CHESTIONAR CRSA - Con{Iict Resolution Strategr Asessment

La Unii ersitatea din Bucuregti. Facultatea de Psihologie qi $trintele Educa{iei" snb

coordonarea Conf. Llnir. Dr. Urea Rorana si Asistent Lhrir,. Dr. Tudorache Loredana
organiziur o cercetare merutd sf, ajute studenfii si inleleagfi r'iziunea Dvs asupra conflictului
in general.
Vd ruginr sE rispunde{i la unndtoarele afirma{ii referitoare la maniera in care pnr i1r
conllictele. in ti*rc{ie de gradul tli's. de acord, de la I la 5- contbrm esplicaf;ei de mai 1os. .

Trece{i num5rnl coresprurzfrtor gradului dls. de acord in dreptul fieclrei aflrmalii de mar jos.
Raspunsurile Dr,s r'or fi conliden{iale. codate 5i nu lor fi fbcute pubhc.
Va mulfumim.

5- Arord total 4 - Acord 3 - Neutru 2 - Dezacord I - Dezacord total

l. Competilia aduce succes. F[ri o cornpetilie sfnltoas[ grupul stagneazf,.

2. Cont-liclele unneazS un curs predictibil. De ce sf, ne agitim?
l. Este imposibil si satislaci ner,oile tuturor^ Pot rezolva conflictul d6nd unora qi lufind de la
allii
4. Oamenii rad in conflict numai p*r{iie lui rele. De aceea multe canllicte rimdn nerez-olvate.
5. Fste g,reu sa accep{i conflichrl- dar dacl o f'aci. cu siguran{fr nir-elul creatil.itatii r.a creqte,
6. In primui r6nd e munca. Oamenii trebuie sE se adapteze.
7. De cele mai tnuite ori conflictul se rezolri lanir,eiele superioare. Cu ctt el este rnai larg
(pdna la nir,etrele inferioare) cu atdt este mai mare risipi de energie gi timp.
8. Surrt prea multe diferenle intre oameni pentru a-i imp*ca pe totri. Trebuie sa impui o solu{ie.
9. Negocierile ar trebui pomite cu o inten{ie serioasf, de a minimiza pierderile.
10. Dac[ se pleac[ de la ideea c5 ciner-a r a cfrgdga qi ?n mod automat altciner-a va pierde. se
r.a ajringe la r: competilie distructivi,
1 l. Conflictul este inelrtabil. Unii i'or s[ cdqlige pi noi treLruie sf, le facem fa16-
I2. Cele mai multe contlicte ar trebui rezoltate prin inlen'en{ia unei a treia p[(i.
13. Grupurile ar trebui sd identifice problemele ireconciliabile qi problemele asupra cirora se
poate ajunge la o inlelegere.
1.,t. Erno{iile nu au ce cf,rila in conf}icte. Sentimentele trebuie controlate atmrci cfrnd apar
conflicte.
15. Conllictul este natural pi conline energri pozitir-e qi negatile. Este sarcina noastri si
nraner-rdm aceste for-{e.
16. Contpromisul genereazf, mai multe probieme decAt rezohi. O conducere autoritara esle
singura cale pentru a rezolr,a un conllict indelungat.
17. Uneori e bine s[ te indepirtezi de situaflile conflictr"rale qi sd le lagi sa se calrneze.
18. Nur[d dece ar apdrea conflicte atdtatinip citr6mdnemrealigti qi cerem dela al{iillirsarn
de la noi ctte pu1in.
l 9 lnteresele personale qi atitu,Jrnile opuse despart oarnenii. Ar trebui sd incercdm cu 1o{ii sa
min i mali zim diferenlel e.
20. Conflictul poate f,i cera sin5tos. Scopunle comurle ar puteafi criterii pentru deciziile pe
care le luam.
2i. Deciziile pe care le iau se bazeazd pe cruroqtin{ele qi erperien{a mea superioara. Faptele gi
loglca r or fi intotdeaula rnai importanle penlru mine.
22. Conflictul este fruslrant pentru toli cer irnpiicali in el. Nu pof face prea multe atmci cAnd
se intAmplfl numai lucruri rrdte.
23" imi place de cel care este un negociator putemic qi are abilitatea de a gisi cornpromisul
atunci cflnd este ner,oie de el.
24. interesele personale $i atitudinile opuse despart oamenii. Ar trebui sf, incerc[m cu totrii s[
mi ni mal izarn dr ferenlele.
25. Orientirile diferite pot duce la noi posibilitali qi la solu{ii noi acceptate reciproc.
26. Oamenii trebuie s[ infrunte faptele: aceasta e singura solu{ie. E treaba mea sf,-i conr.ing de
pozilia corecld.
27 llatt place sd nu md implic sau s[ rdmdn impersonal qi sd-i las pe allii s[ se confrunte.
28" Cea mai buna cale de a rezolr,a rin conflict este de a ar[ta c[ accep{i cealalti parte qi de a
oferi sugestri prir,itoare la problemele in cauz.l.
29. In cadrul unui conflcit ader Ia o anumiti poziiie qi ofer respectivei parli tot spriiinui de
care sunt in stare.
-10. incerc si determin grupul si erploreze punctele comune care se afl[ in spatele
perspectrr elor diferite. De aici putem trece mai departe la gisirea uror altematir,e de
rezoir,are a conflciteior.
31. Deciziile pe care le iau se baeeazf, pe cuno$tin{ele qi erperien{a mea superioarf,. Oamenri
mi urmeaz6.
32. Conflic1ul este distructil Ei ar uebui si evitdrn confrunt6rile care duc la cre$terea tensiturii.
33. Ar trebui sd er,itf,m extremele qi sd ajrurgem la in{elegeri echilibrate.
34. Conflcitul este supdritor. Dit'erenlele ar trebui discutate in absen{a oarnenilor impulsivi gi
agresii i.
3-5. Attutci cdnd surt implicat intr-un contlict incerc sf,-mi dau seama ce simt gi ce gdndesc
ceilal1i Toate problemeie lrebuie puse in mod deschis qi discutale.
36. imi apir conr ingerile qi fac presiuni pentru a le impure qi altora.
37. Nu-mi plac oamenii care produc tensiune qi team5. Cfind acest lucru se hrt6.mpli. er,it cit
pol si ma rmplic in relalie.
38. In cadrul conflictelor promovez ideea de echipfl gi mi rog de ceala]td echipl sd accepte
acest lucru.
39. De obicei. ciind apare ur conflict. plec impreun* cu grupul intr-o vacan{f, pentru a e\-rta
barierele in rezolr-area problemelor qi pentru a menline consensul.
4tl tncerc sd deiermin oamenii sd-qi precizeze poziliile in fa{a gruprilui. Apoi cer restului
grupului sa comenteze aceste pollii.
41. Sunt un lupt[tor incercat qi imi place sE c6qtig. De obicei aceast[ taclicf, aduce beneficii
grupului.
-12 Lm plac oamenii cir ilizali qi care srurt in{elegdlori atunci c$nd apar conflicte.
43. Liderul trebuie s5 conr.ingfi dizidentii cB dacl majoritatea grupului are alt5 pozilie decdt
ei. ar trebui si adopte pozifia grupului.
44. Ceie mai bune calitali pentru moderatori sunt cump[tarea Ei cf,utarea acordului prin
consens.
;{5. Liderii ar trebui si ia ?n considerare gi s5 exploreze toate perspectir,ele erprimate de
pa$le implicate intr-ur conflict.
.16. Imi piace liderul care |ine la pozilia noastra. cel care nu accept[ compromisul nu
renunt[ u$or. "si
.t7. Refuz sa adopt c pozilie gi ii las pe ceihrlgi s* se cefie qi sn-gi rezolve disputele.
48. Apelez la logica faptelor gi incerc si conr-ing grupul cd putem gisi un cornpromis in
pofida diferenlelor.
49. L,{oderalorul qi liderii par}ilor trebuie sE foloseascd reguli stncte penlrll a prei'eni emp{iiie
emOtionale.
50 Ca iider. incerc sI pun in baian{a toate poziliile 5i sI lid care sunt in acord. care nu. dupi
care caut o soiu{ie acceptatf toati lumea.
ele
 I

CHESfiONAR C.R.S.A. - FI$i, DE R;.SptrNS

5 * ACORI} TOTAL
4 * ACORD
3. NEUTRU
2* DEZACORI}
1- DEZACORI} TOTAL

Item Nota Item Nota Item Nota Item Nota Item Nota
1 2 3 4 5
6 7 I 9 l0
11 t2 13 t4 15
16 t7 l8 19 20
2t ,) 23 74 25
26 27 28 29 3t)
31 32 33 34 35
36 J/ 38 39 40
4t 4? 43 44 45
45 41 48 49 50
S1 S2 S3 S4 S5

Consisten{a lui internd este de 0,688. iar indicele de fidelitate test-retest

este de 0,826.
 CHESTIONAR C.R.S.A. . COTARE

Se aduna scorurile ob{inute pe coloane. rezultand 5 cote: 51, 52. 53. 54. 55.
corespunz-f,toare celor cinci stiluri de abordare a conflictelor.

S1 - stilul c6gtig-pierdere - axat pe avantaiul propriu in condiliile .jnfrdngerii" celuilalt

52 * stilul pierde-pleaeE - presupune evitarea totald a conflictului (neutralizarea lor)
S3 - stilul pierde-rflmfine - tizeaz.h. sacril'rcarea scopurilor personale pentru pislrarea
relaliei
54 - stilul compromis - presupule recurgerea la concesii in schimbul unor c6qtiguri
55 - stilul cflgtig-cflgtig - se bazeaz.ilpe o abordare colaboratir,i a conflictelor

Stilul care r oblinut cea mai nrare cot6 este considerat stilul dominant.
In cazul in care s-au ob{inut cote identice la mai rnulte stilun- se poate i.orbi despre un stil
contextual in abordarea conflictelor.
Dac[ scorurile sunt similare la nir,elul stilurilor diferite (er. cigtig-ciqtig gi pierde-
pleacfi) ar,em de-a t'ace cu un stil paradoxal vizavi de contlicte.