IUBIREA

Dragostea este un sentiment complex, manifestat prin afecțiune

puternică. Definirea sa este un demers dificil, cauzat de
complexitatea manifestării sale, dar și de diversitatea legăturilor
afective cuprinse de acest termen. Dragostea se poate manifesta
față de: familie (părinți, copii sau alte rude), prieteni, parteneri
romantici, Divinitate, animale, obiecte, patrie, frumos, artă ș.a.m.d.
O nevoie importantă a dragostei (care este inclusă uneori în însăși
definiția ei) este de reciprocitate – în unele cazuri, aceasta este
resimțită de către subiect fără o acțiune fizică a obiectului (de
exemplu, în cazul dragostei față de Divinitate, față de obiecte ori
diverse concepte neaplicate). Spre deosebire de toate celelalte
cazuri, Dragostea în care sunt implicați parteneri romantici se
servește de sexualitate ca dovadă a intimității (prin expresia „a face
dragoste” se înțelege a avea o relație sexuală). Dragostea
interpersonală poate fi platonică, concept prin care se înțelege o
afecțiune purificată de gesturi sau dovezi de natură fizică.

Există numeroase clasificări ale situațiilor de dragoste, în funcție de

obiectul vizat. Între cele mai des întâlnite categorii se numără:

Dragoste de sine, care este confundată adesea cu egoismul

Dragoste romantică, între parteneri de acest fel. Ei pot fi opuși prin

sexul biologic (numiți heterosexuali) sau de același sex
(homosexuali)

Dragoste de familie, manifestată între membrii unei familii. Se

remarcă prin importanță subtipul dragostei părintești, a părinților
față de copiii lor.

Dragostea față de Divinitate, ce fundamentează în unele religii

legătura dintre om și Divinitate. Religia creștină vede o strânsă

ii
relație între dragostea față de Dumnezeu și cea față de aproape
(prin „aproape” se înțelege mulțimea semenilor, a tuturor oamenilor
diferiți de sine, cunoscuți ori nu)

Dragostea lui (Dumnezeu) față de oameni ce se manifestă prin

sacrificiul suprem: (Dumnezeu-Tatăl) și-a sacrificat Fiul, Iisus
Cristos, pentru ca oricine crede in el să fie iertat, să nu mai fie
pedepsit pentru păcate prin moarte veșnică. Dumnezeu este
dragoste.

Dragoste platonică, exprimată de doi oameni ca afecțiune pură,

total dezinteresată fizic (material sau prin gesturi)

Alte tipuri, care nu presupun o reciprocitate vizibilă sau nu așteaptă

niciun fel de reciprocitate: dragoste față de natură, plante, animale,
patrie (numită patriotism), artă (subiectul ei se numește un iubitor
de artă), frumusețe etc.

iii
Termenul „dragoste” are ca sinonime variantele iubire (sinonim
total), amor și libov (parțiale). În afară de „amor” de origine

iv
latinească, toate celelalte cuvinte au fost preluate din limbile slave.
În timp ce „dragoste” și „iubire” sunt întrebuințate pentru orice
categorie a respectivului sentiment, ceilalți termeni vizează numai
unele posibilități. Astfel, „libov” poate exista numai între parteneri
romantici (termenul mai are și înțelesul de comportare politicoasă),
în vreme ce „amor” cuprinde acest înțeles („a face dragoste” se mai
poate spune „a face amor”) și pe acela de dragoste pentru artă
(amorul artei).