UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ NAPOCA

PROIECT DEPOZITAREA PRODUSELOR VEGETALE Efectele depozitarii asupra spanacului

Student:Popa Andrada grupa 2a

1.Introducere
Spanacul (Spinacia oleracea L.) face parte din familia Chenopodiaceae, iar spanacul de Noua Zeeland (Tetragonia expansa) face parte din familia Aizoaceae. Centrul primar al spanacului este Asia Mic (Persia), de unde specia a ajuns n Manciuria. Arabii au adus spanacul din Persia n Spania. Specia se cultiv n majoritatea rilor cu climat temperat de pe Glob, ca i n ara noastr. Organul comestibil la cele dou specii, frunzele, sunt triunghiulare, cu marginea uor ondulat, de culoare verde nchis la spanacul obinuit i alterne, peiolate, romboidale, ascuite la vrf, dinate i de culoare verde mai deschis, la spanacul de Noua Zeeland. Valoarea nutriional a frunzelor celor dou specii este deosebit prin coninutul lor

2.Compozitie chimica generala

Spanacul este cunoscut de mult ca o surs important de substane anorganice n nutriie. n 100 g s.u. coninutul n principalele macroelemente N, P, K, Ca, Mg se ridic la 3,00; 0,80; 9,38; 1,87 i 1,25 g. Microelementele prezente n cantiti de ordinul a 0,3 6,2 mg/kg s.p. sunt Zn, Cu,i I. La 100 g s.p. se gsesc 6,5 mg Fe i 28 mg S. Zn este prezent n compui anorganici i organici. Totalul substanelor anorganice nsumeaz 1,31% s.p. cu un efect alcalinizant.Prezena anumitor elemente toxice, sau acumularea mrit a altora, provenite n primul rnd din medii poluate industriale, are de asemenea un efect negativ. n frunzele proaspete s-au gsit 14,85 ppm Zn, iar la s.u. 6,68 ppm Pb, 0,136 ppm Cd, 3,12 ppm As, 66,5 ppm Hg,i 0,05 ppm Co. Apa este prezent n cantiti variabile de 85 95%. Compui organici. n cantiti reduse glucidele reprezentate prin zaharuri nsumeaz 6 7% s.u., zaharurile reductoare fiind n cantitate dubl fa de zaharoz. Coninutul n amidon se ridic la 2,80% s.u., iar acela n celuloz variaz ntre 0,89 1,12% s.p. De-asemenea, spanacul contine foarte multa vitamina A(retinol), saponina, carotenoizi, vitamina E(tocoferoli), acid folic.

3. Schimbari fizice si biochimice pe parcursul depozitarii

3.1Efectele luminii artificiale asupra spanacului
Spre deosebire de alte legume, spanacului ii face bine lumina artificiala, mai ales cea care vine de la becurile economice. Cu alte cuvinte, spanacului ii merge bine la supermarket, daca luminile raman aprinse si peste noapte, au descoperit cercetatorii americani, citati de Daily Mail. Experimentele au aratat ca spanacul ambalat in pungi transparente isi creste valoarea nutritionala daca sta la lumina, fie ea si artificiala, in timp ce cel lasat in intuneric are de suferit, pierzand din nutrienti. In cadrul testelor, a fost lasat spanac fie in intuneric, fie in lumina artificala, provenind de la becuri economice, timp de 3 pana la 9 zile.

S-a descoperit ca in cazul spanacului tinut in lumina timp de 3 zile, nivelul Vitaminelor C, K, E si a folatilor crescuse. Dupa 9 zile, acelasi spanac avea cu 84 pana la 100% mai multi folati (din complexul Vitaminelor B), nivelul Vitaminei K crescand de asemenea. Si nivelul carotenoidelor, precum luteina si zeaxantina, crescuse. Lasat in intuneric, spanacul ori si-a pastrat proprietatile, ori valoarea sa nutritionala a scazut. ( http://www.ziare.com/articole/vitamine+depozitare)

3.2 Reactiile antioxidantilor in frunzele de spanac de 2 feluri recoltate, care difera in rata senescentei
Obiectivele acestui studiu au fost de a obtine rezultate asupra unor antioxidanti in frunzele de spanac recoltate in cultivare selectate (Spinacia oleracea L.) si care au rate diferite de senescenta in post- recoltare, pentru a se explora importanta acestor antioxidanti in stadiul de post recoltare, cu privire la dinamica si reglementarea senescentei. 10 feluri de spanac au fost crescute atat in campuri speciale, cat si in camere de crestere din laboratoare, recoltate la maturitate si frunzele au fost detasate si depozitate la 10 grade in intuneric. Urmarind analizele de dupa recoltare, 2 feluri au fost identificate ca avand rate de senescenta relative ridicate (Spokane F1) si scazute (BJ 412 sponsor). Aceste 2 feluri au fost apoi crescute intr-o camera de crestere din laborator timp de 45 de zile si apoi frunzele au fost cultivate in acelasi mod descris mai sus. In momentul recoltarii (ziua 0)si in zilele 4, 8, 12, 16 si 20 au fost analizate mostre pentru activitati de a determina ascorbat peroxidaza (ASPX; EC 1.11.1.11) catalaza (CAT; EC 1.11.1.6), si dizmutaza (SOD; EC 1.15.1.1) si concentratia de malondialdehida (MDA un indicator al peroxidarii lipidelor), ascorbatul total, ascorbatul redus (AsA), ascorbatul oxidat (DAsA), glutationul total, glutationul redus (GSH) si glutationul oxidat (GSSG). Desi MDA-ul acumulat in frunzele de ambele tipuri, este concomitant cu timpul; de dupa detasare, nivele devin mult mai ridicate in Spokane F1.

Acumularea crescuta de peroxide de hydrogen in Spokane F1 in legatura cu `BJ 412 Sponsor' ar contribui la o rata de crestere a senescentei in frunzele de acest soi care sunt cultivate. (http://journal.ashspublications.org/content/126/5/611.short)

3.2Efectele sistemelor de trunchiere organic si conventional asupra acidului ascorbic, Vitaminei C, flavonoidelor, nitratilor si oxalatilor in 27 de varietati de spanac (Spinacia oleracea L.)
Acest studiu a fost efectuat ca sa se compare nivelele de acid ascorbic, vitamina C, flavonoide, nitrati si oxalati in 27 de varietati de spanac crescut in sisteme de trunchiere organice si conventionale certificate. Cromatografia de lichide electrospray si spectometria de masa de tip ionizare tandem (LC(ESI)MS/MS) a extractelor metanolice de spanac au aratat ca 17 flavonoide au fost mult mai ridicate (p < 0.001) in spanacul crescut organic [40.48 6.16 si 2.83 0.03 mg/kg de greutate reala (FW)] comparative cu spanacul crescut conventional (25.75 6.12 and 2.27 0.02 mg/kg of FW). In schimb, nivelul basic de nitrati a fost cu mult (p < 0.001)mai ridicat in spanacul crescut conventional comparative cu cel crescut organic. Nu au fost observate efecte semnificative in ceea ce priveste continutul de oxalati ai spanacului la nici unul din sistemele de productie. Nivelul de nitrati a corelat negativ cu nivelele de acid ascorbic, vitamina C si flavonoide dar a demonstrat o corelatie pozitiva cu continutul oxalatilor. Aceste rezultate sugereaza / demonstreaza ca sistemele de trunchiere organica conduc la spanac cu un nivel scazut de nitrati si nivele ridicate de flavonoide si acid ascorbic.

Eunmi Koh , Suthawan Charoenprasert , and Alyson E. Mitchell

4.Conditii de depozitare
Recoltarea se face mecanizat, prin cosire, atunci cand rozeta are 5-6 frunze de cel putin 10 cm lungime. Conditionarea se executa concomitent cu recoltarea. Pastrarea temporara se face numai in unitati specializate, la temperatura de 10 C si umiditatea relativa 9596%. Transportul se face in conditii de refrigerare la 0 C si u.r. 90-96%. Comercializarea se face la greutate sau preambalat in pungi perforate de material plastic. La temperatura de 180 C spanacul devine nevandabil in doua zile. (http://www.scritube.com/economie/agricultura/PASTRAREAPRODUSELOR-AGRICOLE-52518.php

5.Concluzii
Spanacul este o sursa importanta de substante anorganice in nutritie, organul comestibil fiind frunza care reactioneaza foarte bine la lumina,mai ales la cea provenita de la becurile economice si poate fii utilizat pentru combaterea sau ameliorarea unor afectiuni.

6.Recomandari
Spanacul acioneaz ca un produs medicinal, contribuind la profilaxia sau ameliorarea unor afeciuni, precum tusea, avitaminoza,scorbutul, rahitismul, acneea, anemia. I se atribuie spanacului si rolul de activator al secreiilor pancreatice si de agent anticancerigen.

Va multumesc!