Proiect

Termernul „religie” provine de la cuvântul latin „religio”, care, în traducere literară, înseamnă
„legatură”. După părerea credincioșilor, factorul cel mai de seamă al religiei îl constituie legătura
omului cu divinitatea.
Astfel, ca în orice popor, religia, este prezentată ca o componentă importantă, cât și sentimentul
religios, care poate fi manifestat atât în cadrul bisericii, cât și în afara acesteia.

Începuturile limbii și ale literaturii

Secolul al XVII-lea reprezintă secolul de referință cu privire la începuturile limbii și literaturii

române, fiind secolul în care limba slavona era înlocuită treptat cu limba română. Apar primele
traduceri si se tipăresc primele cărți religioase pentru a susține răspândirea creștinismului, fiind
un proces desfășurat la nivel european.
Reprezentanții de seama înn promovarea limbii naționale si a credinței creștine au fost:
mitropolitul Varlaam, mitropolitul Dosoftei si Antim Ivireanul.

Religia este o componentă importantă a culturii unui popor. Sentimentul religios se manifestă
atât în cadrul bisericii, cât și în afara ei.Componenta religioasă a culturii române este vie chiar și
în perioada premodernă. În Evul Mediu creștinismul devine o religie bazată pe carte.
Prima carte imprimată în limba română, dar cu alfabet chirilic, a fost Catehismul lutheran de la
Sibiu din anul 1544, care însă s-a pierdut.
Prima tipăritură romană cu litere latine este culegerea de Cântece religioase calvine din anul
1560, a episcopului Pavel Tordasi.
Tipăriturile religioase au contribuit, în primul rând, la introducerea limbii române în biserică,
înlocuind limba slavonă în care se oficia serviciul divin. Marile reforme în acest domeniu le-au
înfăptuit Dosoftei, în Moldova și Antim Ivireanul în Muntenia.
În al doilea rând, cărțile religioase au influențat fomarea limbii române literare. De la diaconul
Coresi, cel care a ridicat dialectul muntean la rangul de limbă literară, până la mitropoliții
Varlaam, Simion Ștefan, Dosoftei și Antim.

Divinitatea

Oare toate religiile se închina aceluiași

Dumnezeu? Sã ne gândim împreunã dacă da sau nu. New Age invata ca fiecare om ar trebuie sa
ajungã în centrul constiintei cosmice. Dar pentru a face aceasta...musulmanii ar trebui sã renunte
la Dumnezeul lor unic... hindusii la numeroasele lor zeitati... iar budistii sa admită că există totuși
Dumnezeu.
Fiecare dintre religiile mondiale majore (hinduismul, New Age, budismul, islamismul, crestinismul)
are ceva aparte. Dar dintre toate acestea, doar una declară că există un Dumnezeu personal,
iubitor, care poate fi cunoscut de către oameni în viata aceasta. lisus Hristos a vorbit despre un
Dumnezeu care așteaptă cu placere să avem o relatie cu
El si care vine lânga noi in calitate de Mângâietor, Sfătuitor. Este un Dumnezeu puternic și ne
iubește.

Descoperim o uimitoare diversitate în sistemele religioase majore și conceptiile lor despre

Dumnezeu:
* Hindusii recunosc existenta a numerosi zei si zeite.
* Budistii spun cã nu existã nici o divinitate.
* Adeptii New Age cred despre ei insisi cã sunt Dumnezeu.
* Musulmanii cred într-un Dumnezeu puternic, dar de necunoscut.
* Crestinii cred într-un Dumnezeu iubitor si pe care il poti cunoaste.

Mentalitatea medievală

Principiile omului medieval erau foarte diferite de cele ale omului modern. Orizontul său cultural
Principiile omului medieval erau foarte diferite de cele ale omului modern. Orizontul său cultural
era structurat strict in jurul divinității. El considera prezența lui Dumnezeu în viața lui, drept cea
mai puternică forță călăuzitoare si își dezvoltă principiile sale personale dupa principiile clerului.

Începuturile limbii și ale literaturii

Secolul al XVII-lea reprezinta secolul de referință cu privire la începuturile limbii si literaturii

române, fiind secolul în care limba slavona era înlocuită treptat cu limba română. Apar primele
traduceri si se tiparesc primele cărți religioase pentru a susține răspândirea creștinismului, fiind
un proces desfășurat la nivel european.
Reprezentanții de seama in promovarea limbii naționale si a credinței creștine au fost: mitropolitul
Varlaam, mitropolitul Dosoftei si Antim Ivireanul.