Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dreptul Afacerilor Curs Ase
Dreptul Afacerilor Curs Ase
Sistemul dreptului
Norma Juridica
ACTUL JURIDIC
- reprezinta o manifestare de vointa facuta cu scopul de a produce efecte
juridice adica de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice.
Actele juridice pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:
a) nr. manifestarilor de vointa exprimate:
- unilaterale
- bilaterale
- multilaterale (mai rar)
Actele juridice unilaterale pp o singura manifestare de dorinta (ex:
testamentul, acceptarea unei succesiuni sau recunoasterea unui copil din
afara casatoriei.
Actele juridice bilaterale pp 2 manifestari ( ex: vanzare- cumparare,
inchiriere, mandatul)
Actele juridice multilaterale pp cel putin 3 manifestari de vointa (ex:
contractul de soc civila, contractul de soc com)
b) scopul urmarit:
- acte juridice cu titlu oneros
- acte juridice cu titlu gratuit
Actele cu titlu oneros- fiecare dintre parti in schimbul avtajului material
procurat urmareste un contraavantaj de la cealalta parte . Se subclasifica in:
- comutative= partile isi cunosc de la inceput intinderrea drepturilor
si obligatiilor reciproce ( ex: inchiriere, vanzare- cumparare)
- aleatorii= partile nu isi cunosc de la inceput intinderea drepturilor
si obligatiilor reciproce, acestea depinzand de un eveniment viitor
despre care nu se stie cand sau daca se va produce (ex: contractul
de asigurare, donatia cu clauza de intretinere)
Actele cu titlu gratuit partea care procura un avantaj material nu
urmareste in schimbun contraavantaj de la cealalta parte. Se subclasifica in:
- liberalitati- se produce o micsorare definitiva a unui patrimoniu in
avantajul altui patrimoniu (ex: donatia, testamentul)
- dezinteresate- nu se produce o micsorare definitiva a unui
patrimoniu in avantajul altui patrimoniu (ex; imprumutul fara
dobanda, depozit gratuit)
c) dupa forma:
- consensuale
- reale
- solemne/ formale
A.J. consesuale- se formeaza prin simplul acord de vointa al partilor(v-c).
A.J. reale-pp redarea concomitenta a unui bun, concomitent cu realizarea
acordului de vointa (ex: inchirierea, imprumutul de consum si de folosinta).
A.J. solemne- pp indeplinirea obligatorie a unor formalitati prevazute de
lege (ex: v-c de imobile, donatia, testamentul – trebuie autentificate la notar).
d) dupa gradul de autonomie:
- principale
- accesorii
A.J. principale- au o existenta de sine statatoare (ex: contract imprumut).
Actele juridice accesorii- nu au o existenta de sine statatoare si depind de
un act juridic principal ; incetarea efectelor actului juridic principal det si
incetarea actului juridic accesoriu (ex:gaj si ipoteca).
e) dupa modul de executare al obligatiilor sau prestatiilor reciproce
- cu executate instantanee
- cu executare succesiva
A.J. cu executare instantanee- prestatiile reciproce se executa o singura
data (ex: v-c sau imprumutul).
A.J. cu ex succesiva- prestatiile reciproce se executa in mod regulat sau
repetat in timp (ex: inchirierea sau donatia cu clauza de intretinere).
f) dupa efectele produse:
- constitutive
- translative
- declarative
Actele juridice constitutive- au ca efect creearea de noi situatii jur
inexistente anterior (ex: testamentul, donatia).
Actele juridice translative- au ca efect stramutarea/ transmiterea unui drept
subiectiv dintr-un patrimoniu in altul (ex:v- c, inchirierea)
A.J. declarative- ele intaresc o situatie jurid deja existenta (ex:acceptarea
unei succesiuni sau recunoasterea unui copil din afara casatoriei)
g) dupa momentul producerii efectelor:
- intre vii
- pentru cauza de moarte
A.J. intre vii- efectele lor se produc pe timpul vietii partilor.
A.J. pt cauza de moarte- efectele actului au loc dupa decesul uneia dintre
parti (ex: testament, asigurare de viata, donatie cu clauza de intretinere).
Curs 8
Curs 9
DREPTUL DE PROPRIETATE
- acel drept pe care il are o pers de a se bucura de un bun sau lucru in
mod exclusiv si absolut dar in limitele det de lege
- se exercita de obicei prin puteri proprii si in interes propriu
- are trei atribute:
1.POSESIA- acea stare de fapt care consta in stapanirea materiala a unui
lucru la fel ca un adevarat proprietar. Are in structura sa 2 elemente:
- psihologic (subiectiv)- intentia de a se comporta ca un adevarat prop
- material (obiectiv)- consta in contactul nemijlocit cu bunul respectiv
Cu toate ca posesia si proprietatea se reunesc in aceiasi persoana ele
nu trebuie confundate. Posesia este o stare de fapt, pe cand proprietatea este
o stare de drept.
2.FOLOSINTA- consta in divizarea bunului conform destinatiei sale si
nevoilor umane precum si in culegerea fructelor- trebuie facuta deosebirea
intre posesorul de buna credinta si cel de rea credinta.
Posesorul de buna credinta poate pastra fructele, se prezuma iar cel
de rea credinta trebuie sa restituie fructele sau valoarea lor.
3.DISPOZITIA- consta in posibilitatea de a decide soarta juridica a bunului.
Este cel mai important atribut al proprietatii si singurul care nu poate fi cedat
Dreptul de proprietate poate fi: privat si public.
Dreptul de proprietate public- acel drept pe care il are statul si unitatile
administrative teritoriale de a dispune de anumite bunuri prin puteri proprii
in regim de drept public si in interes public.
Bunurile aflate in proprietate publica sunt:
- inalienabile= nu pot fi instrainate (acte juridice civile), pot fi
concesionate, nu vandute
- insesizabile= nu pot fi urmarite in vederea executarii anumitor oblig
- imprescriptibile= se manifesta sub aspect extinctiv si achizitiv
Extinctiv= actiunea in revendicare asupra unui bun aflat in proprietate
publica poate fi inaintata oricand
Achizitiv= bunurile aflate in proprietate publica nu pot fi dobandite ca
efect al prescriptiei ci al achizitatii.
Bunurile aflate in prop publica se impart in: domeniul public al statului
+ unitatii adm. teritoriale si domeniul privat si ale unit adm teritoriale.
Domeniul public al statului este alcatuit din urmatoarele elemente:
- bogatiile de orice natura ale subsolului
- apele cu potential hidroenergetic valorificat
- spatiu aerian
- marea teritoriala
- rezervatiile naturale si parcurile nationale
- ansambluri si situri arheologice, arhitectonice si istorice
- bun destinate apararii nationale, ordinii publice si sigurantei statului
Domeniul public de unit adm teritoriale este alc din caile de
comunicatie de interes local (ex: strazile, pietele).Bunurile cuprinse aici
nu pot fi instrainate ci numai concesionate.
Domeniul privat al statului si al unit adm terit este alc din diverse
bunuri mobile sau imobile care pot fi instrainate si care pot face obiectul
unor acte juridice civile (ex: spatii comerciale, succesiuni vacante)
- rep alaturarea unui bun mai putin important la alt bun mai important ca
efect al ascensiunii, proprietarul bunului mai important devine si
proprietarul bunului mai putin important. Este de 2 feluri:
- imobiliara (are ca obiect de prop b. imobiliare): artificiala si naturala
- mobiliara
Imobiliara naturala- se petrece ca rezultat al activitatii omului. Imbraca
3 forme: aluviunea, avulsiunea, cazul animalelor si pasarilor salbatice.
Imobiliara artificiala- are loc ca rezultat al actiunii omului, pp 2 sit:
constructia ridicata pe teren propriu dar cu materiale proprietate a
altei pers- in aceasta situatie prop terenului devine si prop
constructiei dar trebuie sa plateasca proprietarului materialelor
contravaloarea acestora precum si eventualele daune
constructia ridicata cu propriile materiale dar pe terenul proprietate
a altei pers fara ca prop sa-si fi dat acordul de dorinta pt ridicarea
constructiei; aici trebuie facuta diferenta intre constructorul de
buna credinta si cel de rea credinta;
Constructorul e de buna credinta- prop terenului trebuie sa-i
plateasca acestuia contravaloarea materiala si a muncii sau manopera, sau
sa-i plateasca o suma de bani egala cu sporul de val al supr de teren, spor
de val rezultat in urma constructiei.
Constructorul de rea credinta- prop terenului ii poate plati contraval
mat a muncii, il poate forta sa darame construc si sa plateasca si daune.
Accesiunea mobiliara: adjunctiunea, specificatiunea, confuziunea.
ADJUNCTIUNEA- incorporarea unui bun mobil de mica importanta in
str mat a altui bun mobil mai mare imp; cele 2 bunuri pot fi deosebite.
SPECIFICATIUNEA- prelucrarea unei materii prime a.i rezulta un bun
de o valoare mult mai mare. Daca valoarea materiei prime e mai mare
decat val manoperei prop materiei prime va deveni si prop bunului dar va
trebui sa plateasca manopera. Daca val mat prime e mai mica decat val
manoperei, cel ce a executat manopera va deveni si prop bunului dar va
trebui sa plateasca proprietarului mat prime contravaloarea acesteia.
CONFUZIUNEA- contopirea structurii materiale a 2 bunuri mobile a.i
ele nu mai pot fi deosebite.
PRESCRIPTIA ACHIZITIVA SAU UZUCAPIUNEA