UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI - 2019 ALBEANU MIHAI

LUCRAREA DE LABORATOR NR.5

OPTIMIZAREA PROCESELOR DINTR-UN MOTOR DIESEL MODERN
PE BAZA VARIABILITĂŢII SISTEMULUI DE ARBORI CONCENTRICI
CU CAME. CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA SISTEMULUI DE
INJECŢIE A COMBUSTIBILULUI

   Sistemul de injecţie al unui motor cu aprindere prin comprimare (diesel) este alcătuit în
principal dintr-o pompă de injecţie, rampă comună, injector şi conductele de legătură.

Fig.1. Sistem de injecţie

    Elementele componente ale sistemului:

1. pompă de înaltă presiune;

2. rampă comună;
3. injectoare.

    Un sistem de injecţie este proiectat astfel încât să îndeplinească mai multe funcţii:

 să dozeze cantitatea de combustibil pe ciclu în funcţie de regimul de funcţionare al

motorului;
 să creeze o presiune ridicată a combustibilului pentru a face posibilă pulverizarea;
 să asigure pulverizarea li distribuţia combustibilul în camera de ardere;
 să iniţieze injecţia de combustibil la un moment bine determinat pe ciclu şi să asigure o
durată a injecţiei determinată;
 să asigure dozarea egală a combustibilului între mai mulţi cilindrii.

1
 UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI - 2019 ALBEANU MIHAI

La nivel mondial există patru mari producători de sisteme de injecţie pentru

automobile. Piaţa este împărţită de Bosch, Continental, Delphi, şi Denso. De asemenea
automobilele din grupul Fiat echipează unele din motoarele sale cu sisteme de injecţie
produse de Magneti Marelli.
    Sistemele de injecţie pentru motoare diesel se pot clasifica în funcţie de o multitudine
de criterii. În prezentul articol vom discuta despre sisteme de injecţie directă şi
indirectă, evoluţia şi tipul acestora precum şi despre modul de funcţionare al fiecărei
componente.

Tipuri de sisteme de injecţie (din punct de vedere al injecţiei combustibilului)

Injecţia indirectă (cu pre-cameră)

    La motoarele diesel cu injecţie indirectă combustibilul este injectat într-o precameră
supraîncălzită. Aprinderea combustibilului este iniţiată în precameră iar apoi este propagată în
cilindru unde are loc arderea propriu-zisă a amestecului aer-combustibil. Pre-camera reprezintă
aproximativ 40% din volumul total al camerei de ardere.

Fig.2. Sistem de injecţie indirectă diesel cu pre-cameră

  Elementele componente ale sistemului de injecţie:

1. injector;
2. bujie incandescentă;
3. pre-cameră;
4. chiulasă;
5. cilindru.

2
 UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI - 2019 ALBEANU MIHAI

Pre-camera este atent concepută pentru a asigura amestecarea corespunzătoare a

combustibilului pulverizat cu aerul comprimat supraîncălzit. Astfel se reduce viteza de ardere
care are ca efect reducerea zgomotului datorat arderii precum şi a solicitărilor mecanice asupra
pieselor motorului. Cu toate acestea utilizarea unei pre-camere are dezavantajele unor pierderi
adiţionale de căldură care se traduce într-un randament mai mic. În plus pre-camera necesită
utilizarea unor bujii incandescente pentru a facilita pornirea.

    În cazul injecţiei indirecte aerul se mişcă cu viteză ridicată îmbunătăţind astfel omogenizarea
amestecului aer-combustibil. Acest avantaj simplifică construcţia injectorului şi permite
utilizarea de motoare cu capacitate cilindrică mai mică, cu toleranţe de construcţie mai permisive
deci mai puţin costisitoare şi mai fiabile.

    Prin comparaţie sistemele de injecţie directă combină mişcare mai lentă a aerului cu mişcare
rapidă a combustibilului injectate la o presiune mare.

Avantajele utilizării injecţiei indirecte sunt următoarele:

 se poate utiliza la motoarele cu capacitate cilindrică mică

 presiunea de injecţie necesară este relativ scăzută (100-300 bari) deci costul unui injector
este redus
 turaţia maximă a motorului poate atinge valori de 6000 rot/min datorită arderii divizate

    Dezavantajele utilizării unei astfel de soluţii se rezumă la:

 consum specific ridicat datorită pierderilor prin căldură şi a pierderilor de presiune în

timpul arderii
 tensiuni termice şi mecanice concentrate pe anumite porţiuni ale pistonului şi a camerei
de ardere ce conduc la limitarea puterii maxime ce poate fi obţinută din motor

    Soluţia de injecţie indirectă cu pre-camera a fost utilizată începând cu anii 1920. Tehnologia
de injecţie directă era cunoscută la aceea vreme dar se utiliza în general doar pe camioane.
Motivul era zgomotul şi vibraţiile puternice specifice injecţiei directe, fenomene mai puţin
controlabile la aceea vreme. Pe motoarele diesel moderne injecţia indirectă nu se mai utilizează
în principal datorită consumului specific ridicat şi în al doilea rând datorită limitării
performanţelor dinamice.

Injecţia directă

  De reţinut că motoarele diesel moderne sunt în exclusivitate cu injecţie directă! Spre deosebire
de injecţia indirectă, la care combustibilul se injectează într-o pre-cameră, la injecţia directă
motorina se injectează direct în cilindru. Procesul de injecţie este caracterizate de pulverizarea
combustibilului, încălzirea, evaporarea şi amestecul acestuia cu aerul. Specific motoarelor diesel
cu injecţie directă sunt presiunile mari ale combustibilului (până la 2000 bari) şi rapoartele mari
de comprimare (17-19).

3
 UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI - 2019 ALBEANU MIHAI

Fig.3. Sistem de injecţie directă Diesel

    O caracteristică specifică motoarelor diesel cu injecţie directă este forma pistonului. Camera
de ardere este formată în principal de cavitatea din capul pistonului care de cele mai multe ori are
forma secţiunii asemănătoare cu litera grecească omega.

Sistemele de injecţie pentru un motor diesel

    Motoarele diesel sunt caracterizate în principal de randament ridicat, în comparaţie cu

motoarele pe benzină, ceea ce conduce la un consum mai scăzut de combustibil. Reglementările
tot mai stricte în ceea ce priveşte emisiile poluante, zgomotul şi nevoia de reducere a consumului
de combustibil au făcut ca sistemele de injecţie să evolueze în mod considerabil.

    Sistemele de injecţie de motorină, mai ales cele cu injecţie directă, necesită presiuni mari ale
combustibilului. Din acest motiv toate pompele de injecţie trebuie să fie de tipul cu piston,
deoarece numai o astfel de pompă asigură presiunea necesară pentru pulverizare.

entru pulverizare.

    În cazul automobilelor cu motoare diesel sunt utilizate mai multe tipuri de sisteme de injecţie.
Primele tipuri utilizate, începând cu anii 1930, sunt cele cu pompe de injecţie cu elemente în
linie. Generaţiile următoare de sisteme, din anii 1970, sunt cu pompe cu distribuitor rotativ.
Din 1997 sistemele de injecţie cu rampă comună încep să echipeze motoarele diesel.

4
 UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI - 2019 ALBEANU MIHAI

   În tabelul de mai jos găsiţi o clasificare a sistemelor de injecţie produse de compania Bosch.

Presiunea Injecţie Numărul de

Tipul
Tipul de sistem de injecţie maximă în cilindrii
controlului
de lucru [bar] cilindru al motorului
mecanic
M (pompă cu elemente în linie) 550 indirectă 4...6
electronic
MW (pompă cu elemente în linie) 1100 mecanic directă 4...8
VE (pompă cu distribuitor rotativ şi mecanic indirectă
1400 3...6
piston axial) electronic directă
VR (pompă cu distribuitor rotativ şi
1700 electronic directă 4...6
piston radial)
UIS (pompă - injector) 2000 electronic directă 4...6
CR (rampă comună) 2000 electronic directă 3...16

Sistem de injecţie cu rampă comună (CR – Common Rail)

    Un inconvenient al sistemelor de injecţie cu pompă cu elemente în linie sau cu pompă cu

distribuitor rotativ este dată de dependenţa presiunii de turaţia şi sarcina motorului. Din acest
motiv este destul de dificil să se optimizeze combustia pentru fiecare punct de funcţionare al
motorului.

    Sistemele de injecţie cu rampă comună înlătură acest inconvenient datorită faptului că pompa
de înaltă presiune ridică presiunea şi o stochează într-un acumulator numit rampă comună.
Injectoarele nu mai sunt conectate direct la pompă ci sunt alimentate la rampă.

    Principalul avantaj al sistemelor de injecţie cu rampă comună constă în independenţa

presiunii combustibilului faţă de punctul de funcţionare al motorului (turaţie şi sarcină).
Această independenţă conferă posibilitatea optimizării injecţiei pentru creşterea performaţelor
dinamice şi de consum ale motorului. De asemenea este posibilă divizarea injecţiei de
combustibil în mai multe faze: pre-injecţie, injecţie principală şi post-injecţie.

    Într-un sistem de injecţie cu rampă comună ridicare presiunii combustibilului şi injecţia
propriu-zisă sunt complet independente. Cantitatea de combustibil injectată este definită de
conducătorul auto, prin poziţia pedalei de acceleraţie, iar începutul injecţie şi durata injecţiei este
controlată de calculatorul motorului. Toate sistemele de injecţie cu rampă comună sunt
controlate electronic şi conţin următoarele elemente:

 calculator de injecţie (ECU – Engine Control Unit)

 senzor turaţie motor
 senzor poziţie arbore cu came
 senzor poziţie pedală de acceleraţie
 senzor presiune de supraalimentare
 senzor presiune rampă
 senzor temperatură motor
 senzor debit masic de aer (debitmetru)

5
 UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI - 2019 ALBEANU MIHAI

    Viteza de rotaţie a motorului este determinată cu ajutorul senzorului de turaţie iar ordinea
injecţie (de exemplu 1-3-4-2 pentru un motor cu patru cilindrii) prin intermediul senzorului de
poziţie al arborelui cu came. Tensiunea electrică generată de potenţiometrul senzorului de poziţie
al pedalei de acceleraţie informează calculatorul de injecţie asupra cererii de cuplu pe care o face
conducătorul auto. Masa de aer măsurată este utilizată pentru calculul cantităţii de combustibil ce
trebuie injectată în motor astfel încât arderea să fie cât mai completă şi cu emisii minime de
substanţe poluante. Temperatura motorului este utilizată pentru a corecta debutul injecţiei şi
cantitate de combustibil injectată.

    Astfel, cu ajutorul informaţiilor citite de la senzori, calculatorul de injecţie controlează

momentul deschiderii şi închiderii injectoarelor precum şi durata injecţiei.

    În figura de mai jos este prezentat un sistem de injecţie cu rampă comună Bosch, utilizat
pentru un motor diesel cu patru cilindrii.

Fig.4. Sistem de injecţie diesel cu rampă comună Bosch

Componentele sistemului de injecţie Bosch:

1. debitmetru de aer;
2. calculator injecţie;
3. pompă de înaltă presiune;
4. rampă comună (acumulator de înaltă presiune);
5. injectoare;
6. senzor turaţie motor;
7. senzor temperatură motor;
8. filtru motorină;
9. senzor poziţie pedală de acceleraţie.

6
UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI - 2019 ALBEANU MIHAI

SURSA : http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/19-diesel/25-motor-diesel-
injectie-directa.html