COMPONENŢĂ COMPLEMENTARĂ

Modulul MEDIA
1. Realizați un pliant/poster de prezentare a școlii

Liceul Teoretic „Tamási Áron”, mai demult Liceul Romano-Catolic din

Odorheiu Secuiesc, este o unitate de învățământ preuniversitar din Odorheiu Secuiesc.
Clădirea liceului a fost clasificată ca monument istoric. Imobilul se află lângă Biserica
Romano-Catolică Sfântul Nicolae din Odorheiu Secuiesc, clasificată de asemenea ca
monument istoric.

Istoric

Prima școală din localitate a fost înființată de ordinul dominican în secolul al XIV-lea. În
anul1593 iezuiții, propovăduitorii evlaviei și a cultivării științelor, în frunte cu călugărul
Gergely Vásárhelyi au deschis o instituție de învățământ mediu în Odorheiu Secuiesc,
instituție care a fost precursoarea liceului actual.
La început, doar unele încăperi ale parohiei romano-catolice din oraș au fost folosite cu scop
de învățământ.
Din cauza situației instabile din sfârșitul secolului al XVI-lea, catolicii dispar din oraș, iar
activitatea de învățământ încetează. În anul 1651ordinul iezuit, prin călugărul Mátyás Sámbár,
reușește să restabilească școala în clădirea parohiei catolice.
Tot Mátyás Sámbár este cel care inițiază construcția unei clădiri proprii, iar sfatul lui se
ascultă în anii1660, când se construiește clădirea„Tanoda”(Școală), care servește instituția
timp de 200 de ani. Această clădire a avut un singur etaj, 8 săli și o locuință pentru pedellus

BÍRÓ PIROSKA, CONMAT, AN II.

Practică Pedagogică – ALTE MODULE
(în limba maghiară, asemănător directorului de azi). A fost legată cu parohia catolică cu o
scară. În anul 1740 școala are 60 de elevi.
Din cauza lipsei de spațiu, în anul 1871 se construiește clădirea „Póttanoda” (Școala
suplimentară), cu trei săli, în strada Școlii de azi. Aceasta a fost demolată în anul 1990, fiind
dărăpănată. Iezuiții au condus școala până la anul 1771, după care administratorul instituției
devine Dieceza de Alba Iulia.
La sfârșitul secolului al XIX-lea vechile clădiri ale liceului se dovedesc a fi învechite.
De aceea, între anii 1890-1891, în Piața de Sus (piața Márton Áron de azi), din donațiile
satelor din împrejurime, se construiește noua clădire a liceului romano-catolic (în care se
află internatul de azi al liceului), în stil neoclasicist. Aceasta avea 24 de camere, 8 săli de
clasă, 2 săli profesorale, bibliotecă, sală de consiliu, locuință de serviciu cu 4 camere pentru
directorul liceului, sală de gimnastică și o sală de festivități.
În 1909 este demolată prima clădire a liceului („Tanoda”), iar între anii 1909 – 1910
se construiește (cu sprijin financiar din partea Bisericii Romano-Catolice din Ardeal și a
statului maghiar) noua clădire impozantă în stilul eclectic-Secession, cu 3 etaje, locuință de
serviciu pentru directorul liceului, sală de gimnastică, etc. (clădirea în care liceul se află și
azi). Clădirea a fost proiectată de Sándor Pápai, arhitect renumit în acea vreme.
În perioada interbelică, liceul întâmpină multe dificultăți, susținătorul școlii, Biserica
Romano-Catolică din Ardeal pierzând toate sursele de finanțare.
În perioada 1940-1944 liceul a purtat numele lui Dávid Baróti Szabó, un fost elev al
instituției.
În anul 1949, după Al Doilea Război Mondial, liceul a fost naționalizat de statul
român, fiindu-i atribuit numele „Liceul Teoretic cu Predare în Limba Maghiară”, iar în anul
1958 primește numele fostului prim-ministru comunist, Dr. Petru Groza. Astfel, schimbându-
se și profilul instituției, liceul se numește Liceul Industrial „Dr. Petru Groza”.
În această vreme, liceul a avut atât clase cu predare în limba română, cât și clase cu
predare în limba maghiară. Între anii 1960-1977 liceul a funcționat ca liceu cu profil real-
umanist, iar între anii 1977-1984 ca liceu cu profil matematică-fizică. În anul 1984 liceul a
fost transformat din nou în liceu industrial.
După căderea regimului comunist, în 1990, liceul primește numele lui Áron Tamási,
scriitor renumit, absolvent al liceului, aceasta fiind numele pe care liceul îl poartă și în
prezent. După 1989 liceul a redobândit statutul de liceu teoretic, având doar clase cu predare
înlimba maghiară.
În 2000 liceul fuzionează cu Liceul Sanitar „Dr. Imre Domokos”, primind și clădirea
fostului Liceu Romano-Catolic de Fete, construită în perioada 1879-1880.

Elevi

• Péter Zöld (1727-1795), folclorist

• Balázs Orbán (1829-1890), explorator și scriitor, membru al Academiei Maghiare
• Fortunát Boros (1895-1953), călugăr franciscan, scriitor, deținut poltitic
• Áron Tamási (1891-1966), scriitor
• Attila Verestóy (1954-2018), politician, om de afaceri
Un video de prezentare al Liceului Teoretic „Tamási Áron”, Odorheiu Secuiesc
https://www.youtube.com/watch?v=7m7bJj7HmrU
BÍRÓ PIROSKA, CONMAT, AN II.
Practică Pedagogică – ALTE MODULE
Interviu realizat cu o personalitate din domeniul educaţiei:

Fostul meu profesor de geografie, Laczkó György predă geologie şi geografie în

Liceul Teoretic „Tamási Áron”din Odorheiu Secuiesc, unde este şi director încă din anii
2000. Cunoaşteţi-l pe el!

Care a fost motivaţia Dvs. ca să deveniți profesor? Când aţi început cariera de
profesor?
- Adevărul este, că nu am vrut să devin profesor, ci geolog. Însă situația economică din
anii 1990 m-a forțat să iau decizia: sau profesor aici, sau geolog în lume. Am ales pe
prima. De 32 de ani sunt profesor.

Care metode consideraţi cele mai corespunzătoare în educaţie şi pe care le folosiţi la

ore?

- Trebuie apilicat aceea metodă, care corespunde scopului de a face curios elevul, de a
inspira să facă cercetări, să aibă interes pentru învățare. Pentru asta nu avem o metodă
bine definită, asta ar trebui să simțim la fiecare oră, la fiecare elev.

Cât de important consideraţi relaţia bună între profesor și elev?

- Profesorul bun ar trebui să aibă relații bune cu elevul bun.

Ce fel de formare, pregătire doriţi să efectuaţi în viitor?

- Vreau să înțeleg și să a influențe asupra generației ”Z”. Nu știu dacă sunt pregătiri
care se ocupă cu asta.

Cum consideraţi, care este sarcina, misiunea unui profesor, pe lângă predarea lecţiei?

- A educa. Și astea două sunt în corelație permanentă, ele sunt inseparabile.

Care este cel mai mare succes în cariera Dvs. ca profesor?

- Faptul, că elevii, discipolii mei au atins mai multe succese în geologie, decât mine.

Care sunt momentele cele mai grele în cariera unui profesor?

- A se despărți. A lăsa din mână o clasă preferată.

Cum poate reacţiona un profesor la o situaţie jenantă, penibilă?

BÍRÓ PIROSKA, CONMAT, AN II.

Practică Pedagogică – ALTE MODULE
- Cu umor.

Cu umor.

PIESE OPŢIONALE
COMPONENŢA PEDAGOGICĂ – PROIECTARE

Obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă pentru programa opţională de

OBSERVARE DE NATURĂ / DE COPAC
Clasa 6 sau 7
1 oră / săptămână
Acest program ar consta în efectuarea periodică a activităţii de observare.
Fiecare elev trebuie să aleagă un copac desfrunzit şi să facă săptămânal sau odată pe
două săptămâni o observare pe el. Observarea începe în septembrie într-un an şcolar şi se
termină în august în anul viitor. Deci observarea de 1 an.
Observarea trebuie documentată cu descrieri, eseuri, desene, picturi, tablouri.
Important este să fie descrisă, să fie desenată procesul pe care le trece copacul ales
într-un an.

OBIECTIVE CADRU ŞI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

 DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ŞI CUNOAŞTEREA LUMII –
dezvoltarea abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte, fenomene,
evenimente şi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul
include ablităţile de gândire logică şi rezolvare de probleme, cunoştinţe
elementare ale copilului şi cele referitoare la lume şi mediul înconjurător;
 dezvoltarea capacităţilor de explorare / investigare în scopul rezolvării de
probleme specifice biologiei;
 dezvoltarea capacităţii de comunicare, utilizând corect limbajul specific
biologiei;
 formarea unor atitudini şi deprinderi referitoare la impactul biologiei asupra
naturii şi societăţii.’’

Printre obiectivele de referinţă mai importante, se numără şi:

 elevii să proiecteze şi să realizeze activităţi experimentale;

 să interpreteze rezultatele experimentelor;
BÍRÓ PIROSKA, CONMAT, AN II.
Practică Pedagogică – ALTE MODULE
  să rezolve situaţii – problemă;
 să demonstreze un mod de gândire ecologic în luarea unor decizii.
 Să dezvolte capacitatea de formare a unor atitudini de ocrotire a naturii, de conservare
a ei, a unui comportament igienico – sanitar, de cultivare a dragostei şi respectului
faţă de mediul inconjurător.
 realizarea unor obiective care nu se exteriorizează prin manifestarea unor
comportamente imediate, deci sunt şi obiective care nu sunt măsurabile.

COMPONENŢA PEDAGOGICĂ - ASISTENŢĂ

Fişa de analiză/evaluare a lecţiei asistate ţinută de un coleg din cadrul

specializării Matematică a programului de conversie

Şcoala: Şcoala Gimnazială „BETHLEN GŢBOR”, Odorheiu Secuiesc

Cursant/Cadru didactic: Blşnessy (Kinda) Éva - Irén
Clasa la care predă: Clasa a VIII-a B
Disciplina de studiu: Matematică
Subiectul lecţiei: Calcule cu numere reale reprezentate prin litere
Titlul lecţiei: Formule de calcul prescurtat
Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe
GRUPA SCALA DE EVALUARE
ACTIVITATILOR INDICATORI Insuficient Satisfăcător Bine Foarte bine
URMARITE
I. Proiectarea si l.Elaborarea proiectului si
organizarea lecţiei pregatirea condiţiilor necesare desfasurarii lecţiilor
-documentarea stiintifica si metodică
-definirea obiectivelor;
-corelatia dintre obiective si
celelalte componente ale actului didactic;
-organizarea clasei, aspectul
estetic, igienic;
-asigurarea mijloacelor de
invatamant;
-organizarea colectivului.
II.Desfasurarea 2.Valente educative
lecţiei 3.Continut stiintific
4.Corelatii intra
siinterdisciplinare
5.Caracter practic-aplicativ
6.Alegerea si folosirea metodelor de învăţare
7.Imbinarea diferitelor forme de activitate
8.Integrarea mijloacelor de învăţământ
9.Crearea motivatiei; activizarea elevilor
10.Formarea deprinderilor de activitatea independentă

BÍRÓ PIROSKA, CONMAT, AN II.

Practică Pedagogică – ALTE MODULE
 11.Strategii de diferenţiere şi individualizare
12.Strategii de accentuare a caracterului formativ
13. Densitatea lecţiei
14. Evaluarea permanent formativă
15. Organizarea, îndrumarea, conducerea, controlarea
activităţii de învăţare
III.. Comportamentul 16. Creativitatea în conceperea şi conducerea lecţiei
propunătorului
17. Perseverenta în realizarea obiectivelor
18. Conduita în relaţiile cu elevii
19. Capacitatea stăpânirii de sine şi prezneţa de spirit
I.Autoevaluarea 20. Autoanaliza şi autoaprecierea obiectivă

OBSERVAŢII METODICE

Climatul învăţării

1. Majoritatea comunicării este direcţionată de la profesoară la elevi; câteodată elevii

adresează întrebări profesoarei şi îşi adresează comentarii directe unii altora.
2. Profesoara ţine cont de nevoile individuale de învăţare ale elevilor pe tot parcursul
lecţiei.
3. Elevii lucrează frecvent în perechi şi în grupuri de învăţare prin cooperare.
4. Profesoara motivează elevii pentru învăţare.
5. Produsele elevilor sunt expuse în mod vizibil şi utilizate.

Planificarea şi predarea
6. Activitatea propusă de profesoară reflectă elementele cadrului A-B-C.
7. Profesoara asigură alte surse de informaţii pe lângă manual şi îi încurajează pe elevi
să îşi identifice propriile surse (în comunitate).
8. Sarcinile de lucru sunt proiectate astfel încât să îi ajute pe elevi să îşi clarifice
înţelegerea şi să inspire investigaţia continuă.
9. Profesoara adresează întrebări care vizează toate nivelurile taxonomiei lui Bloom,
mai ales întrebări deschise şi de ordin superior.
10. Activităţile proiectate şi propuse de profesoară sprijină elevii cu diferite nevoi /
cerinţe să-şi clarifice înţelegerea.

Evaluarea şi notarea şi notarea

11. Profesoara utilizează frecvent strategii de evaluare ce permit evaluarea schimbărilor
intervenite în învăţarea elevilor.

BÍRÓ PIROSKA, CONMAT, AN II.

Practică Pedagogică – ALTE MODULE
12. Criteriile de evaluare sunt prezentate şi discutate înainte de atribuirea sarcinii de
lucru; elevii sunt cooptaţi în elaborarea criteriilor.

BÍRÓ PIROSKA, CONMAT, AN II.

Practică Pedagogică – ALTE MODULE