12.03.

2019

Dezvoltarea cordului
- Debuteaza aproximativ la sf sapt a 3-a/ inceputul sapt a 4-a
- Aparitia cordului se datoreaza imposibilitatea hranirii embrionului doar prin difuziune

Formare :

Prezenta unor celule – cel cardiace primitive – care se gasesc localiz la lvl epiblastului, in vecinatatea
liniei primitive. Aceste celule se indreapta catre linia primitiva, patrund prin linia primitiva, ajungand sub
epiblast si se deplaseaza cranian.

Localizare : partea craniana -> aprox rostral (anterior si superior) de viitoarea gura primitiva
(membrana oro-faringiana) / la periferia placii neurale

Aceste celule cardiace primitive sufera un proces de transformare/modificare

=> celule caridace/ MIOBLASTI -> se vor dispune initial simetric, apoi treptat ele fuzioneaza, formand pe
linie mediana o formatiune tubulara – tub cardiac.

Tubul cardiac apare ca dezvoltare cranio-caudal (in portiunea craniala apare tractul eferent, apoi apare o
portiune denumita bulb cardiac,; sub el apare o port mai dilatata –ventricul primitiv; caudal se va gasi
sinusul venos)
Tubul cardiac, in aceasta etapa, apare suspendat prin vase, si anume:

In partea craniala vor fi aortele dorsale

In partea distala vor fi vasele apartinand sinusului venos

Acest tub continua sa creasca. El se proiecteaza deocamdata in portiunea cefalica, rostral de membrana
oro-faringiana (viitoarea gura primitiva). Prin cresterea tubului respecti, proemina => proeminenta
cardiaca. Inferior de proeminenta, segaseste septul transvers-> participa la formarea muschiului
diafragm.

In aceasta sapt a 4-a:

Are loc formarea tubului neural. Are loc formarea veziculelor cerebrale. Acestea cresc foarte
multsi rapid si vor acoperi proeminenta cardiaca. Evolutia acestora in continuare exercita un efect de
masa, completat de curbarea embrionului cranio-caudal. Aceste elemente determina, pe de-o parte,
tractiunea membranei oro-faringiene in partea craniala, pe de alta, impingerea partii cardiace, initial in
portiunea cervicala si apoi treptat catre regiunea toracala.

Tubul cardiac, pe de-o parte, ramane legat de peretele posterior prin intermediul unei structuri
mezenchimale care se numeste MEZOCARD DORSAL. In interiorul acestui mezocard, structural gasim
tesut de tip mezodermal.

In procesul de crestere al tubului cardiac, el sufera si o arcuire (nu mai are loc in spatiul
respectiv) => ANSA CARDIACA. Aceasta arcuire se realizeaza in felul urmator:

o Partea craniala – corespunzatoare tractului eferent si bulbului – sunt deplasate anterior,

inferior si la dreapra
o Partea caudala – ventriculul primitiv, atricul primitiv, sinusul venos – sunt deplasate
posterior, superior si la stanga.

In procesul de formare a ansei, prin ezv cavitatii componente, apar o serie de depresiuni la
exteriorul ansei, reprezentate de :

- Santul atrio-ventricular -> localizat la limita dintre atricul primitiv si ventriculul primitiv – caruia ii
corespunde profund o creasta ce corespunde jonctiunii atrio-ventriculare.

Intre bulbul cardiac si ventriculul primitiv apare o alta depresiune denumita SANT BULBO-
VENTRICULAR.

DESEN
Evolutia sinusului venos:

Desen cu sinusul

Sinusul venos reprezinta partea caudala a tubului cardiac care participa la formarea atriului
primitiv si in care se deschid:

o Cornul drept al SV care primeste:

 Vena cardinala comuna dreapta – form prin combinarea v.c. dr si stg
 Vena ombilicala dreapta
 Vena vitelina dreapta
o Cornul stang al SV in care se deschid:
 Vena cardiana comuna stanga
 Vena ombilicala stanga
 Vena vitelina stanga
In procesul de formare a tubului cardiac si a ansei cardiace, prin rotatia ansei, se schimba
importanta fiecarui corn in parte, in sensul ca are loc deplasarea fluxlui sangvin din stanga catre
dreapta. Aceasta deplasare este ajutat si de formarea unor organe abdominale care inglobeaza
venele viteline si ombilicale (ficat). Prin modificarea fluxului sangiv, o partea din vase isi pierd
din importanta, cantitatea de sange scade, si ulterior se inchid. Astfel se inchide vena ombilicala
stanga, in segmentul cuprins intre ficat si sinusul venos. Vena vitelina stanga si vena ombilicala
dreapta idem
Segmentul – vena vitelina dreapta - cuprins intre ficat si sinusul venos, va creste mult in
diametru, preluand aproape tot sangele venos din partea inferioara, devenind ulterior vena cava
inferioara.
Din cornul stang al sinusului venos raman doar 2 vase si anume: sinusul coronar si vena
oblica a atriului stang.

Septarea cordului
Septarea atriilor
La nivelul sinusului venos, care participa la formarea atriului primitiv, ramane un orificiu de comunicare
– acestea proemina in atriul primitiv. Orificiul sinusului venos va fi delimitat de 2 valve:

1. Valva dreapta a sinusului venos

2. Valva stanga a sinusului venos

Aceste valve incep sa creasca in inaltime – in partea superioara valvele fuzioneaza => un sept care
adera de peretele atrial – se numeste SEPT FALS/SPURIUM

Alt desen

Concominent cu formarea septului spuriu, la stg orificului mai apare o proeminenta de forma
semilunara cu concavitatea anterior si inferior si care sn SEPT PRIM.
 Si inca un desen/ completare la desenul anterior

Valvele orificului sinusului venos crsc in inaltime. Valva stanga SV-a, pe de-o parte, va fi
deplasata de fluxul sangvin si de alta parte de cresterea septului prim => contact direct cu septul
prim. In final acestea fuzioneaza.

Valva dreapta – partea ei superioara degenereaza si din partea inferioara se formeaza valva
venei cave inferioare si valva sinusului coronar.

Inca un deseeeen – YAAY

La limita dintre atriu si ventricul – JONCTIUNEA ARTIO-VENTRICULARA/CANAL ATRIO-VENTRICULAR

- apar proeminente numite PERNUTE ENDOCARDICE (sup, inf si laterale)

 Pernutele endocardice sunt derivate din structura interna a codului (endocard) care incep sa
creasca.
Desen formare pernute endocardice
Pernutele, prin cresterea lor, septeaza o cavitate.
2 tipuri de pernute:
 Superioara – creste pre cavitatea atriului primitiv. La lvl atriului primitiv apare
spetul prim (form semilunara ce evolueaza caudal). Acest sept prim va fuziona
cu pernuta endocardica superioara. Inainte de fuziune, la lvl septului prim, apar
niste orificii (in partea superioara), printr-un proces de apoptoza. Orificiile
respective fuzioneaza => ORIFICIU PRIM. Orificiul prim va fi acoperit de o alta
proeminenta care apare langa septul prim, aprox pe flancul drept, in partea
craniala si care evolueaza caudal, acoperind orificiul prim, fara sa-l inchida.
Mai sunt si pernute endocardice laterale