Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr.

2(329) 2016 Fiziologia şi Biochimia Plantelor

INFLUENŢA REGLATORULUI NATURAL DE CREŞTERE REGLALG

ASUPRA POTENŢIALULUI OXIDO-REDUCĂTOR AL CELULELOR
CALUSULUI DE RHODIOLA ROSEA L.
Cauş Maria, Călugăru-Spătaru Tatiana, Dascaliuc Alexandru
Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Rezumat
A fost studiată influenţa reglatorului natural de creştere Reglalg asupra conţinutului
compuşilor fenolici (CCF), capacităţii antioxidante totale (CAT), activităţii şi spectrului
electroforetic al peroxidazelor (PO) în extractele din calusul de Rhodiola rosea L.
cultivat in vitro. Aplicarea Reglalgului în mediul de cultură influenţează benefic creşterea
biomasei calusului, acumularea CCF, inclusiv a flavanoidelor. Concomitent conţinutul de
prolină în celulele calusului a diminuat, iar CAT a extractelor a sporit. În celulele calusului
cultivat în mediul ce conţinea Reglalg a fost stabilită apariţia unui nou component al
izoformelor PO. Modificările stării calusului, care au loc sub influenţa Reglalgului sunt
benefice, de oarece sporeşte fiabilitatea calusului de R. rosea, determinată de creşterea
CCF şi activarea enzimelor care participă în reglajul potenţialului oxido-reductiv al
componentelor celulare.
Cuvinte cheie: Rhodiola rosea L., calus, reglatorul natural de creştere Reglalg, biomasă,
fenoli,flavonoide, capacitate antioxidantă totală. peroxidaza.
Depus la redacţie 30 iunie 2016
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
Adresa pentru corespondenţă: Cauş Maria, Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie
a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, str. Pădurii, 20, MD-2002 Chişinău,
Republica Moldova; e-mail: mcausmcv@yahoo.com; tel.: (+ 373 22) 53-01-77.

40
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(329) 2016 Fiziologia şi Biochimia Plantelor

Introducere
Utilizarea practică a metaboliţilor secundari (Ms) extraşi din plante treptat s-a
extins de la medicină [19], în industria alimentară [4] şi agricultură [15, 18]. În legătură
cu cerinţele largi în materie primă ca sursă pentru obţinerea Ms pentru medicină tot
mai pronunţat se manifestă diminuarea resurselor naturale şi deseori, chiar dispariţia
unor specii de plante, recunoscute ca surse preţioase de Ms [19]. Diminuarea
exploatării intensive a plantelor preţioase este posibilă prin cultivarea tradiţională, sau
biotehnologică a acestor specii. De menţionat, că în ambele cazuri obţinerea practică a
Ms este legată de mai multe dificultăţi. Cultivarea acestor specii în condiţii artificiale
deseori este anevoioasă [18], iar materialul biologic obţinut în aceste condiţii conţine
un nivel mai scăzut de Ms, în comparaţie cu cel obţinut din condiţii naturale [5, 17,
18]. O soluţie de rezolvare a problemei ar putea fi obţinerea Ms specifici acestor specii
prin metodele biotehnologice, prin cultivarea lor în condiţii in vitro [17, 18, 27]. Aceste
metode asigură condiţii de cultivare controlate, ce permit accelerarea obţinerii biomasei,
datorită optimizării mediilor nutritive şi asigurării ciclului continuu de obţinere a
culturii celulare.
Utilizarea acestei căi este limitată de faptul, că conţinutul Ms în biomasa obţinută prin
metoda biotehnologică este scăzut [27]. Se presupune, că acumularea Ms se efectuează
preponderent în ţesuturi şi organe specifice ale plantelor [18], de aceia dediferenţierea
celulelor, care are loc în condiţiile in vitro, cauzează diminuarea nivelului de acumulare
a Ms. Din acest motiv, rămâne actuală problema stabilirii factorilor, prin intermediul
cărora, ar deveni posibilă sporirea sintezei şi acumulării Ms în celulele plantelor,
cultivate în condiţiile in vitro.
Din punct de vedere practic un interes deosebit reprezintă Ms specifici rădăcinii
aurii (Rhodiola rosea L.). Ea este o sursă valoroasă de Ms, care se utilizează pe larg în
terapia bolilor de cancer, cardiovasculare şi a sistemului nervos [4, 11, 14, 30]. R. rosea
creşte la altitudini înalte în diferite regiunii ale lumii (14). Fiind explorată intensiv,
specia este în pericol de dispariţie, ceia ce recent a fost demonstrat pentru plantele de
R. rosea care cresc în munţii Carpaţi ai României [11]. Cercetările efectuate anterior, au
demonstrat, că după conţinutul şi compoziţia Ms din rizomii plantelor de rădăcină aurie
colectaţi în munţii Carpaţi nu se deosebesc de cei din Altai şi alţi munţi din Rusia [11].
Totodată a fost demonstrat, că în rizomii obţinuţi în condiţii artificiale şi în celulele
calusului acestei plante conţinutul acestor metaboliţi este mult mai scăzut, decât în
celulele rizomilor colectaţi din munţi menţionaţi [11]. În legătură cu aceasta, rămâne
actuală problema optimizării mediilor şi condiţiilor de cultivare, care ar asigura atât
proliferarea, cât şi acumularea Ms în celulele calusului de rădăcină aurie.
În acest articol sunt prezentate rezultatele cercetării influenţei reglatorului natural
de creştere (RNC) Reglalg asupra proliferării celulelor calusului, spectrului izoenzimatic
al peroxidazei (PO), precum şi asupra potenţialului oxido-reductiv sumar al extractelor
din celulele calusului de R. rosea.
Materiale şi metode
În calitate de obiect de studiu în lucrare a fost utilizat calusul de R. rosea L.
cultivat pe mediul Ms [6] (martor) şi suplimentat cu RNC Reglalg, diluat cu mediul
de cultivare în raportul: 1/1000, 1/1200, 1/1400 şi 1/1800 (variante experimentale).
Creşterea calusului a avut loc la temperatura de 260C, fotoperioada de 16 ore iluminare

41
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(329) 2016 Fiziologia şi Biochimia Plantelor

(intensitatea 2000 lx) şi 8 ore întuneric. Masa calusului la momentul pasajului era în
mediu de 2g. Durata cultivării calusului pentru analiză a fost de 32 zile. Creşterea
biomasei pe parcursul perioadei de cultivare a fost determinată prin cântărirea biomasei
proaspete la momentul pasajului şi după 32 zile de cultivare.
Obţinerea extractelor enzimatice. Extractele enzimatice au fost obţinute prin
macerarea biomasei proaspete a calusului de R. rosea în vârsta de 32 zile în soluţia
tampon de 0,05 M fosfat de sodiu, cu adaos de 1.5% (w/v) polivinilpolipirolidon, 1
mM EDTA şi 0,5 mM fenilmetilsulfonilflorid, pH 6,8. Raportul dintre masa calusului
şi volumul soluţiei de extracţie a fost de 1:1. Proteinele solubile extrase au fost separate
prin centrifugare la 4oC, 16 000 g pe parcursul a 15 min.
Prepararea extractelor din calusul de R. rosea pentru determinarea conţinutului
compuşilor fenolici (CCP), conţinutului total de flavonoide (CTF) şi a activităţii
antioxidante totale (CAT). În acest scop a fost utilizată soluţia hidro – etanolică de
60%. Raportul dintre biomasa uscată şi solvent a fost de 1: 3. Mixtul a fost agitat pe
parcursul a 4 ore la temperatura camerei (≈ 200C), apoi centrifugat 15 min la 12000 g.
Determinarea activităţilor enzimatice. Activitatea cantitativă a peroxidazei (PO)
EC 1.11.1.7) a fost determinată în conformitate cu metoda [22]. Studierea spectrului
electroforetic al PO a fost realizată prin electroforeza în condiţii native, în gel de
poliacrilamidă de 7,5% [12]. Vizualizarea benzilor corespunzătoare activităţii PO a
fost realizată utilizând metoda descrisă anterior [8]. Activitatea catalazei (EC 1.11.1.6)
a fost determinată prin metoda spectrofotometrică, monitorizând descompunerea H2O2
prin diminuarea absorbţiei la 240 nm timp de 3 min [2].
Conţinutul compuşilor fenolici (CCF) a fost determinat prin metoda
spectrofotometrică, utilizând reagentul Folin-Ciocăltău (31). În calitate de echivalent a
fost utilizat acidul galic într-un gram de biomasă uscată (MU).
Capacitatea antioxidantă totală (CAT) a extractelor hidro - etanolice din calusul de
R. rosea a fost măsurată spectrofotometric după metoda [26] şi exprimată în echivalenţi
de acid ascorbic într-un gram de biomasă uscată (MU).
Conţinutul total de flavonoide (CTF) a fost determinat conform metodei [28], CTF
fiind exprimat în echivalenţi de quercetină într-un gram de biomasă uscată (MU).
Conţinutul de prolină din masa uscată a calusului a fost evaluat în conformitate cu
metoda [1].
Analiza statistică a datelor. Analiza statistică a datelor şi determinarea coeficientului
de corelaţie a fost efectuată cu utilizarea programelor „Statistica 7” pentru computer,
folosind Basic Statistics.
Rezultate şi discuţii
După cum a fost demonstrat în experimentele precedente [6], aplicarea preparatului
Reglalg în mediul de cultivare Ms asigură sporirea biomasei calusului de R. rosea,
eficacitatea maximală a preparatului fiind atinsă la diluţia acestuia cu mediul de
cultivare în raportul 1/1000. În figura 1 sunt prezentate datele privind conţinutul
compuşilor fenolici şi capacitatea antioxidantă totală a extractelor din varianta martor
şi cele experimentale.
De menţionat, că atât valorile conţinutului compuşilor fenolici, cât şi valorile
capacităţii antioxidante totale a extractelor din toate variantele experimentale depăşeau
datele caracteristice pentru varianta martor. Aplicarea Reglalgului în raportul 1/1000

42
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(329) 2016 Fiziologia şi Biochimia Plantelor

în mediul de cultivare a cauzat cel mai pronunţat efect asupra conţinutului compuşilor
fenolici, depeşând martorul cu 5%. Totodată, datele prezentate în figura 2 demonstrează
faptul, că capacitatea antioxidantă totală corelează pozitiv cu conţinutul compuşilor
fenolici. Luând în consideraţie influenţa benefică a Reglalgului asupra acumulării
biomasei calusului de R. rosea [6], menţionăm că aplicarea preparatului în mediul de
cultivare influenţează benefic starea calusului, ceia ce contribuie la sporirea acumulării
compuşilor fenolici cu 44,9 %. Aceasta demonstrează înalta eficacitate a preparatului
Reglalg asupra acumulării conţinutului compuşilor fenolici.
Ms din rădăcina aurie reprezintă compuşi fenolici, care în natură manifestă diverse
proprietăţi fiziologice, inclusiv capacitatea antioxidantă [14]. La diferiţi componenţi ea
se desfăşoară în mai multe moduri [14, 20, 24]. Evaluarea capacităţii antioxidante totale
a extractelor etanolice din biomasa calusului de R. rosea variantei martor şi variantelor
experimentale a demonstrat (figura 1 şi 2), că modificările capacităţii antioxidative
totale corelează cu conţinutul compuşilor fenolici în extractele din calusul de R.
rosea. Aceasta sugerează, că stimularea creşterii biomasei sub influenţa Reglalgului,
demonstrată anterior [6], poate avea loc datorită sporirii potenţialului oxido-reductiv a
substanţelor din celulele calusului cultivat în prezenţa Reglalgului.

Figura 1. Conţinutul compuşilor

fenolici (CCF) şi capacitatea antioxidantă
Figura 2. Corelaţia dintre conţinutul
totală (CAT) a lor în extractele din calusul
compuşilor fenolici (CCF) şi capacitatea
de R. rosea, crescut pe mediu Ms (martor)
antioxidantă totală (CAT) a extractelor
şi suplimentat cu preparatul Reglalg diluat
etanolice din calusul de R. rosea.
cu mediul Ms în raportul 1/1000, 1/1200,
1/1400, 1/1800.
Compuşii fenolici caracteristici plantelor includ mai multe grupe de Ms,
inclusiv flavonoidele, care influenţează potenţialul antioxidativ, cu implicarea în
diferite reacţii fiziologice, precum anihilarea speciilor reactive de oxigen (SRO),
inclusiv O2•‾, H2O2, •OH şi 1O2. În celulele şi ţesuturile vegetale aceste SRO, se formează
nu numai în condiţii de stres, dar şi în cele optimale de creştere [29].
Datele cantitative privind conţinutul total de flavonoide din calusul de R. rosea în
dependenţă de prezenţa Reglalgului diluat cu mediul de cultură în raport diferit sunt
prezentate în figura 3. Menţionăm, că conţinutul flavonoidelor a depăşit semnificativ
valorile variantei martor doar în celulele calusului, cultivat pe mediul suplimentat cu
Reglalg în raportul 1/1000. Aceasta este o diferenţă esenţială dacă comparăm datele

43
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(329) 2016 Fiziologia şi Biochimia Plantelor

influenţei Reglalgului asupra conţinutului total de flavonoide şi celor al conţinutului

compuşilor fenolici (fig.1 şi 3). Anume din această cauză nu se manifestă o corelaţie
semnificativă dintre conţinutul total de flavonoide şi capacitatea antioxidantă totală a
extractelor (figura 4). În variantele calusului cultivat în prezenţa Reglalgului diluat cu
mediul nutritiv în raportul 1/1200, 1/1400 şi 1/1800 s-a stabilit creşterea capacităţii
antioxidante totale a extractelor, dar ea s-a datorat sporirii conţinutului compuşilor
fenolici, conţinutului total de flavonoide în extractele din aceste variante rămânând
la nivelul extractelor din calusul variantei martor. Aceste date indică, că alte grupe
de compuşi fenolici, cu excepţia flavonoidelor, contribuie la sporirea proprietăţilor
antioxidante totale a extractelor etanolice din calusul de R. rosea, crescut pe mediu Ms
şi suplimentat cu preparatul Reglalg în diferite diluţii.

Figura 3. Conţinutul total de flavonoide

Figura 4. Corelaţia dintre conţinutul
în extractele din calusul de R. rosea, crescut
total de flavonoide (CTF) şi capacitatea
pe mediul Ms (martor) şi suplimentat cu
antioxidantă totală (CAT) a extractelor
preparatul Reglalg diluat cu mediul Ms în
etanolice din calusul de R. rosea.
raportul 1/1000, 1/1200, 1/1400, 1/1800.
Datele literaturii de specialitate afirmă rolul antioxidant al flavanoidelor la
plante prin aceia, că conţinutul lor sporeşte în perioada expunerii plantelor la
diferiţi factori de stres [25, 34,35]. Totodată, biosinteza flavonoidelor cu capacitate
antioxidantă se desfăşoară mai intens la speciile de plante, care sunt mai sensibile la
factorii de stres [35]. Se presupune, că în modificarea balanţei redox sunt implicate
şi flavonoidele prin reglajul activităţii metabolismului lor [33]. Conţinutul majorat de
flavonoide în varianta cu aplicarea preparatului Reglalg diluat în mediul de cultivare
în raportul de 1/1000 se poate explica prin faptul, că procesele proliferative în celulele
calusului din această variantă decurg mai intensiv, în comparaţie cu celulele calusului
din alte variante, deoarece se ştie, că aceasta contribuie la sporirea formării SRO şi
inducţia acumulării flavonoidelor [28].
Metabolismul compuşilor fenolici implică un şir de enzime, inclusiv peroxidaza
(PO) [10,32]. PO este considerată un marcher molecular al creşterii şi dezvoltării
culturii ţesuturilor vegetale [21, iar apariţia unor izoenzime ale PO a fost stabilită în
procesul organogenezei [23, 32] şi diferenţierii tisulare [7]. Rezultatele cercetărilor
noastre susţin cele menţionate (fig.5). Activitatea PO în extractele din calusul de R.
rosea diminuează concomitent cu vârsta celulelor. Cel mai înalt nivel al activităţii PO
a fost observat în extractele din calusul variantelor în vârsta de 12 zile, pe când, cele

44
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(329) 2016 Fiziologia şi Biochimia Plantelor

extrase din calusul de 19 şi respectiv 32 zile activitatea enzimatică diminuează progresiv.

Cu toate că deosebirile dintre varianta martor şi cea experimentală erau
nesemnificative, spectrul PO din extractele calusului din varianta martor şi cele
experimentale diferă semnificativ (fig.6). La varianta martor componenta III a PO
practic lipseşte, atunci când la variantele experimentale activitatea acestui component
era cu atât mai pronunţată, cu cât concentraţia Reglalgului în mediul de cultivare era
mai joasă, iar acumularea biomasei mai înaltă [6].

Figura 5. Influenţa introducerii preparatului Reglalg în mediul de cultură în raportul

1/1000 asupra activităţii PO din calusul de R. rosea de diferită vârstă.

Figura 6. Separarea formelor

izoenzimatice ale PO a extractelor din calusul
Figura 7. Conţinutul de prolină din
de R. rosea în vârsta de 32 zile, cultivat pe
calusul de R. rosea cu vârsta de 32 zile
mediu Ms: M-martor şi suplimentat cu
cultivat pe mediul Ms (martor) şi mediul
preparatul Reglalg diluat în raportul de
conţinând Reglalg diluat cu mediul Ms în
1/1000, 1/1200 şi 1/1400 cu mediul Ms (1,
raportul 1/1000 şi 1/1200.
2, şi 3). I, II şi III – zonele de localizare a
izoformelor PO.
Este cunoscut faptul, că la plante PO sunt localizate în majoritatea compartimentelor
celulare, inclusiv în membranele tilacoidelor cloroplastelor, care se află în stare
latentă sau activă. Activitatea enzimei latente poate fi modificată prin diferite metode,
inclusiv prin tratarea cu diferite substanţe [13]. În acest context, schimbarea activităţii
componentei III a PO demonstrează, că efectul aplicării Reglalgului corelează pozitiv
cu influenţa lui asupra acumulării biomasei calusului [6].

45
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(329) 2016 Fiziologia şi Biochimia Plantelor

Pentru sporirea acumulării biomasei calusului, după cum a fost relatat recent [6]
şi a conţinutului compuşilor fenolici şi flavonoidelor, menţionate mai sus (fig. 1 şi 3),
cel mai bun mediu de cultivare a calusului de R. rosea s-a demonstrat a fi mediu Ms,
suplimentat cu preparatul Reglalg în raport 1/1000.
Se cunoaşte, că procesele de proliferare a celulelor calusului sunt însoţite de
producerea speciilor reactive de oxigen, excesul cărora creează condiţii de stres în
mediu celular, ceia ce iniţiază acumularea prolinei [16].
Datele prezentate în figura 7 demonstrează, că în calusul variantei martor, fără
suplimentarea cu preparatul Reglalg, conţinutul prolinei este mai înalt comparativ cu
variantele experimentale. Este stabilit, că nivelul SRO în ţesuturile plantelor în stare
de proliferare activă este mai înalt, iar acumularea prolinei la sporirea producerii SRO
creşte [16]. Pe când în cazul nostru, datorită influenţei benefice a preparatului Reglalg
asupra conţinutului compuşilor fenolici şi a proprietăţilor lor antioxidante (fig.1 şi 2),
observăm că, deşi proliferarea calusului în varianta experimentală sporeşte, conţinutul
prolinei, din împotrivă, scade. Acest fenomen susţine concepţia, că conţinutul
prolinei în celulele plantei corelează negativ cu potenţialul oxido-reductiv, care la
rândul lui este influenţat de compoziţia fenolilor şi activitatea enzimelor, implicate
în determinarea nivelului acestui potenţial.
Astfel, datele obţinute de noi demonstrează, că aplicarea preparatului Reglalg
influenţează benefic creşterea calusului de R. rosea [6], sporeşte calitatea biomasei,
datorită stimulării proceselor de acumulare a fenolilor şi flavonoidelor.
Concluzii
1. Includerea reglatorului natural de creştere Reglalg în mediul Ms asigură nu
numai sporirea biomasei calusului de R. rosea [6], dar şi acumularea substanţelor
fenolice, inclusiv a flavonoidelor.
2. Influenţa benefică a preparatului Reglalg asupra proceselor antioxidative din
celulele calusului de R. rosea, datorită sporirii conţinutului substanţelor fenolice,
precum şi de intensificarea activităţii unor izoforme ale peroxidazei, contribuie la
restabilirea potenţialului oxido-reducător în celulele calusului.
Bibliografie
1. Bates L., Waldren R.P., Teare I.D. Rapid determination of free proline for water-stress
studies. //Plant Soil, 1973, vol.39, p. 205-207.
2. Beers R. F., Sizer W. A spectrophotometric method for measuring the breakdown of
hydrogen peroxide by catalase //J. Biol. Chem., 1952, vol.195, p.133-140.
3. Bourgaud F, Gravot A, Milesi S, Gontier E. Production of plant secondary metabolites:
a historical perspective. //Plant Sci., 2001, vol.161, p.839 - 851.
4. Buchwald W., Mścisz A., Krajewska-Patan A. et al. Contents of biologically active
compounds in Rhodiola rosea roots during the vegetation period. //Herba polonica, 2006,
vol.52, (2), p. 39-43.
5. Buitelaar R.M., Tramper J. Strategies to improve the production of secondary
metabolites with plant cell cultures: a literature review. //J. of Biotech., 1992,
vol. 23, (2), p. 111-141.
6. Călugăru-Spătaru T., Cauş M., Dascaliuc A. Procedeu de obţinere a biomasei calusului
de Rhodiola rosea L. in vitro. Patent MD 894, 2015.
7. Carrillo-Castañeda G., Mata A. Succession of esterase and peroxidase isozymes
associated with the in vitro Sugarcane tissue dedifferentiation and shoot induction. //Biotecn.
Aplicada, 2000, vol. 17, p. 225-230.

46
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(329) 2016 Fiziologia şi Biochimia Plantelor

8. Caus M., Dascaliuc, A. Peroxidase activity in cucumber (Cucumis sativus L.) seedlings
obtained from seeds treated with natural growth regulator Reglalg //J. Botany, Ch., 2015, vol.
VII, nr. 1(10), p. 10- 16.
9. Cosio C., Dunand C. Specific functions of individual class III peroxidase genes.
//J. Exp. Bot., 2009, vol. 60, (2), p. 391-408.
10. Czech-Kozlowska M., Krzywatski Z. Phenolic compounds and the polyphenoloxidase
and peroxidase activity in callus tissue culture-pathogen combination of red raspberry and
Didymella applanata (Niessl) sacssl.) Sacc. //Phytopath. Z., 1984, vol.109, p.176-182.
11. Dascaliuc A., Calugaru-Spatatu T., Ciocarlan A. et al. Chemical composition of
golden root (Rhodiola rosea L.) rhizomes of Carpathian origin. //Herba polonica, 2008,
vol. 54, (4), p. 17-27.
12. Davis B. J. Disc electrophoresis, 2. Method and application to human serum proteins.
//Annals, N. Y. Acad. Sei., 1964, vol. 121, p.404-427.
13. Gonzalez A., Thmes R. S. Rodriguez R. Ethyiene in relation to protein, peroxidase and
polyphenol oxidase activities during rooting in hazelnut cotyledons. //Physiol. Ptant., 1991, vol.
83, p. 611-620.
14. Grech-Baran M., Sykłowska-Baranek K., Pietrosiuk A. Biotechnological approaches
to enhance salidroside, rosin and its derivatives production in selected Rhodiola spp. in vitro
cultures. //Phytoch. Rev., 2015, vol.14, p.657–674.
15. Hadizadeh I., Pivastegan B., Hamzehzarghani H. Antifungal activity of essential
oils from some medicinal plants of Iran against Alternaria alternata. //Am. J. Appl. Sci.,
2009, vol. 6, p. 857-861.
16. Hayat S. Hayat Q. Alyemeni M.N. et al. Role of proline under changing environments.
//Plant Sign.Behavior, 2012, vol. 7, (11), p. 1456–1466.
17. Hussain M., Fareed S., Ansari S. et al. Current approaches toward production of
secondary plant metabolites.//J. Pharm. Bioall. Sci, 2012, vol. 4, p.10-20.
18. Jimenez-Garcia S.N., Vazquez-Cruz M.A., Guevara-Gonzalez.R.G. et al. Current
approaches for enhanced expression of secondary metabolites as bioactive compounds in
plants for agronomic and human health purposes – a Review //Pol. J. Food Nutr. Sci., 2013,
vol. 63, (2), p. 67-78.
19. Kabera J.N., Semana E., Mussa A. R., Xin He. Plant secondary metabolites. //J. Pharm.
Pharmacol., 2014, vol. 2, p.377-392.
20. Katalinić V., Miloš M., Kulišić T. et al. Screening of 70 medicinal plant extracts for
antioxidant capacity and total phenols. //Food Chem., 2006, vol. 94, p. 550–557.
21. Krsnik-Rasol M. Peroxidase as a developmental marker in plant tissue culture. //Intern.
J. Develop. Biol., 1991, vol. 35, p. 259-263.
22. McAdam J.W., Sharp R.E., Nelson C.J. Plant peroxidase activity in the leaf elongation
zone of tall fescue I. Spatial distribution of ionically bound peroxidase activity in genotypes
differing in length of the elongation zone. //Plant Phys., 1992, vol. 99, p.879-885.
23. Panigrahi J., Behera M., Maharana S. et al. Biomolecular changes during in vitro
organogenesis of Asteracantha longifolia (L.) Nees – A medicinal herb. //Indian J. Exp. Biol.,
2007, vol. 45, p. 911 – 919.
24. Pereira D.M., Valentão P., Pereira J.A. et al. Phenolics: From chemistry to biology. //
Molecules, 2009, vol.14, p.2202-2211.
25. Pollastri S., Tattini M. Flavonols: old compounds for old roles. //Annals Botany, 2011,
vol. 108, p. 1225–1233.
26. Prieto P, Pineda M, Aguilar M. Spectrophotometric quantitation of antioxidant
capacity through the formation of a phosphomolybdenum complex: specific application to the
determination of vitamin E. //Anal. Bioch., 1999, vol.269, p.337-341.
27. Rao Ramachandra S., Ravishankar G.A. Plant cell cultures: Chemical factories of
secondary metabolites. //Biotech. Adv., 2002, vol. 20, p. 101–153.

47
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(329) 2016 Fiziologia şi Biochimia Plantelor

28. Rosalind T.H., Dutta B.K., Paul S.B. Evaluation of in vitro antioxidant activity,
estimation of total phenolic and flavonoid content of leaf extract of Eurya japonica thumb.
//Asian J. Pharmac. Clin., Res., 2013, vol.1, suppl.1, p.152-155.
29. Sakihama Y., Cohen M.F., Grace S.C. et al. Plant phenolic antioxidant and prooxidant
activities: phenolics-induced oxidative damage mediated by metals in plants. //Toxicology,
2002, vol. 77, p.67–80.
30. Saunders D., Poppleton D., Struchkov A. et al. Analysis of five bioactive compounds
from naturally occurring Rhodiola rosea in eastern Canada. //Can. J. Plant Sci., 2014,
vol. 94, p.741-748.
31. Singleton V.L., Orthofer R., Lamuela-Raventós R.M. Analysis of total phenols and
other oxidation substrates and antioxidants by means of Folin-Ciocalteu reagent. //Methods
Enzymol., 1999, vol. 299, p.152-178.
32. Sultana M., Gangopadhyay G. Looking for isoforms of enzymes related to in vitro
morphogenesis in Nicotiana tabacum L. //Int.Res.J. Biol. Sci., 2014, vol. 3, (1), p.11-16.
33. Taylor L.P., Grotewold E. Flavonoids as developmental regulators. //Curr. Opin. Plant
Biol., 2005, vol. 8, p. 317–323.
34. Williams R.J., Spencer J.P.E., Rice-Evans C.A. Flavonoids: antioxidants or signaling
molecules. //Free Radic. Biol. Med., 2004, vol. 36, p. 838–849.
35. Winkel-Shirley B. Biosynthesis of flavonoids and effect of stress. //Curr. Opin. Plant
Biol., 2002, vol. 5, p. 218–223.

48