UNIVERSITATEA DE STAT

”BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU” DIN CAHUL

REFERAT
TEMA: Balistica Judiciară

DISCIPLINA: Criminalistica

A elaborat: Constandachi Viorel, gr. D1902

A evaluat: Jitariuc V.

Anul elaborării: 2023

 Cuprins

1. Introducere...........................................................................................................................3

2. Noțiunea de balistică
judiciară..............................................................................................3

2.1 Diferența dintre balistica generală și

judiciară......................................................................3

3. Obiectivele balisticii judiciare..............................................................................................4

4. Părțile balisticii
judiciare......................................................................................................5

5. Armele de foc.......................................................................................................................5

5.1. Elementele unei armei de

foc................................................................................................5

5.2. Categoriile armelor de foc....................................................................................................6

6. Urmele împușcăturii.............................................................................................................7

6.1. Urmele mecanismelor armei pe tubul

cartuşului...................................................................7

6.2. Urme ale împuşcăturii ale proiectilului pe suprafaţa sau în profunzimea

ţintei.....................8

6.3. Modificările produse de factorii suplimentari ai

împuşcăturii..............................................9

7. Concluzie.............................................................................................................................9

8. Bibliografie........................................................................................................................10

2
 1. Introducere
Dezvoltarea industriei de armament, a făcut posibilă apariția, pe lânga armamentul clasic
și a armamentului cu destinații speciale. Acest tip de armament este utilizat de forțele de
menținere a ordinii publice, de unitățile antiteroriste dar în egală măsură și de organizații
mafiote, grupuri teroriste sau alte categorii de infractori. Aceste împrejurări impun o nouă
evaluare a balisticii judiciare, prin prisma realizării unor cercetări și experimente, care să pună la
dispoziția specialiștilor, un vast bagaj de cunoștințe, vizând caracteristicile tehnice, urmele,
metode și mijloace eficiente de identificare a armamentului încadrat în această categorie.
Acest domeniu aparent atât de spectaculos al cercetării criminalistice a apărut și s-a
dezvoltat odată cu dezvoltarea industriei de armament și plecând de la bazele și datele științifice
oferite de balistica propriu-zisă ca știința care studiază fenomenele legate de tragerea cu armele
de foc.
Necesitățile cercetării judiciare a unor evenimente în care au fost utilizate și arme de foc-
omoruri, sinucideri, jafuri, -au dus la apariția balisticii judiciare.
Examinarea armelor, munițiilor și obiectelor cu urme ale armelor este efectuată în scopul
identificării armei după tuburi și gloanțe și stabilirii circumstanțelor aplicării armelor.

2. Noțiunea de balistică judiciară

Balistica judiciară constituie o ramură a criminalisticii destinată investigării armelor de
foc, muniţiilor şi a urmelor împuşcăturii, studiază fenomenele fizico-chimice, ce însoțesc
împușcare cu scopul identificării armei, determinării direcției și distanța de tragere, stabilirii
stării de funcționare a armei și a altor probleme.
Balistica judiciară elaborează metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice de cercetare a actelor
penale privind fabricarea, păstrarea şi aplicară ilegală a armelor de foc.

3
 În cercetările sale, balistica judiciară se bazează pe cele mai moderne metode ale
diferitelor științe cum ar fi fizica și chimia. Astfel, se aplică metoda cercetării optice a gloanțelor,
proiecțiilor, tuburilor arse și a altor urme balistice (microscopia comparativă), fotografia,
spectrografia, gamagrafia, cercetări cu ajutorul razelor infraroșii, ultraviolete etc.

2.1Diferența dintre balistica generală și judiciară

Spre deosebire de balistica generală, balistica judiciară se ocupă cu studierea și stabilirea
tipului, modelului și exemplarul armei cu care s-a comis infracțiunea, de construcția muniției
folosite de acestea, de stabilirea distanței și direcției de tragere, de stabilirea posibilităților
producerii unei împușcături accidental etc.,
Pe când,  balistica generală fiind știința care studiază construcția și funcționarea armelor
de foc, efectele produse de acestea, construcția și funcționarea muniției, precum și mișcarea
proiectilului sau a glonțului.

3. Obiectivele balisticii judiciare

Utilizarea datelor, a procedeelor şi tehnicii proprii altor discipline şi activităţi practice nu
influenţează asupra caracterului individual al balisticii judiciare, ea detaşându-se prin obiectivele
pe care şi le asumă, principalele fiind:

 elaborarea metodelor şi a mijloacelor tehnice necesare descoperirii, fixării şi

ridicării armelor de foc, a muniţiilor şi a urmelor împuşcăturii;
 argumentarea procedeelor de cercetare la faţa locului, în vederea determinării
împrejurărilor tragerii din arma de foc, în special, a direcţiei, distanţei, locului de unde s-a
tras, numărul şi succesiunea împuşcăturilor;
 aplicarea realizărilor ştiinţifico-tehnice şi argumentarea în baza lor a metodelor
de examinare a diverselor categorii de arme de foc, stabilirea condiţiilor tehnice în care s-a
executat o împuşcătură;
 formularea principiilor metodice privind identificarea armelor de foc după urmele
acestora pe tuburile şi proiectilele trase;
 stabilirea pulberii folosite pe baza particulelor descoperite pe îmbrăcăminte și
corpul victimei;

4
  determinarea distanței și direcției de tragere, precum și vechimea relativă a
împușcării;
 verificarea tehnică a armei de foc pentru a stabili dacă aceasta este în stare de
funcționare, dacă este posibil să se tragă cu o armă defectă, sau dacă o armă poate
declanșa singură împușcătură.
Dintre obiectivele arătate cea mai importantă şi cea mai frecvent întâlnită în cercetările
de balistică judiciară este identificarea generală şi individuală a armelor cu ţeava ghintuită cu
ajutorul gloanţelor şi tuburilor arse.
În sfera preocupărilor balisticii judiciare mai intră şi alte probleme importante: stabilirea
unghiului de tragere, natura materialului din care sunt confecţionate gloanţele, alicele şi
obiectele prin care a trecut glonţul, numărul de împuşcături trase, locul unde a stat victima şi de
unde a tras infractorul, etc.).
O parte din acestea sunt rezolvate de organele de urmărire penală odată cu activitatea
desfăşurată în teren, însă cea mai mare parte a lor nu poate fi rezolvată decât în condiţiile
cercetărilor de laborator, efectuate de către experţi criminalişti, în colaborare cu experţii militari,
armurieri ai Ministerului Apărării Naţionale sau Ministerului Administraţiei şi Internelor.

4. Părțile balisticii judiciare

Balistica judiciară poate fi împărțită în trei părți:
a) balistica interioară care studiază fenomenele ce se produc în canalul țevii armei
după percutare;
b) balistica exterioară care examinează fenomenele ce se produc din momentul în
care proiectilul părăsește gura țevii armei și până la atingerea țintei;
c) balistica țintei care are drept scop cercetarea fenomenelor ce se produc prin
atingerea țintei de către proiectil.

5. Armele de foc
În accepţiune criminalistică, armele foc constituie un dispozitiv tehnic destinat nimicirii
sistemelor vii prin tragerea cu proiectile, puse în mişcare de energia gazelor formate ca urmare a
exploziei (arderii) pulberii (prafului) sau a unui substituent al acesteia.
Marea varietate a armelor de foc folosite la săvârşirea infracţiunilor a impus necesitatea
clasificării lor, aceasta contribuind la identificarea şi deci la funcţionarea armei de foc ca mijloc

5
de probă. Or, un obiect de natură să furnizeze date probante devine corp delict sub aspect
procesual doar prin determinarea lui la nivel individual.

5.1. Elementele unei armei de foc

Principalele elemente ale unei arme de foc sunt:
a) ţeava,
b) mecanismele de închidere şi de tragere,
c) patul sau mânerul care, în majoritatea cazurilor serveşte la ţinerea armei în mâini,
dar şi ca suport de asamblare a altor mecanisme componente ale ei.

5.2. Categoriile armelor de foc

În criminalistică, armele de foc sunt clasificate în mai multe categorii după următoarele
criterii:
a) Modul de fabricare.
După modul de fabricare deosebim:
1. arme de faricaţie industrială, produse conform tehnologiilor specifice anumitor sisteme
şi modele de arme;
2. arme atipice, acestea fiind de două tipuri:
2.1 de fabricaţie industrială, ulterior modificate prin retezarea ţevii sau a patului;
2.2 de construcţie proprie, asamblate din detalii în mod improvizat, cunoscute şi sub
denumirea de arme rudimentare.
b) Destinaţie.
După destinaţie se disting arme militare sau de luptă, arme de vânătoare şi arme sportive.
Dintre armele de luptă, la săvârşirea infracţiunilor mai frecvent sunt folosite armele de mână.
c) Lungimea.
După lungimea ţevii, armele se împart în 3 grupuri:
1. cu ţeava scurtă (revolvere, pistolete),
2. medie (pistoale-automate),
3. lungă (carabine, puşti militare).
d) Construcţia canalului.
După construcţia canalului ţevii armele de foc se împart în trei categorii:
1. arme cu ţeava ghintuită ,
2. arme cu ţeava lisă sau netedă,
3. arme de construcţie combinată a canalului ţevii.

6
 Toate armele de luptă şi cele sportive de calibru mic au ţeava ghintuită. Armele de
vânătoare sunt cu ţeava lisă sau combinată pentru tragere respectiv cu alice sau cu gloanţe.

e) Calibrul ţevii.
După calibru armele de foc se împart în 3 grupuri:
1. cele de calibru mic (până la 6,35 mm),
2. de calibru mijlociu (între 6,35 mm şi 9 mm),
3. de calibru mare (peste 9 mm).

Calibrul armelor de luptă se determină prin măsurarea distanţei dintre două plinuri opuse
ale ghinturilor. La armele de vânătoare, calibrul se determină tradiţional după numărul de bile
egale cu diametrul ţevii, care se pot confecţiona dintr-o livră (funt) de plumb (433,9 gr.). Mai
răspândite sunt armele cu calibrul 12, 16, 20, 32 mm.

6. Urmele împușcăturii
După caracterul, mecanismul de formare şi importanţa lor la determinarea împrejurărilor
unei împuşcături, urmele tragerii din armă de foc se divizează în trei mari categorii:
a. create de mecanismele armei pe muniţii drept rezultat al interacţiunii acestora în procesul
tragerii;
b. lăsate de proiectil pe suprafaţa sau în profunzimea obiectelor cu care vine în contact în
urma împuşcăturii;
c. formate de factorii suplimentari ai împuşcăturii.

6.1. Urmele mecanismelor armei pe tubul cartuşului

Urmele mecanismelor armei pe tubul cartuşului se creează succesiv pe parcursul a trei
etape inerente unei împuşcături:
1) Încărcărea armei. La etapa încărcării armei se vor forma două urme ce interesează pe
plan criminalistic: una pe suprafaţa exterioară a tubului în forma unui fascicul de linii
specifice scoaterii cartuşului din încărcător, pentru a fi deplasat spre camera de detonare,
alta pe fundul rozetei tubului sub formă de striaţii ce redau relieful părţii, frontale a
închizătorului venit în contact cu tubul în momentul introducerii cartuşului în camera de
detonare.

7
 2) Tragerea. La etapa tragerii percutorul creează prin lovitură o urmă de adâncime, care
reproduce diverse elemente caracteristice privind forma, dimensiunile şi relieful lui. La
tuburile cartuşelor de vânătoare această urmă este sursa informativă de bază privind
identificarea armei din care s-a tras.

3) Eliminarea și aruncarea tubului ars. La etapa eliminării şi aruncării tubului ars se

creează patru urme cu semnificaţie decisivă privind identificarea armei, şi anume:

 urma ghearei extractoare sub forma unui şir de striaţii pe partea anterioară a
gulerului rozetei, care redau cu precizie relieful mecanismului menţionat al armei;
 urma ejectorului (pragului aruncător), în formă de striaţii, pe partea posterioară a
gulerului rozetei;
 urma marginii ferestruicii de aruncare sub forma unui fascicul de linii, ce se
creează la un nivel mai sus de mijlocul tubului. La armele de luptă automate şi
semiautomate această urmă prezintă o valoare identificatoare esenţială;
 urma sub formă de linii longitudinale pe suprafaţa tubului, create de
iregularităţile pereţilor camerei de detonare.

6.2. Urme ale împuşcăturii ale proiectilului pe suprafaţa sau în

profunzimea ţintei
A doua categorie de urme ale împuşcăturii sunt cele ale proiectilului pe suprafaţa sau în
profunzimea ţintei, a altor obiecte cu care proiectilul a venit în contact. Aceste urme se întâlnesc
sub trei forme:
1) urme de perforare, create în urma penetrării proiectilului a obiectului în
întregime. Urmele de perforare se manifestă prin orificiul de intrare, printr-un
canal, în cazul unui obiect relativ gros, şi prin orificiul de ieşire.
2) urme de pătrundere (canale oarbe), create prin implantarea proiectilului în
profunzimea obiectului împuşcat fără a-l traversa complet. La urmele de
pătrundere - prin orificiul de intrare şi printr-un canal numit orb din cauza lipsei
orificiilor de ieşire.

8
 3) urme de ricoşare, create prin atingerea unei suprafeţe. Urmele de ricoşare se
prezintă sub forma unor linii, zgârieturi ale suprafeţei obiectului lovit de
proiectil, forma şi adâncimea cărora sunt în funcţie de unghiul de lovire,
rezistenţa obiectului, distanţa de la care s-a tras, tipul şi calibrul armei, muniţiilor
etc.

6.3. Modificările produse de factorii suplimentari ai împuşcăturii

Ultima categorie de urme le constituie modificările produse de factorii suplimentari ai
împuşcăturii1.
După natura lor, urmele date pot fi împărţite în două grupe:
1) rezultate din acţiunea directă a factorilor suplimentari ai împuşcăturii asupra
obiectelor în care s-a tras;
2) urme — materie ce se prezintă ca resturi de substanţe degajate în momentul
împuşcăturii.

7. Concluzie

În prezent, gradul de complexitate al infracţiunilor comise cu arme de foc, variază de la

vătămări corporale sau ucideri, până la infracţiuni de omor comise de persoane care prezintă un
grad sporit de pericol social.

Apariţia armamentului portativ şi utilizarea acestuia în comiterea unor infracţiuni, a

impus cu necesitate, orientarea eforturilor spre descoperirea unor metode de identificare a
armelor folosite, metode care s-au dezvoltat de-a lungul timpului şi anume balistica judiciară.

În cadrul examinării balistice judiciare pot fi soluţionate următoarele:

 determinarea apartenenţei armelor şi dispozitivilor asemănătoare cu armele, la

categoria armelor de foc letale sau neletale, pneumatice, artizanale, atipice;

 determinarea apartenenţei la categoria muniţiilor;

1 Prin categoria de factori suplimentari ai împuşcăturii se au in vedere fenomenele termice, dinamice şi fizice ale
împuşcăturii, care produc modificări pe suprafaţa obiectului in care s-a tras, pe lângă cele cauzate de acţiunea directă
a proiectilului (A se vedea: V. Măcelaru, Balistica judiciară, Bucureşti, 1972, p.83).

9
  determinarea caracteristicilor (tip, model, calibru, modul de confecţionare) a
armelor şi muniţiilor;

 determinarea stării de funcţionare pentru trageri a armelor şi muniţiilor;

 determinarea faptului dacă obiectul este parte componentă a unei arme sau cartuş;

 identificarea armelor după urmele lăsate pe proiectil (glonte) sau pe tubul de

cartuş;

 stabilirea direcţiei şi distanţei de la care a fost efectuata tragerea;

 stabilirea posibilităţii declanşării împuşcăturii fără apăsare pe trăgaci în anumite

condiţii şi circumstanţe.

Deci, balistica judiciră ajută la identificarea mai rapidă a infractorului, ceea ce este un
avantaj pentru societate, deoarece asigură populaţia siguranţa în societate că infractorul nu se află
la libertate.
8. Bibliografie

 http://ctcej.politia.md/ro/content/examinarea-balistic%C4%83

 https://www.qreferat.com/referate/administratie/BALISTICA-JUDICIARA938.php

 V. Măcelaru, Balistica judiciară, Bucureşti, 1972, p.83

 https://www.scrigroup.com/legislatie/drept/BALISTICA-JUDICIARA91638.php

 https://www.stiucum.com/drept/criminologie/Balistica-judiciara25229.php

 https://www.creeaza.com/tehnologie/criminalistica/Aspecte-generale-de-balistica-
128.php
 https://ru.scribd.com/doc/263223639/Balistica-Judiciara#

10