Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cunoştiinţele privind proprietăţile şi funcţiile nutritenţilor plantei ajută în elaborarea unui management eficient pentru creşterea
şi dezvoltarea plantei. Elementele nutritive din soluţia solului, direct accesibile, sunt preluate de către rădăcinile plantei, transportate în
frunze şi folosite în funcţie de rolul pe care îl joacă fiecare element în metabolismul plantei.
Tabelul 2
Funcţiile, mobilitatea în plantă şi simptome ale deficienţelor sau toxicităţii elementelor nutritive
(după Mengel, 1978 citat de D. Davidescu ş.a., 1984, Rusu ş.a., 2005, Amberger, 1974, citat de D.Davidescu ş.a., 1988)
Azot, N
Funcţie în plantă Mobilitate în plantă Simptome ale
deficienţelor toxicităţii
rol plastic 2-4% din s.u efect asupra ratei de creştere. se exteriorizează prin
constituent al clorofilei (pigmentul absorbit de plante prin fixare atmosferică plantele rămân mici, creşterea luxuriantă a
verde din frunze) simbiotic de către leguminoase sau constituţia lor este firavă, frunzelor, care capătă o
intră în constituţia tuturor proteinelor nesimbiotic, iar din sol este absorbit sub ramificarea este slabă, coloraţie verde închis
favorizează înmulţirea celulelor formă de ion nitrat (NO3-) şi ion amoniu suprafaţa frunzelor este mică. albastru metalizat.
determină randamentul recoltelor (NH4+). provoacă îngălbenirea sau perioada de vegetaţie a
elementul conducător al procesului de N absorbit este transportat prin xilem (în clorozarea frunzelor plantelor se prelungeşte şi
creştere tulpină) către frunză sub formă de ion îngălbenirea apare de obicei este întârziată ajungerea la
constituent esenţial al citoplasmei nitrat, sau poate fi redus în zona pe frunzele de la bază în timp maturitate a recoltei.
radiculară şi transportat apoi în formă ce frunzele din vărf rămân concentraţii ridicate în
organică, de aminoacizi sau amide. verzi datorită faptului că NH4+ pot fi toxice pentru
N este mobil în plantă astfel că poate fi acestea primesc N prin creşterea plantei, în special
translocat din funzele bătrâne în cele translocare de la funzele atunci când soluţia solului
tinere pentru a fi înmagazinat în seminţe bătrâne este alcalină.
sau fructe. decolorarea începe de la excesul de N-NO3- se
Formele organice ale N în seva din vârful limbului si înaintează manifestă prin etiolarea
floem sunt reprezentate prin amide, sub forma literei V. frunzelor, pierderea
aminoacizi şi ureide. În cazul unei deficienţe tugescenţei, arsuri şi
severe, frunzele se brunifică şi necroze marginale ale
mor. acestora.
recolta şi conţinutul în
proteină este redus.
28
Fosfor, P
Funcţie în plantă Mobilitate în plantă Simptome ale
deficienţelor toxicităţii
este esenţial pentru creşterea plantelor, se găseşte în cantităţi mai mici în creşterea plantei este afectată cantităţi ridicate de P în
în diviziunea celulară, comparaţie cu N şi K, într-un raport al de insuficienţa în P, plantă pot produce
în dezvoltarea sistemului radicular, concentraţie de 1:5 până la 1:10 faţă de prin întârzierea creşterii, simptome de toxicitate,
în fructificare şi formarea seminţelor, conţinutul de N în plantă raportat la s.u. ramificarea este stânjenită, manifestate prin margini
în coacerea timpurie. este absorbit ca ion o-fosfat, fie ca sistemul radicular nu se apoase ale ţesuturilor
este constituent în diferiţi compuşi H2PO4- ori ca HPO42-, în funcţie de pH- dezvoltă, frunzei, care în timp se
precum uleiuri şi aminoacizi, ul solului. iar coacerea este întârziată. necrozează.
este responsabil cu înmagazinarea dacă pH solului creşte, proporţia în Plantele afectate de carenţa în în cazuri severe de
energiei şi transportul acesteia în forma H2PO4- scade iar forma HPO42- fosfor prezintă o pigmentare toxicitate în P rezultă
celulă fiind component în creşte. (antocian) roşie violacee a moartea plantei.
adenozindifosfat (ADP) şi P este foarte mobil în plantă (nu ca în frunzelor şi tulpinilor. excesul de P induce
adenozintrifosfat (ATP). sol) el circulă atât prin xilem cât şi prin Simptomele deficienţei apar carenţe secundare în Zn .
intră în componenţa fosfolipidelor, are floem. de obicei pe frunzele bătrâne.
rol în metabolismul glucidelor. Atunci când planta suferă de insuficienţa Apare o coloraţie verde-
în P, acesta este translocat foarte uşor albăstruie-violacee spre
din frunzele mature către ţesuturile roşiatică care pot conduce
tinere. către nuanţe de bronz şi roşu.
Insuficienţa în fosfat în
cloroplaste reduce procesul de
fotosinteză.
Datorită faptului că sinteza
acidului ribonucleic (ARN)
este redusă, sinteza
proteinelor este de asemenea
redusă.
Potasiu, K
Funcţie în plantă Mobilitate în plantă Simptome ale
deficienţelor toxicităţii
joacă un rol important în reglarea potasiul este cel de-al doilea element Simptomele generale ale Este un fenomen rar
regimul hidric în celulă, cu rol în nutritiv ca abundenţă după N, este de 4-6 deficienţei în K se manifestă întâlnit, se manifestă mai
activitatea deschiderii stomatelor. ori mai abundent decât macronutrienţi prin cloroze de-a lungul ales prin dezechilibrele
rol în sinteza şi depunerea glucidelor. precum P, Ca, Mg şi S. marginilor frunzei, urmate de determinate în nutriţia cu
29
K este responsabil cu activarea a peste K este absorbit sub formă de cation răsucirea şi brunificare Ca şi Mg.
60 de enzime, implicat în procesul de monovalent K+ şi se deplaseaza prin vârfului.
fotosinteză şi în transportul şi stocarea floem în plantă. deficienţa în K este localizată
substanţelor în organele de rezervă pe frunzele de la bază, mai
(seminţe, tuberculi, rădăcini şi fructe) bătrâne datorită mobilităţii
şi conferă rezistenţă la boli, dăunători mari a K în plantă.
şi la păstrare. plantele afectate sunt oprite
din creştere, cu internodii
scurte; tulpina este firavă şi
predispusă căderii; rezistenţa
la boli şi dăunători scăzută;
recoltă slabă, de calitate
scăzută.
slaba dezvoltare a plantelor
duce şi la o rată ridicată a
respiraţiei, ceea ce însemnă
consum mare de apă pe
unitate de s.u. produsă.
Calciu, Ca
Funcţie în plantă Mobilitate în plantă Simptome ale
deficienţelor toxicităţii
Ca face parte din arhitectura pereţilor Calciu alături de Mg, P şi S face parte deficinenţa în Ca se manifestă excesul de calciu
şi membranelor celulare. din grupul macronutrienţilor cu aceeaşi foarte diferit. declanşează carenţe de K
calciu este prezent în membrana pondere în plantă. frunzele devin mici, şi Mg la culturi,
pectică dă rezistenţa ţesuturilor, este absorbit de către rădăcinile plantei distorsionate, iau formă de conţinuturi mari de CaCO3
implicat în maturarea fructelor. sub formă de cation bivalent Ca2+. cupă, încreţite şi au culoare activ în sol pot impiedica
este implicat în diviziunea celulară, în spre deosebire de ceilaţi ioni, calciu este verde închis, asimilarea Fe cu apariţia în
creşterea în lungime a rădăcinii, în mai puţin mobil în plantă sau chiar apare cloroza marginală a plantă a clorozei ferice sau
activarea sau inhibarea unor enzime. imobil în floem. frunzelor, înnegrirea, ferocalcice frecvent
menţine echilibrul acido-bazic în problemele generate de deficienţa în Ca încreţirea şi necroza frunzelor semnalată la piersic şi viţa
celulă, prin neutralizarea acizilor sunt de cele mai multe ori datorate apicale (varză, salată), de vie.
organici aflaţi în exces, dovada fiind inabilităţii Ca de a fi transportat prin aspect marmorat al frunzelor
cantităţile de oxalat de clciu acumulat floem. (tomate),
în celulele mature. fructele sunt aprovizionate cu Ca+ în avortarea florilor,
are un rol foarte importatnt în special în urma procesului de amăreala merelor bitter pit,
detoxifierea organismului plantei de transpiraţie, care translocă Ca2+ direct dezvoltarea incompletă a
30
alţi ioni şi radicali care iau naştere în din soluţia solului seminţelor,
procesele de metabolism. dacă seva ce circulă prin xilem are un putrezirea vârfurilor apicale
conţinut scăzut în Ca2+ sau intensitatea (tomate, ardei),
transpiraţiei este scăzută se creează înnegrirea inimii (conopidă),
condiţii favorabile pentru aprovizionarea cilindrarea frunzelor
inadecvată a fructelor cu Ca. terminale (grâu, orz)
creşterea încetează, plantele
se răsucesc şi în caz de
deficienţă severă mor.
Magneziu, Mg
Funcţie în plantă Mobilitate în plantă Simptome ale
deficienţelor toxicităţii
Mg ocupă centrul moleculei de Mg face parte din acelaţi grup cu Ca, P, un simptom tipic al este rar întâlnit pe solurile
clorofilă, asfel este vital în procesul de şi S dacă ne referim la abundenţa lui în deficienţei în Mg este cloroza saline cu conţinut ridicat în
fotosinteză. plantă. între nervuri a frunzelor sărurile acestui element, în
este asociat cu activarea unor enzime, plantele preiau Mg sub formă de Mg2+. bătrâne, cloroze acest context poate fi
favorizeză absorbţia şi translocarea Mg este un nutrient mobil în plantă. internervurale longitudinale, considerat la fel de toxic
fosforului, Datorită faptului că Mg este uşor nervurile rămân verzi iar între ca şi Na şi mult mai toxic
este implicat în transferul de energie translocat din organele bătrâne către cele acestea mezofilul se decât Ca, datorită
fiind implicat în mai multe reacţii de tinere ale plantei, simptomele deficienţei îngălbeneşte sau poate avea fenomenului de
fosforilare, menţine echilibrul acido- apar în organele bătrâne ale plantei. aspect marmorat. antagonism cationic
bazic al celulei, favorizează producţia dacă deficienţa este severă, Ca/Mg.
de proteine, metabolismul ţesuturile frunzelor capătă toxicitatea magneziului
carbohidraţilor. culoare galben-uniform, apoi poate fi prevenită prin
se brunifică şi se necrozează. aplicarea unor
frunzele sunt mici şi se rup amendamente cu calciu.
uşor, sunt fragile.
ramurile se rup uşor iar
frunzele cad timpuriu.
varietatea manifestării
simptomelor diferă în funcţie
de specie.
31
Sulf, S
Funcţie în plantă Mobilitate în plantă Simptome ale
deficienţelor toxicităţii
S intră în compoziţia aminoacizilor Sulful este necesar plantelor în cantităţi În multe cazuri manifestările excesul S poate provoca în
esentiali cisteină, cistină, metionină. comparabile cu cele de P. simptomelor de deficienţă în condiţii reducătoare
este esenţial în sinteza proteinelor. cantitatea totală normală în ţesutul S seamănă cu cele în N. puternice cantităţi mari de
S este implicat în formarea clorofilei şi vegetal este de 0,12-0,35% iar, raportul spre deosebire de simptomele acid sulfhidric (H2S).
în activarea unor enzime. între Ntotal/Stotal este în jur de 15. deficienţei în N, la S plantele sunt sensibile la
este parte a unor vitamine ca biotina şi rădăcinile plantei absoarb S sub formă manifestarea apare pe concentarţii mari de SO2 în
tiamina (B1) şi este necesar în de ion sulfat (SO42-) frunzele tinere din partea atmosferă, astfel se
formarea unor uleiuri din plantele de planta absorbe S din atmosferă sub superioară a plantei, ajunse la consideră concentraţii
muştar, a unor legături sulfhidrice formă de SO2 în concentraţii foarte mici. maturitate şi rămân prezente normale în SO2, valori
existente în ceapă şi în diverse uleiuri. S circulă în plantă ca anion sulfat (SO42- chiar după aplicarea cuprinse între 0,1-0,2 mg
), mobilitatea S este mică neputând fi îngrăşămintelor cu N. SO2/m3, apar efecte toxice
translocat atunci când este prezent în culoarea limbului şi a la valori care depăşesc
compuşi de structură. nervurilor devine verde- concentraţia de 0,6 mg
există mobilitate şi translocare a S către gălbuie, culoarea galbenă nu SO2/m3.
frunzele tinere doar când acesta se este aşa de accentuată ca în simptomele toxicităţii în S
găseşte sub formă de sulfat. cazul carenţei în N. se manifestă prin pete
nervurile frunzelor, în special necrotice pe frunze, care
din partea superioară, capătă apoi se întind pe întreaga
uneori o culoare mai deschisă suprafaţă a limbului
decît ţesuturile învecinate frunzei.
plantele cu deficienţă în S
sunt mici şi firave cu tulpina
scurtă şi fragilă.
creşterea este întârziată, iar
maturitatea la cereale este
întârziată.
insuficienţa sulfului afectează
accesibilitatea molibdenului,
element esenţial în fixarea
biologică a azotului.
numărul nodozităţilor la
leguminoase este mic şi
implicit fixarea N atmosferic
32
este redusă.
fructele nu ajung la maturitate
şi rămân de culoare verde
deschis.
formarea uleiurilor în seminţe
este redusă în cazul unei
deficienţe în S, iar producţia
scade.
carenţa în sulf duce la
scăderea aminoacizilor din
cereale.
Fier, Fe
Funcţie în plantă Mobilitate în plantă Simptome ale
deficienţelor toxicităţii
are rol în sinteza clorofilei, este absorbit de către rădăcinile plantei se manifesta pe frunzele frunzele sunt acoperite
carbohidraţilor, respiraţia celulei, sub forma de Fe2+ şi foarte puţin sub tinere. iniţial cu spoturi maronii
reducerea chimică a nitratului şi formă de chelaţi cu Fe. de multe ori simptomele care cu timpul capătă o
sulfatului şi în asimilarea N. Fe absorbit este imobil în floem. seamănă cu cele în Mn, atât culoare maro uniformă.
Fe are rol în sinteza auxinelor, care dintre micronutrienţi, Fe se găseşte în lipsa Mn cât şi a Fe scade excesul în fier se manifestă
în caz de carenţă în fier nu se mai cantitatea cea mai mare, aproximativ producerea clorofilei. pe soluri acide şi exces de
formează ceea ce are ca efect 100 ppm raportat la s.u. îngălbenirea suprafeţei dintre umiditate unde conţinutul
încetinirea sau oprirea creşterii nervurile frunzei cauzată de în Fe solubil poate creşte
rădăcinilor. lipsa fierului este numită de la 0,1 la 50-100 ppm
cloroză ferică. doar în câteva săptămâni.
în caz de deficienţă severă
frunzele devin albicioase prin
piederea clorofilei.
nu întotdeauna cloroza are
drept cauză insuficienţa în
Fe2+, ci poate fi o carenţă
indusă de prezenţa în exces a
CaCO3 în sol, de un
dezechilibru provocat de N şi
P în exces.
33
Mangan, Mn
Funcţie în plantă Mobilitate în plantă Simptome ale
deficienţelor toxicităţii
este cunoscut faptul că este activator al este absorbit de către plantă sub formă simptomele deficienţei în Mn se manifestă prin pete brun
unor enzime şi are funcţia de de cation bivalent Mn2+. sunt asemănătoare cu cele ale închis (MnO2) în special
catalizator în unele reacţii. la fel ca şi Fe este imobilizat în floem. Fe şi Mg, în sensul că duc la pe frunzele bătrâne.
este esenţial în ruperea moleculei de apariţia clorozei pe suprafaţa simptome cauzate de
apă în procesul de fotosinteză, implicat dintre nervurile frunzelor, cu toxicitatea în Mn sunt:
în sinteza proteinelor şi lipidelor. deosebirea că în cazul Mn necrozarea cartofilor,
este important în metabolismul N şi în simptomele sunt vizibile pe necrozarea scoarţei
asimilarea CO2. frunzele tinere în timp ce în pomilor fructiferi, în
cazul deficienţei în Mg speacial a mărului.
acestea apar pe frunzele
bătrâne.
la legume se manifestă pe
frunzele tinere prin pete între
nervurile frunzei
asemănătoare carenţei în Mg.
Zinc, Zn
Funcţie în plantă Mobilitate în plantă Simptome ale
deficienţelor toxicităţii
Zn este necesar, direct sau indirect, Zincul este preluat de către plantă sub oprirea din creştere a plantei, excesul de Zn este foarte
activării mai multor sisteme formă de cation bivalent Zn2+, absorbţia decolorarea în verde-deschis, toxic şi va cauza o moarte
enzimatice, are rol protector pentru considerată pasivă a fost de curând îngălbenirea urmată de albire. rapidă.
auxine (activează sinteza triptofanului, indicată ca fiind activă, dependentă în cazul pomilor fructiferi se manifestă prin
produs intermediar în obţinerea energetic. ramificarea este compromisă, încetinirea creşterii
auxinei) mobilitatea Zn este mică, apare în frunzele mici fiind un alt sistemului radicular.
este implicat în sinteza proteinelor, în special în ţesuturile tinere ale plantei, simptom al deficienţei în Zn, se consideră toxic atunci
formarea seminţelor şi în atingerea totuşi Zn nu se leagă sub formă de internodiile sunt scurte, când se depăşeşte în ţesut
maturării. liganzi stabili în lichidul din xilem aşa înflorirea, fructificarea şi un conţinut de 200 ppm
Zn este promotor în sinteza ARN cum se întâmplă în cazul Cu şi Fe. maturarea pot fi întârziate. Zn.
Zn participă la formarea ATP, iar în ramificarea fiind îngreunată
caz de carenţă în Zn se acumulează frunzele cad prematur.
fosforul anorganic, cu o slabă formare deficientele apar ca o cloroza
34
a ATP. în zonele intervenale ale
Zn est implicat în reducerea nitraţilor, frunzelor noi producând o
în caz de carenţă în Zn scade aparenţă de benzi.
activitatea ribonucleazei, în plantă se marginile frunzelor sunt
acumulează nitraţi, amide, acizi adesea distorsionate şi
organici, care nu pot fi oxidaţi. încreţite.
Zn este blocat de un pH
ridicat.
poate produce şi "rosetting",
aspectul de tufă al plantelor,
tulpina are ritm de creştere
scăzut astfel încât frunzele
terminale apar îngrămădite.
Cupru, Cu
Funcţie în plantă Mobilitate în plantă Simptome ale
deficienţelor toxicităţii
are rol în metabolismul vegetal, Cuprul este absorbit de plantă sub formă sunt vizibile prin decolorare, excesul în Cu induce
este implicat în formarea clorofilei, de Cu2+. răsucire şi albirea vârfurilor deficienţa în Fe şi implicit
70% din cuprul total din frunze este mobilitatea Cu în plantă este mică şi frunzei. cloroza ferică ca
localizat în proteinele complexe din depinde foarte mult de forma în care se la pomii fructiferi se cunoaşte manifestare a insuficienţei
cloroplaste, ceea ce arată că este găseşte în plantă. aşa numita boală exanthema în Fe.
necesar în fotosinteză, exteriorizată prin coajă
este component al unor metaloproteine rugoasă, frunze albite şi
constituent al unor enzime ca fructificare slabă.
citocromoxidaza. la mazăre, se produce
are rol în procesele de oxidoreducere, îngălbenirea suprafeţei dintre
participă la formarea ligninei, la nervurile frunzei
metabolismul la citrice frunzele se pătează,
este necesar în fixarea simbiotică a N. afectând ramurile tinere.
Bor, B
Funcţie în plantă Mobilitate în plantă Simptome ale
deficienţelor toxicităţii
Rolul B este de a realiza integritatea Borul este absorbit de către plante sub apar târziu în vegetaţie, apar pe fondul aplicărilor
35
membranei celulare şi dezvoltarea formă de acid boric nedisociat (H3BO3) moment în care nu mai pot fi excesive a îngrăşămintelor
pereţilor celulari, care afectează sau sub formă de ion borat H2BO3-. corectate, consecinţa fiind cu B, în zone aride sau
permeabilitatea, diviziunea celulară. cea mai mare cantitate de B este preluată compromiterea unei bune semiaride, acolo unde apa
B este unul din micronutrienţii vitali în odată cu apa de către rădăcini. părti a recoltei. de irigare are un conţinut
formarea şi dezvoltarea fructelor şi B se absoarbe foarte rapid şi dacă este în apare atunci cand nivelul ridicat în B (mai mare de
seminţelor. exces se acumulează în mugurii borului în frunze este sub 20 1-2 ppmB).
Anumite funcţii ale borului în plante terminali şi în părţile tinere aflate în ppm. îngălbenirea vârfului
sunt similare cu cele ale N, P, K, Ca şi creştere. carenţa în bor provoacă frunzei, urmată de
Zn. B are rol în asimilarea N. seceta limitează disponibilitatea borului distrugera apexului terminal necrozare graduată a
borul influenţeaza absorbţia calciului din cauza reducerii transportului de apă al tulpinii principale, ceea ce vârfurilor şi a marginilor
şi echilibrul nutritiv al acestuia în în sol, mijlocul principal prin care borul duce la dezvoltarea lăstarilor care se întinde până la
plante. este transportat spre rădăcini. secundari. nervura principală.
este vital pentru zonele din plante cu o deficienţa în B apare de obicei în la sfecla de zahăr simptomele fFrunzele se usucă şi pot
creştere intensivă, cum ar fi vârfurile rădăcinile tinere, în lăstarii şi frunzele carenţei apar târziu în sezon, cădea timpuriu.
rădăcinilor, frunzele nou aparute şi în tinere. la baza coletului, peţiolul
dezvoltarea mugurilor. la unele specii, nivelurile deficienţei de frunzelor din rozetă se
îmbunătăţeste transportul zaharurilor bor pot fi de 3-4 ori mai mari în frunzele brunifică, brunificarea
din frunze în fructe şi tuberculi. tinere faţă de cele bătrâne. avansează în rădăcină,
este esenţial în furnizarea zaharurilor atacând ţesutul şi producând
necesare creşterii rădăcinilor şi pentru aşa numita putrezire a inimii
dezvoltarea normală a nodozităţilor sfeclei de zahăr. Aceste
leguminoaselor. rădăcini au conţinut scăzut de
ajută la creşterea producţiei de flori, la zaharoză.
lungirea şi germinarea tuburilor cu provoacă putregaiul cenuşiu
polen. E la conopidă.
ste cunoscut pentru proprietăţile deficienţele apar în principal
antifungice, studiile arătând că sfecla la pomii fructiferi la fructe
de zahăr tratată cu bor este mult mai (pătarea cafenie a caiselor),
puţin sensibilă la infecţia cu însă pot afecta şi ramurile
Sclerotium rolfsii decât plantele tinere care se usucă.
netratate.
Molibden, Mo
Funcţie în plantă Mobilitate în plantă Simptome ale
deficienţelor toxicităţii
Mo este implicat în unele sisteme Molibdenul este absorbit sub formă de în legume poate fi asociată cu un conţinut mai mare de 5
enzimatice, în special în activarea anion MoO42-. deficienţa în N datorită rolului ppm Mo în s.u. în furaje
36
nitrat reductazei, unde este necesar mobilitatea Mo este considerată a fi acestuia în fixarea N. este considetat toxic pentru
pentru reducerea nitratului şi a moderată, sugerată de altfel de poate cauza arsuri şi răsucirea hrana animalelor fiind
nitrogenazei implicate în fixarea conţinutul relativ mare al seminţelor şi sau rularea marginilor frunzei, asociat cu producerea bolii
biologică a N. de apariţie a simptomelor de carenţă pe îngălbenirea şi oprirea din numită otrăvirea cu
Mo este implicat direct în sinteza frunzele mature şi bătrâne. creştere a plantelor. molibden.
proteinelor şi în fixarea N de către apariţia petelor galbene de pe
leguminoase. citrice,
clorozarea şi apoi albirea
marginilor frunzelor la
plantele tinere de conopidă,
aşa numita whiptail,
manifestate în special pe
soluri acide cu pH sub 5,5.
Cobalt, Co
Funcţie în plantă Mobilitate în plantă Simptome ale
deficienţelor toxicităţii
este esenţial pentru fixarea N de către Co este absorbit sub formă de cation deficienţa împiedică fixarea in caz de exces apar pete
organisme. bivalent Co2+ azotului simbiotic şi brune, necroze pe frunze.
intră în componenţa vitaminei B12. nesimbiotic.
conţinuturi între 20 şi 40 ppb
sunt considerate pentru
legume ca fiind limita
apariţiei simptomelor de
deficienţă în Co.
conţinuturi sub 5 ppm în
furaje provoacă acobaltoza la
animale
37