Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul de Ecologie

SIG 1
Metode de cercetare utilizate în teoria
economică

Realizat: Catlabuga Cristina

Grupa T-031

Chișinău, 2023
Teoria economică se bazează pe diferite metode de cercetare:

1. Unitatea inducţie-deducţie. Inducţia presupune trecerea de la cercetarea faptelor unice la

concluzii generale (de la particular la general, de la fapte la generalizări teoretice). Deducţia
presupune trecerea de la generalizări comune la concluzii particulare (de la general la particular, de la
teorie – la fapte).

2. Abstracţia ştiinţifică reflectă cercetarea unei laturi a fenomenului economic, determinarea

esenţialului acestuia. Orice abstracţie ştiinţifică reflectă în conştiinţa omului realităţi obiective. De
ex., valoarea mărfii este o abstracţie, însă ea exprimă realităţi concrete (cheltuieli de muncă, capital,
resurse materiale etc.).

3. Unitatea dintre analiză şi sinteză. Analiza înseamnă descompunerea fenomenului, procesului de

cercetat în elementele sale componente şi cercetarea fiecăruia dintre acestea, ca părţi necesare ale
întregului.
Analiza economică se manifestă în următoarele forme:
a) analiza calitativă – reflectă conţinutul fenomenului sau procesului economic (de ex., analiza
procesului de privatizare, care reflectă schimbarea relaţiilor de proprietate în societate);
b) analiza cantitativă – reflectă măsura de desfăşurare a fenomenelor economice;
c) analiza statică – reflectă realitatea economică la un moment dat;
d) analiza dinamică – reflectă schimbările survenite în procesele şi fenomenele economice într-o
anumită perioadă de timp;
e) analiza microeconomică – reflectă studierea fenomenelor şi proceselor economice la nivelul
unităţilor economice, la nivelul firmei;
f) analiza macroeconomică – reflectă cercetarea fenomenelor şi proceselor economice la nivelul
societăţii.
Sinteza presupune unirea elementelor analizate separat în cadrul întregului unitar, legat prin resorturi
interne (cauzale şi funcţionale). De ex., analizând sporirea volumului de producţie din industrie,
agricultură, transport şi din alte ramuri se face sinteză, că economia naţională se află în stare de
prosperare sau expansiune.

4. Metoda dialectică contribuie la descoperirea cauzelor şi consecinţelor dezvoltării vieţii

economice. Ea reflectă examinarea fenomenelor, categoriilor şi legilor economice în procesul
apariţiei, dezvoltării, modificării şi dispariţiei lor istorice.

5. Unitatea dintre metoda istorică şi cea logică. Metoda istorică înseamnă reflectarea, descrierea
şi fixarea faptelor şi evenimentelor, aşa cum s-au petrecut ele în timp. Metoda logică este aceea care
presupune trecerea de la abstract la concret, preluând din procesul istoric real numai ceea ce este
esenţial şi constituie verigi esenţiale. Cercetarea logică este istoria degajată de elementele
întâmplătoare, fără a fi ruptă de realul economiei. Orice proces sau fenomen economic trebuie studiat
atât în aspect istoric, cât şi în aspect logic. De ex., din punct de vedere istoric şi logic trebuie mai întâi
să fie analizată categoria marfa, iar apoi – banii, deoarece banii sunt un produs al schimbului de
mărfuri.
6. Metoda matematică constă în reproducerea schematică a unui proces economic sub forma unui
sistem linear sau analog, în scopul studierii modului de desfăşurare a procesului şi fenomenului real.
Metoda matematică constituie o treaptă importantă în trecerea de la abstract la concret în cercetarea
fenomenelor şi proceselor economice. Această metodă, de regulă, este aplicată în procesul de analiză
şi prognozare a dezvoltării economiei naţionale.
7. Metoda de experiment. Teoria economică, ca şi alte ştiinţe, se bazează pe fapte, procese
economice, legităţi care sunt verificate de practică. Practica este criteriul suprem al adevărului. De
ex., practica a confirmat eficienţa economiei de piaţă şi a respins economia de comandă bazată pe
sistemul planificării centralizate.
În procesul studierii proceselor şi fenomenelor economice trebuie să fie evitate greşelile şi cursele
(capcanele) economice. Prima greşeală constă în confundarea intereselor personale şi publice, iar a
doua – confundarea cauzei şi a consecinţei. De ex., cauza inflaţiei nu este majorarea preţurilor, ci
dezechilibrul economic. Creşterea preţurilor este o consecinţă a inflaţiei.

Bibliografie:
https://www.studocu.com/row/document/academia-de-studii-economice-din-moldova/metodele-
teoriei-economice/metodele-teoriei-economice/6316091
 Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul de Ecologie

SIG 2
Cercetarea sarcinilor și funcțiilor Agenției
pentru Protecție a Consumatorului din
Republica Moldova

Realizat: Catlabuga Cristina

Grupa T-031
Chișinău, 2023