararile judecatoresti definitive si irevocabile sau dupa deciziile de
solutionare a contestatiilor, ramase definitive, ori dupa deciziile de impunere emise de
organele fiscale, precum si copii de pe orice document din care sa rezulte ca suma platita nu
reprezinta obligatie fiscala.

“Avand in vedere ca taxa pe valoarea adaugata are un regim juridic aparte, atat din punct de
vedere declarativ cat si de rambursare, pentru o mai buna claritate a textului s-a prevazut ca
organul fiscal poate efectua compensarea din oficiu ori de cate ori constata existenta unor
creante reciproce, cu execeptia sumelor negative din deconturile de taxa pe valoarea
adaugata fara optiunea de rambursare” .

Compensarea din oficiu conform art. 112 alin (4) din Ordonanta Guvernului 92/2003 privind
Codul de procedura fiscala poate fi efectuata de organul fiscal in tot cursul termenului de
prescriptie prevazut de lege pentru fiecare dintre obligatiile supuse compensarii, incepand cu
momentul in care ambele obligatii sunt lichide si exigibile.

Rezultatul compensarii la cerere sau din oficiu va fi consemnat intr-o nota de compensare care
va fi comunicata contribuabilului.

Organul competent va instiinta in scris debitorul despre masura compensarii, in termen de 7

zile de la data efectuarii operatiunii.

La cererea debitorului sumele ramase dupa efectuarea compensarii, se restituie cele platite
fara existenta unui titlu de creanta, cele platite in plus fata de obligatia fiscala, cele platite ca
urmare a unei erori de calcul, cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale,
cele stabilite prin hotararii ale organelor judiciare sau ale altor organe competente, cele
rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, in temeiul
hotararii judecatoresti prin care s-a dispus desfiintarea executarii silite.

Daca debitorul inregistreaza obligatii fiscale restante, sumele prevazute anterior se vor
restitui numai dupa efectuarea compensarii. Suma de rambursat sau de restituit mai mica
decat obligatiile fiscale restante, se va compensa pana la concurenta sumei de restituit. In
cazul in care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decat suma reprezentand
obligatii fiscale restante, diferenta ramasa se va restitui debitorului.
Procedura de rambursare sau de restituire a sumelor de la buget, inclusiv modalitatii de
acordare a dobanzilor se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

Vechimea obligatiilor fiscale se determina in functie de scadenta acestora, prevazuta

de prevederile legale. In cazul diferentelor de obligatii fiscale principale stabilite de organele
competente, precum si al diferentelor suplimentare de obligatii fiscale principale, ce fac
obiectul declaratiilor rectificative depuse de contribuabili, vechimea se determina in functie
de termenele de plata stabilite.Vechimea obligatiilor fiscale accesorii este data de vechimea
impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor obligatii fiscale care le-au generat.
 BIBLIOGRAFIE

Diana Persida Popa, Cristin Nicolae Popa, „Contestatia lea executarea silita in lumina Codului
de procedura fiscala”, Dreptul nr. 4/2004.

Marian Nicolae – „Prescriptia extinctiva” - op. cit. , p.311-312, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2004.

Marian Nicolae – „Prescriptia extinctiva” - op. cit. , p.315, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2004.

Marian Nicolae – „Prescriptia extinctiva” op. cit., p. 313, Ed. Rosetti , Bucuresti, 2004.

Legea 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.