Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

NIVELUL II

CONSILIERE ȘI ORIENTARE

Coordonator:
Lucica Emilia Cosa

Student:
Dorinel-Vasile Todoran
 1. Titlul programului
Spunem nu Bullying-ului!

2. Definirea problemei
Bullying-ul reprezintă cea mai comună formă de violență care se manifestă în
interacțiunile dintre copii și adolescenți pe parcursul anilor de școală. Prin multitudinea de
forme în care se manifestă, acest fenomen compromite dreptul copiilor la educație și
influențează parcursul vieții tuturor copiilor implicați, indiferent de rolul pe care aceștia îl
joacă.
În acest proiect discutăm despre un grup de elevi din clasa a – IV – a de la Școala
Generală Gurghiu, parte a Colegiului Silvic Gurghiu. În această clasă se manifestă fenomenul
de bullying printre elevi.

3. Descrierea problemei
În acest proiect discutăm despre un grup de elevi din clasa a – IV – a de la Școala
Generală Gurghiu, parte a Colegiului Silvic Gurghiu. În această clasă se manifestă fenomenul
de bullying printre elevi. În cazul clasei supuse acestui proiect s-au evidențiat atât forme
directe de bullying cât și forme indirecte. S-au scos în relief atacuri verbale de cele mai multe
ori împreună cu agresivitate relațională.

4. Identificarea posibililor factori de iniţiere

şi dezvoltare a problemei
Vorbim despre elevi care provin și din medii defavorizate și a căror situație financiară este
una precară iar pentru unii elevi părinții sunt plecați înafara țării la muncă ei fiind întreținuți
de bunici. Ne referim în mod special la un grup de 4 persoane care sunt victimele bullying-
ului aproape zilnic și care s-au resemnat cu ideea că ei nu pot participa în activitățile în care
toți ceilalți colegi participă considerând că nu sunt suficienți de ,,buni’’. Această situație
provine din faptul că acești 4 elevi au o stimă de sine foarte scăzută dată și de situația
familiară. Faptul că părinții acestora sunt plecați de ani de zile în străinătate le oferă acestora o
imagine de abandon și consideră că ei nu sunt la fel de buni ca și alții.
Dezvoltarea problemei vine din dorința tuturor celorlalți elevi de a nu fi marginalizați
precum cei 4 elevi supuși bullying-ului continuu. Doar pentru că cei 4 elevi nu au cele mai la
modă haine și device-uri îi face pe aceștia să fie marginalizați și considerați inferior tuturor
celor din jur.

5. Identificarea factorilor de menţinere şi de

activare a problemei (analiza funcţională a
comportamentului)
Modelului ABC ne ajută să înțelegem ce putem face pentru a schimba un comportament.
Dacă analizăm comportamentul în contextul în care el apare și reacțiile care îl însoțesc, vom
vedea cu ușurință variabilele care influențează acel comportament și vom ști ce avem de făcut,
pentru a-l schimba.

Antecedente Comportament Consecințe

dezechilibrul de putere este dat de Elevul X aruncă acuzații către elevul Y Ceilalți colegi râd și elevul Y se simte
număr (băiatul X din imaginea clasă, spunând că hainele lui sunt de la centrul inferior, aleagă să plece și începe să
este împreună cu alți colegi în timp ce de donații, cele ,,aruncate’’ chiar de lăcrimeze.
băiatul Y este acum singur în pauză către el.

6. Planul de intervenție propriu zis

Formularea obiectivului de lungă durată:
Stabilirea unei stime de sine pozitive pentru elevul/elevii din categoria Y și conștientizarea
faptului că diferențele din punct de vedere financiar nu trebuie să reprezinte motive de
bullying între elevi.

Formularea obiectivelor specifice:

 Dezvoltarea abilităților copiilor care au fost țintă de a folosi comunicarea asertivă,
pentru a avea un răspuns adecvat care să conducă la slăbirea comportamentului de
bullying (în forme de bullying relațional).
 Dezvoltarea empatiei copiilor care utilizează comportamentele de bullying, astfel
încât să își inhibe impulsul de a utiliza bullying-ul cu scopul de a obține anumite
beneficii sociale.
 Dezvoltarea stimei de sine ca factor de protecție în cazul copiilor țintă (dar și în cazul
copiilor care manifestă comportamente de bullying și au un istoric de victimizare)

7. Evaluarea interveniției
Observaţie: La 1 lună de la parcurgerea proiectului, elevii din categoria Y încep să fie mult
mai uniți, în primul rând între ei. Acest lucru ii ajută în relaționarea cu ceilalți și se pare că și
ceilalți colegi încep să ii acepte și să îi implice în activitățile lor. Spre exemplu, în pauză elevii
din generația Y se joacă împreună cu toți elevi jocuri precum fotbal, săritul corzii sau alte
asemenea jocuri.Automonitorizare: