Curs 2

DEZVOLTAREA CORDULUI

Este primul sistem care intra in functie in v iu, sangele incepand sa circule din
saptamana a 4a. din structura embrionului, un singur blastomere are prop
angioformatoare. Cordul are origine mezodermala, CU EXECPTIA tesutului excito
conductor care are origine neuroectodermala din crestele neurale. Tesutul miocardic
este foarte rezistent la hipoxie in perioada embrionara. In filogeneza, septarea
ventriculului si aparitia cordului tetracameral se produce la trecerea de la viata
acvatica la cea terestra. Pentru dezvoltarea aparatului cardiovascular tubul intestinal
primitiv are rol inductor, astfel anomalii in dezvoltarea tubului digestive determina
frecvent malformatii cardiovasculare.

Cordul incepe sa se dezvolte in zilele 18-19 de v iu prin aparitia:

- La extremitatea craniala a embrionului, proximal de placa precordala,
viitorul stomot de om, a unei populatii celulare mezodermale=
MEZODERM CARDIOGEN din care se formeaza primordiul cardiac.
Aceasta populatie tinde sa migreze caudal de o parte si de alta a placii
neurale, concomitent cu fenomenele de cudare latero-laterala si cranio-
caudala a discului embrionar. Concomitent cu aceasta migratie cele 2
populatii celulare de pe laturi se vor organiza in 2 tuburi cardiace: drept si
stang
Cudarea latero laterala a embrionului face ca cele 2 tuburi cardiace sa vina in
contact pe fata ventrala a tubului intestinal primitiv unde fuzioneaza => un singur tub
cardiac rectiliniu. Din acest tub cardiac, la cordul adult deriva DOAR foita
endocardica. In aceast etapa, tubul cardiac va fi fixat de peretii embrionului prin
structuri derivate din mezodermul intraembrionar splahnopleural = mezocard
ventral + dorsal.
Mezodermul intraembrionar splahnopleural din jurul tubului cardiac va forma:
o structura = placa epimiocardica din care vor deriva miocardul + epicardul

Poza 1 toata table

Intre placa epimiocardica si tubul cardiac primitiv se selecteaza o populatie
celulara din care va deriva scheletul fibros al cordului.
Prin cudarea cranio-caudala e embrionului se produce fenomenul de
descensul a primordiului cardiac impreuna cu septul transvers (parte a viitorului
diafragm) pana in regiunea anterioara a embrionului unde formeaza proieminenta
cardiac ace are caudal sacul vitelin si cranial stomodeum (gura).
 Incepand din saptamana a 3a de v iu apar primele miscari contractile ale
tubului cardiac. Initial acestea sunt ineficinete, sangele avand miscari de flux reflux,
dar din saptamana a 4a sangele capata miscare unidirectionala.
Poza 2
Tubul cardiac va fi inconjurat in partea craniala de pericard si incepand din
aceasta etapa se va impari in 4 compartimente. Dinspre cranial spre caudal bulbul
cardiac, ventriculul primitiv, atriul primitiv, sinus venos.
Bulbul primitiv va fi continuat cranial de 2 aorte ventrale, iar in sinusul venos
se vor varsa 3 perechi de vene: viteline, ombilicale si cardinale commune.
Poza 3
Ulterior, tubul cardiac va incepe sa separe mai clar portiunile aparand astfel 2
zone ingustate: una intre bulbul cardiac si ventriculul primitiv = strantoare bulbo-
ventriculara si a doua intre ventriculul primitiv si atriul primitiv = stramtoare atrio-
ventriculara. In aceasta etapa, tubul cardiac creste semnificativ in dimensiuni, este
inglobat in totalitate in cavitatea pericardica si va incepe sa se cudeze, luand forma
literes S, motiv pentru carea aceasta etapa = cor sigmoideum.
Poza 4
Dupa aceasta etapa, in zilele 27-31 de v iu asistam la septarea cordului.
Septarea atriilor si a ventriculilor se produce concomitent.
SEPTAREA ORIFICIULUI ATRIO-VENTRICULAR incepe prin aparitia pe
peretii anteriori si posteriori a 2 proieminente endocardice = pernite endocardice
care cresc una spre cealalta pana ajung sa fuzioneze, separand astfel cele 2 orificii
atrio-ventriculare drept si stang. Structura astfel formata dispusa in interiorul
stramtorii atrio-ventriculare = sept intermediar
SEPTAREA ATRIILOR debuteaza prin aparitia la nivelului peretelui superior a
unui sept endocardic care se ezvolta caudal catre septul intermediar, structura =
sept prim. Intre septul prim si intermediar ramane un orificiu prin care cele 2 atrii
comunica = foramen primum. Septul prim isi continua dezvoltarea catre septul
intermediar, dar pana ca acesta (septul prim) sa fuzioneze cu septul intermediar, in
partea superioara a septului prim, prin resorbtie se formeaza o noua comunicare
interatriala = foramen secundum. Intr-o etapa ulteriara, la dreapta septului prim
incepe sa se dezvolte prin proliferare endocardica un nou sept = septum secundum
care nu va ajunge NICIODATA pana la septul intermediar. In v iu presiunea in atriul
drept este mai mare decat cea din atriul stang, cee ace permite mentinerea unei
comunicari interatriale delimitate de septul second, comunicare num foramen ovale.
Dupa nastere, odata cu instituirea circulatiei pulmonare presiunea din atriul stang
creste, septul prim se lipeste de cel secund, astfel ca foramen ovale se va inchide.
Astfel, dispare comunicarea interatriala, separandu-se circulatia pulmonara de cea
sistemica. Marginea libera a septului second ce are forma semilunara ramane
proieminenta pe fata dreapta a septului interatrial, unde formeaza limbul fosei
ovale.