Îndrumător Metodic

AUTORI:
 DOMENIUL
INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI
PIELĂRIE
RACHIERU MIHAELA
NEGREA RODICA
BARCAN MARIA
DUNĂRE LILIANA
 DOMENIUL
MECANICĂ
ÎNDRUMĂTOR METODIC FODOR ELENA

CIOCÎRLAN AUGUSTINA
MÎNDRICEL ADINA
POPA VALENTINA
pentru  DOMENIUL TURISM ȘI

ALIMENTAȚIE
ACUCULIȚEI ANCUȚA
JITARU RALUCA
DOMENIILE: INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI
PIELĂRIE, MECANICĂ, TURISM ȘI
ALIMENTAȚIE
PIATRA – NEAMȚ
IULIE 2022
Îndrumător metodic. Domeniile: industrie textilă și pielărie, mecanică, turism și alimentație 1
Autori: prof. Rachieru Mihaela, prof. Negrea Rodica,prof. Barcan Maria, prof. Dunăre
Liliana, prof. Fodor Elena, prof. Ciocîrlan Augustina, prof. Mîndricel Adina, prof. Popa
Valentina, prof. Acuculiței Ancuța, prof. Jitaru Raluca
ÎNDRUMĂTOR METODIC
Domeniile:industrie textilă și pielărie, mecanică, turism și
alimentație
Îndrumătorul metodic oferă exemple de activități de evaluare a rezultatelor

învăţării şi a conţinuturilor specifice pentru modulele de specialitate studiate de elevii din
învățământul profesional și tehnic, pentru domeniile: industrie textilă și pielărie, mecanică,
turism și alimentație. Activitățile de evaluare, cuprinzând în principal fișe de lucru și teste
de evaluare formative și sumative, urmăresc dobândirea de cunoștințe, abilități, atitudini în
conformitate cu standardele de pregătire profesională specifice fiecărui domeniu de
calificare. Îndrumătorul conține și o serie de fișe de documentare la anumite teme din
modulele studiate pentru domeniile specificate.
Responsabilitatea pentru conținutul materialelor publicate revine în exclusivitate autorilor.

AUTORI:
Fodor Elena
Popa Valentina
Mîndricel Adina
Ciocîrlan Augustina
CUPRINS:
Fișe de lucru
Teste de evaluare
Fișe de documentare
Îndrumător metodic. Domeniile industrie textilă și pielărie, mecanică, turism și alimentație 1
Modulul: Lăcătușărie generală

Clasa: a IX-a
Autor: Fodor Elena
Fișă de lucru 1
1. Precizați semnificația simbolurilor ”n” și ”sa” din figura de mai jos:
2. Identificați tipurile de burghie și părțile componente marcate în figura următoare:
3. Completați schema cu tipurile de lichid de răcire folosite la operația de găurire.
Tipuri de lichid de răcire

pentru operația de găurire
4. Precizați
denumirea
dispozitivului de prindere al burghiului în capul axului principal al mașinii de găurit din figura
următoare. Explicați modul de lucru.
5. În figura următoare este prezentată o mașină electrică de găurit. Precizați părțile ei constructive
3
5
1
7
Modulul: Măsurări tehnice

Clasa: a X-a
Autor:Fodor Elena
Fișă de lucru 2
1. Citiți valoarea măsurată cu

ajutorul șublerelor cu precizii
de măsurare diferite în cazul
celor 3 exemple de mai jos:
a–
b–
c–
2. Precizați precizia de măsurare a șublerelor cu care s-au realizat măsurările prezentate mai sus.
a. Șubler cu precizia de .........
b. Șubler cu precizia de............
c. Șubler cu precizia de.............
3. Enumerați tipurile de șublere în funcție de destinația lor.
4. Completați pe imaginea de mai jos părțile componente ale șublerului:
5. Precizați semnificația simbolurilor din formula de calcul a valorii dimensiunii pe care o

măsurăm cu șublerul, VM.
VM = NR x V + nr x Vd
6. Indicați valorile de pe șublerul și micrometrul din imaginile de mai jos, pentru preciziile
corespunzătoare:
a).......... b) ..........
c.).......
Modulul: Asamblări mecanice

Clasa: a-XI-a
Autor:Ciocîrlan Augustina
Fișă de lucru 3
1. Identificați elementele componente ale asamblării filetate de mai jos :
1–
2–
3–
2. Specificați sculele utilizate pentru realizarea filetelor interioare.
3. Completaţi spaţiile libere:

 Asamblarea cu filet reprezintă îmbinarea … (a)… a două sau mai multe piese utilizând
organe de asamblare de tip … (b)… .
4. Asociati cifra din coloana A cu litera corespunzătoare din coloana B:
Coloana A Coloana B
1- Avantaj a. spre dreapta și spre stânga
2- Șuruburi b. menţin forţele de frecare în filet
3- Șaibe Grower c. împiedică autodesfacerea
4- Înfășurarea d. se pot monta și demonta uşor
spirei
e. au forme și dimensiuni
standardizate
5. Clasificați şuruburile după configuraţia capului.

Modulul: Operații de bază în laborator

Clasa: a XI-a
Autor:Mîndricel Adina
Fișă de lucru 4
Alege din paranteză cuvântul potrivit astfel încât enunţurile de mai jos să fie
adevărate.
1. Filtrarea este operaţia de separare a fazei solide dintr-un amestec (eterogen solid-
lichid/omogen lichid-lichid), cu ajutorul materialelor filtrante.
2. Unul din factorii de care depinde viteza filtrării este (grosimea filtrului/materialul din
care este confecţionat filtrul).
3. Pentru majoritatea lichidelor, filtrarea decurge mai repede la cald, datorită
(creşterii/scăderii) vâscozităţii lor.
4. Filtrarea face parte din categoria metodelor (mecanice/chimice) de separare.
5. Pentru efectuarea operaţiei de filtrare se întrebuinţează (hârtie indicatoare de pH/hârtie
de filtru).
6. Pentru mărirea vitezei de filtrare se utilizează (filtrul neted/filtrul cutat).
7. Prin filtrare se poate separa un amestec format din (alcool şi apă/nisip şi apă).
Autor:Valentina Popa
Domeniul: mecanica
Clasa: a XI-a
Model subiect olimpiadă, etapa județeană
Subiectul. I.
I. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Alama este un aliaj:
a. Cu - Sn
b. Cu - Pb
c. Pb - Zn
d. Cu – Zn.
2. . Proprietatea materialelor de a rezista la solicitări aplicate brusc se numește:
a. duritate
b. elasticitate
c. reziliență
d. plasticitate
3. . Fusurile reprezintă zonele arborelui a caror suprafeţe exterioare realizează contactul cu:
a. roţile dinţate,
b. curele,
c. lanţuri,
d. lagărele.
4. Tarozii sunt scule aşchietoare folosite la :
a. filetarea exterioară;
b. filetarea interioară;
c.filetarea exterioară și interioară;
d. găurire.
5. Şurubul micrometric este un şurub de:
a. blocare;
b. siguranță;
c. etanşare;
d. măsurare
I.2.Transcrieţi pe foaia de concurs, litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în

dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi litera F, dacă apreciaţi că
enunţul este fals.
a. Planimetrul este un mijloc de măsurare pentru volum.
b. La oţeluri, sudabilitatea scade odată cu creşterea conţinutului de carbon.
c. Calele plan-paralele sunt măsuri terminale pentru determinarea lungimii.
d. .Penele transversale se montează cu axa longitudinală paralelă cu axa comună a pieselor
asamblate.
e. Toate operaţiile şi fazele realizate în cadrul unui proces tehnologic de asamblare sunt
menţionate într-o fişă specială, numită plan de operaţii.
I.3. Scrieţi, pe foaia de concurs, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi
literele corespunzătoare din coloana B.
Coloana A Coloana B
1.Sublerul de exterior a. Instrument cu surub micrometric

2. Micrometru pentru tevi b. Aparate pentru masurarea fortelor
3. Cale plan paralele c. Masuri terminale pentru lungimi
4. Dinamometre d. Masuri cu repere pentru lungimi
5. Panglici de masurare e. Instrument cu rigla si cursor
f. Instalație de măsurare
Subiectul. II.
II.1. Scrieţi, pe foaia de concurs, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
a. Lubrifianţii au rolul de a .........(1).......... frecarea şi implicit uzura.
b. Lipirea se realizează cu aliaje de lipit numite şi ……(2)…………de adaos.
c. Cuplajele asigură .............(3)........... dintre doi arbori care-şi transmit reciproc mişcarea
şi puterea.
d. Micrometrul este un ....(4).... de măsurat lungimi, realizat cu un ...... (5)..... șurub-
piuliţă.
II.2.Pe desenul de execuție al unei osii, diametrul acesteia are înscrisă cota:
a) Calculaţi dimensiunile limită și abaterile;

b) Precizați toleranța permisă;
c) Indicați o dimensiune efectivǎ a diametrului exterior, cu două zecimale, astfel încât

osia să fie considerată corect executată
Subiectul. III.
1. În figura de mai jos este prezentat un rulment.
Răspundeți următoarelor cerințe:

a. Ce tip de rulment este?
b. Care sunt părțile componente ale
acestui rulment numerotate cu cifre
de la 1 la 4?
c. Enumerați 3 avantaje ale lagărelor cu
rostogolire.
2. Realizați un eseu cu tema „Asamblări prin filet”, după următoarea structură:

a. Enumerați părțile componente ale unei asamblări filetate.
b. Prezentați cinci condiții necesare pentru asigurarea siguranței în funcționare a
asamblărilor filetat.
c. Indicați trei metode pentru asigurarea piulițelor împotriva autodesfacerii.
d. Scule utilizate la montarea și demontarea asamblarilor filetate.
Modul: Organe de mașini

Clasa: a X-a profesională
Autor:Fodor Elena
Test sumativ 1
S I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Osiile au funcţia principală de:
a) transmitere a momentelor de torsiune;
b) transmitere a mişcării de rotaţie;
c) susţinere a altor elemente cu mişcare de rotaţie;
2. Clasificaţi lagărele după caracterul frecării produse în funcţionare:
a) lagăre ……………………………………..;
b) lagăre ……………………………………..;
c) lagăre ……………………………………..;
3. Osiile şi arborii drepţi sau liniari au axa geometrică longitudinală:
a) dreaptă, diferită de axa de rotaţie;
b) dreaptă, comună cu axa de rotaţie;
c) frântă;
S II. Înlocuiţi spaţiile libere din următorul text:
1. Osiile şi arborii sunt organe de maşini ce au rolul de a ………… alte elemente care
contribuie la transmiterea mişcării de rotaţie. Osiile şi arborii fac legătura …………… cu alte
elemente de la care primesc, respectiv la care transmit mişcarea ……………………….. .
2. Lagărele sunt organe de maşini ce au funcţia de ..…….……și /……… a arborilor şi a
osiilor cu mișcare de rotație sub acțiunea ……………… care acționează asupra lor.
S III. 1. Identificaţi (denumiţi) următoarele organe de maşini prezentate în imaginile de mai jos:
……………………… ……………………… ……………………
2. Enumeraţi trei caracteristici ale materialelor destinate executării cuzineților:

-
………………………………………………………………….…………………………………;
-
……………………………………………………………………………………………………;
-
……………………………………………………………………………………………………;
3. Pentru enunţul de mai jos, încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Partea interioară a corpului lagărului cu alunecare prezintă o căptuşeală (fixată pe corpul
lagărului), numită: a) rulment axial;
b) rulment radial;
c) cuzinet;
S IV. Pentru afirmaţiile de mai jos, stabiliți-le valoarea de adevăr:

1. Arborii sunt solicitați atât la răsucire (considerată solicitarea principală) cât şi la
încovoiere.
2. Valoarea numerică a diametrului unui arbore (d) este direct proporţională cu turaţia de
lucru a acestuia.
3. Spațiul dintre fus şi cuzinet (interstiţiu) se umple cu un material de ungere numit
lubrifiant.
Modulul: Operații de bază în laborator

Clasa: a XI-a
Autor:Mîndricel Adina
Activitate de laborator
Separarea amestecurilor prin filtrare
Atentie!
 Îndepărtează de pe masa de lucru tot ceea ce nu îţi este necesar.
 Nu gusta nici o dată substanţele chimice şi nu le atinge cu mâna!
 Realizează experimentele numai în vase curate!
 La sfârşitul experimentului lasă curată masa de lucru!
 Spală-te pe mâini la terminarea experimentelor!
 Respectă regulile de protecţia muncii în laborator!
Sarcini de lucru:
 Folosindu-vă de referatele de laborator (filtrarea) realizați practic determinarea pentru
toate probele;
 Rezolvați sarcina de lucru pe grupe
 Pentru fiecare determinare,completați tabelul de la finalul referatelor
 Completați fișele de lucru
Generalități: Filtrarea este operaţia de separare a fazei solide dintr-un amestec eterogen
solid-lichid cu ajutorul materialelor filtrante.
Principiul metodei: separarea unor amestecuri prin filtrare cu ajutorul hârtiei de filtru.
Materiale necesare:
- Pahare Berzelius, pahare Erlenmayer, pâlnie de filtrare, hârtie de filtru, bagheta, spatule,
cronometru, eprubete
- Soluție NaOH, soluție FeCl3 , soluție CuSO4 , soluție HCl, soluție AgNO 3, apă, cărbune
Mod de lucru:
1. Reacția hidroxidului de sodiu cu o soluție de clorură de fier (III)

 într-un pahar Berzelius se introduce soluţie de hidroxid de sodiu (NaOH) şi apoi se
adaugă soluţie de clorură de fier (FeCl3)
 se obține un precipitat roșu brun Fe(OH) 3- bază greu solubilă
 se amestecă cele două soluţii cu bagheta de sticlă
 se pregăteste amestecul pentru filtrare : se fixeaza hârtia de filtru în pâlnie , (se umectează
cu apă distilată pentru o fixare mai bună)
 apoi se trece cantitativ (amestecul obținut) soluția cu precipitat prin pâlnie de filtrare
 notaţi de fiecare dată timpul de filtrare
2. Reacția hidroxidului de sodiu cu sulfat de cupru

 într-un pahar Berzelius se introduce soluţie de hidroxid de sodiu (NaOH) şi apoi se
adaugă soluţie sulfat de cupru (CuSO4)
 se obține un precipitat de culoare albastră Cu(OH)2 - bază greu solubilă
 se amestecă cele două soluţii cu bagheta de sticlă
 se pregăteste amestecul pentru filtrare: se fixează hârtia de filtru în pâlnie , (se umectează
cu apa distilată pentru o fixare mai bună)
 apoi se trece cantitativ (amestecul obținut) soluția cu precipitat prin pâlnia de filtrare
3. Reacția acidului clorhidric cu azotatul de argint (recunoașterea HCl)

 tratați într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric (HCl) cu o soluție de azotat de argint
(AgNO3)
 se obține un precipitat alb-brânzos de clorură de argint (AgCl)
 se pregăteste amestecul pentru filtrare : se fixează hârtia de filtru în pâlnie , (se umectează
cu apă distilată pentru o fixare mai bună)
 apoi se trece cantitativ (amestecul obținut) soluția cu precipitat prin pâlnie de filtrare
4. Obținerea unui amestec eterogen (apă+cărbune)

 într-un pahar Berzelius se introduce apa şi apoi se adaugă cărbune.
 se amestecă cu bagheta de sticlă

 se obține un amestec eterogen, deoarece densitatea cărbunelui este aproximativ egală cu
densitatea apei
Cerințe:
 efectuați practic separarea unui amestec prin filtrare;
 respectați normele de protecție a muncii;
 înregistrati rezultatele în tabelul de mai jos;
 formulați concluzii și observații în următorul tabel.
Timpul
Nr. Experimentul
Ecuația reacției de filtrare Concluzii/Observații
crt efectuat
(s)
1. Reacția NaOH și
FeCl3
2. Reacția NaOH și
CuSO4
3. Reacția HCl și
AgNO3
amestec eterogen
4.
(apă+cărbune)
Autor: Prof. Ciocîrlan Augustina
Fișă de documentare - Asamblarea prin nituire
Asamblarea prin nituire este operaţia prin care două sau mai multe table sau alte profile
subţiri se îmbină nedemontabil prin intermediul organelor de maşini numite nituri.Nituirea este
una dintre cele mai vechi metode de asamblare fiind utlizată în construcţia de maşini la
asamblările fixe ale diferitelor piese, în construcţiile aviatice, la construcţia de poduri, cazane.
Avantajele asamblărilor prin nituire sunt:
prezintă siguranţă în exploatare, superioară asamblărilor sudate, la construcţii supuse la
sarcini dinamice după direcţii variabile (ex.: poduri, nave marine/fluviale sau aeronave
etc.);
tehnologie de execuţie simplă;
control accesibil al calităţii îmbinării;
se pot îmbina piese din materiale nesudabile, sau la care temperatura necesară procedeului
de sudare ar diminua efectul tratamentelor termice sau al acoperirilor de protecţie sau
elastice.
Dezavantajele asamblărilor prin nituire sunt:
un consum mai mare de material şi de manoperă;
condiţii de lucru mai incomode din cauza producerii de zgomot;
corodarea niturilor în timp scade siguranţa în exploatare;
se micşorează rezistenţa pieselor în secţiune;
productivitate scăzută;
se diminuează etanşeitatea construcţiei realizate.
Nitul este organul de maşină utilizat la îmbinarea prin nituire. El este un corp cilindric
prevăzut la un capăt cu un cap cilindric, tronconic sau bombat, iar celălalt cap se obţine prin
deformare plastică.
Părţile componente ale nitului sunt:
1- capul initial
2- tija
3- capul de închidere
În tabelul 1 sunt prezentate diferite tipuri
constructive de nituri.
Niturile se confecţionează din diverse

materiale în funcţie de materialele pieselor ce
trebuie asamblate, precum şi forţele la cara va fi
solicitat ansamblul. Principalele caracteristici
pe care trebuie să le îndeplinească materialele Tabel 1
pentru confecţionarea niturilor sunt rezistenţa
suficient de mare la rupere şi o plasticitate bună.
Materialele din care se confecţionează niturile sunt oţel carbon (OL 34, OL 37), alame,
cupru, aluminiu etc.
Clasificarea îmbinărilor nituite:
a) după modul de execuţie:
– nituire manuală;
– nituire mecanică;
b) după scopul nituirii:
– nituiri de rezistenţă;
– nituiri de etanşare;
– nituiri de rezistenţă-etanşare;
c) după temperatura la care se execută:
– nituire executată la rece;
– nituire executată la cald;
d) după modul de aşezare relativă a pieselor (tablelor):
– prin suprapunere;
– cap la cap (poate fi cu o eclisă sau cu două eclise);
e) după numărul rândurilor de nituri:
– cu un singur rând de nituri;
– cu mai multe rânduri de nituri dispuse în paralel sau în zig-zag.
AUTORI:
Rachieru Mihaela
Negrea Rodica
Barcan Maria
Dunăre Liliana
CUPRINS:
Fișe de lucru
Teste de evaluare
Modul:Limbaj tehnic grafic

Clasa: a IX-a învățământ profesional/liceal
Autor: Rachieru Mihaela
FIŞĂ DE LUCRU 1
1. În desenul din figură, identificați tipurile de linii notate și precizați utilizarea lor în tabelul
alăturat. 4
5 Nr.
1 Tipul liniei Utilizare
linie
2
2 3
3
4
2. Notați semnificația următoarelor standarde:

 STAS 104-80 Hașurarea în desenul industrial
 SR ISO 129: 1994 Desene tehnice. Cotare.

FIŞĂ DE LUCRU 2
1. Considerând formatul A4 drept modul, completați spațiile libere din tabelul următor, ca în
exemplul dat:
Dimensiuni Număr
Simbol Schiță
în mm module
A4 210x297 1
A3
420x594 4
A1
I. Încercuiți varianta corectă de răspuns:

1. Linia punct groasă este utilizată în realizarea desenelor tehnice la;
a. Trasarea axelor de simetrie;
b. Indicarea unor tratamente termice sau acoperiri de suprafață;

c. Trasarea conturului exterior al pieselor.
2. Reprezentarea liniei de ruptură pe lemn se face cu;
a. Linie groasă pentru a se vedea cât mai bine ruptura;
b. Linie subțire două puncte pentru a diferenția conturul piesei;
c. Linie zig-zag trasată cu linie continuă subțire.
II. Explicați următorii termeni: standard, standardizare, format, indicator.

FIŞĂ DE LUCRU 3
Lucrați în echipă!
Formați echipe de câte 3 elevi și determinați a III-a proiecție pentru piesa reprezentată.

FIŞĂ DE LUCRU 4
Lucrați în echipă!
Formați echipe de câte 3 elevi și determinați a III-a proiecție pentru piesa reprezentată.
Vedere din față


FIŞĂ DE LUCRU 5
 Studiați obiectele din stânga,

desenate în perspectivă și notate
cu cifre 1-4.
 Comparați cu desenele din
dreapta, reprezentate în proiecție
ortogonală (a-vederi din față, b-
laterale,
c-de sus).
Completați în fiecare căsuță un
număr care reprezintă vederea
corespunzătoare a obiectului din
stânga.

FIŞĂ DE LUCRU 6
 Priviți cu atenție reprezentarea în vedere de mai jos.

 Descoperiți căruia din cele 4 corpuri îi corespunde.
 Bifați numărul corespunzător variantei corecte.

FIŞĂ DE LUCRU 7
Stabiliţi corespondența
cotelor pe cele două tipuri de
reprezentări.
• Determinați valorile A, B,
C, D, E .

Activitate independentă
1. Desenați pe un format A4 următoarea piesă.
2. Cotați piesa, respectând dimensiunile din desenul realizat de
voi.
Trebuie să aveți în vedere:

1. Respectarea regulilor de cotare.
 Utilizarea corectă a elementelor cotării;
 Înscrierea corectă a cotelor;
 Aplicarea corectă a regulilor de cotare.
2. Acuratețea desenului.

FIŞĂ DE LUCRU 8
I. În coloana A sunt imagini pentru diferite tipuri de angranaje, în coloana B denumirile

acestora, iar în coloana C reprezentarea cu semne convenționale ale acestor angranaje. Asociați.
Coloana C – reprezentarea cu
Coloana A – imagini cu Coloana B – denumire organ
semne convenționale a
tipuri de angrenaje de mașină
angranajelor
a - Angrenaj exterior cu roți 1.
cilindrice cu dunți drepți
I.
b- Angrenaj exterior cu roți 2.

conice
II.
c-Angrenaj șurub melc – roată 3.

melcată
III.
d-Angrenaj interior cu roți 4.

cilindrice cu dinți drepți
IV.
e-Angranaj exterior cu roți 5.
cilindrice cu dinți oblici
V.
Modul:Sănătatea și securitatea muncii și protecția mediului în industria textilă și pielărie

FIŞĂ DE LUCRU 9
STUDIU DE CAZ
În tabelul de mai jos se regăsește activitatea de montarea a schelelor pe un șantier de
construcții, precum și sarcinile și echipamentele de muncă folosite pentru desfășurarea acestei
activități.
Domeniu: constructii
Activitatea: montare schele
Locul de muncă: şantier de construcţii
Activităţi: lucrări de montare schele șantier construcţii

Sarcina de muncă:
 ridicare şi manipulare dulapi, podine, bare metalice, piloni
 montare dulapi, căpriori;
 fixare podine, scări.
Echipamentele de muncă:
 scripete, macara, etc.
 unelte de mână.
SARCINI:
1. Identificaţi din imagine, 5 riscuri de 2. Scrieţi Echipamentul Individual de Protecţie

accidentare / îmbolnăvire care necesită necesar și adecvat pentru protejarea
purtarea de EIP-uri: lucrătorului împotriva riscurilor identificate:
Riscuri EIP – uri
1. cădere de la înălțime la montarea 1. centură de siguranță;
elementelor schelei; 2. salopetă textilă;
2. strivire cu materiale/bare metalice/podine 3. încălțăminte cu bombeu metalic / talpă
/piloni/ scări; antiperforație;
3. lovire cu material (sarcini suspendate) / 4. mănuși din piele tip lăcătuș;
unelte de mână; 5. cască de protecție pentru lucru la înălțime cu
4. înțepare la montarea dulapilor, căpriorilor, prindere sub bărbie;
podinelor și scărilor;
5. cădere de obiecte (materiale, scule diverse)
Modul: Sănătatea și securitatea muncii și protecția mediului în industria textilă și pielărie

FIŞĂ DE LUCRU 10
Prin complearea aritmografului pe vertical AB, veți descoperi denumirea unui accident de
muncă, clasificat în funcție de numărul persoanelor implicate.
A
1
2
3
4
5
6
7
8
B
1- Tip de vătămare datorată trecerii curentului electric prin corpul uman, concretizat prin
contracția mușchilor, arsuri ale pielii sau deces;
2- Accident de muncă care determină incapacitate … de muncă;
3- Tip de accident de muncă în care este implicate o singură persoană;
4- Tip de accident de muncă în funcție de momentul când se manifestă efectul acestuia;
5- Cauză care determină producerea unui accident de muncă;
6- Accident de muncă care conduce la decesul persoanei accidentate;
7- Organ care înregistrează și cercetează cauzele care au determinat producerea
accidentului de muncă (numai inițialele);
8- Un tâmplar, în timp ce debita la un ferăstrău circular o scândură, din neatenţie şi-a tăiat
trei degete de la mâna dreaptă. Acest accident este un accident de muncă cu …

Autor: Dunăre Liliana
FIŞĂ DE LUCRU 11
I. În coloana A sunt notate elementele cadrului legislativ, iar în coloana B conţinutul lor. Notaţi
în caiet corespondenţa dintre cifrele coloanei A şi literele coloanei B.
A. Elementele cadrului legislativ B. Conţinut

1. Legea nr. 307/2006 a. privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
2. Legea nr. 319/2006 b. privind apărarea împotriva incendiilor
3. HG nr. 355/2007 c. a securităţiii şi sănătăţii în muncă
II. Se prezintă două locuri specifice unui domeniu de activitate. Cerinţe:

a. Identificaţi locul de muncă.
b. Care sunt actele legislative ce trebuie prelucrate in acest loc de muncă?
1. Acte cu caracter general:………………
2. Acte cu caracter specific:………………
III. Având la dispoziţie Legea 90/1996, numiţi două articole care vizează activitatea elevilor
în şcoală.

FIŞĂ DE LUCRU 12
Studiu de caz
Activitatea: Domeniu:
Locul de muncă: Brutărie
Preparare pâine panificaţie
Activități:
- Prepararea pâinii se efectuează de către trei
lucrători şi un maistru.
- Echipamente de muncă utilizate:
malaxor, cernător, masă de modelat, cântar,
cărucior, dospitor, cuptor, feliator.
- Sarcina de muncă se realizează prin
manipularea manuală a sacilor cu făină,
malaxarea aluatului, modelare, coacere etc.
- Materii prime: faină alba, faină neagra,
drojdie, aditivi, sare, susan, mac.
- Prepararea aluatului pentru pâine se
realizează cu ajutorul unui malaxor, iar apoi
aluatul se introduce la dospit şi în cuptorul
de coacere.
- Lucrătorii nu poartă echipament individual
de protecţie corespunzător.
Sarcini:
1. identificaţi riscurile
2. identificaţi EIP-ul necesar
1. Riscuri identificate:
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
2. EIP alese pentru eliminarea riscurilor:

…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
Modul: Materii prime în industria textilă și pielărie

FIŞĂ DE LUCRU 13
1. Analizaţi cu atenţie careul de mai jos în care sunt ascunse 10 denumiri de fibre textile (5
pe orizontală şi 5 pe verticală).
Găsiţi şi marcaţi aceste proprietăţi.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 S A T C P U R D V C A
2 N C E L O F I B R A H
3 A F I C L A N O L N A
4 Z A C U I N G L M E P
5 B M A N A R E A U P I
6 E A B U M B A C O A R
7 S N U A I D C E Z U P
8 T I R U D N A T V S E
9 Z L A N A J H A F I R
10 A U R I F M A T A S E
11 V Î S C O Z A F G A S
12 E S A R T N P I U T A
2. Grupaţi fibrele textile găsite în:

 fibre naturale;
 fibre chimice.
Completaţi răspunsul într-un tabel de forma:
Fibre naturale Fibre chimice
3. Precizați pentru fibrele naturale descoperite originea acestora.

4. Grupați fibrele chimice găsite în fibre chimice artificiale și fibre chimice sintetice.
Sarcină suplimentară.
Completaţi fiecare coloană a tabelului de la punctul 2 cu alte fibre textile din grupa respectivă
pe care le cunoaşteţi.

FIŞĂ DE LUCRU 14
Prin completarea rebusului, vei obţine pe rastelul vertical (A-B) denumirea unui indice de
finețe (2 cuvinte) folosit la exprimarea fineții fibrelor textile. În caseta de sub careu sunt date
definiţiile care te vor ajuta să găseşti soluţiile corecte pentru rândurile 1-11.
10
11
1- Proprietate fizică a fibrelor textile, ce are ca unitate de măsură mm;

2- Proprietate fizică a fibrelor textile ce depinde de gradul de pigmentare naturală a acestora;
3- Sinonim pentru densitatea fibrelor textile (2 cuvinte);
4- Porțiune din alungirea absolută care se anulează imediat după eliberarea din solicitare;
5- Operație de tratare a țesăturilor din mătase naturală cu acizi organici diluați, în scopul obținerii
unui foșnet caracteristic;
6- Fibră fără luciu sau cu luciu ... ;
7- Operația de tratare a materialelor textile cu substanțe oxidante, în scopul îndepărtării pigmenților
colorați din fibră;
8- Porțiune din alungirea absolută care nu se anulează după eliberarea din solicitare;
9- Proprietatea fibrelor textile de a absorbi vapori de apă din mediul ambient;
10- Raportul dintre masa și lungimea unei fibre textile se numește … ;
11- Operația de tratare a materialelor din lână cu soluții concentrate de acid sulfuric, în scopul
îndepărtării aderențelor vegetale.

Fișă de lucru 15
1. Precizaţi caracteristicile firelor de mai jos:

a. 40/20/120/S
b. Ttex=10 tex
2. Se dau firele F1şi F2 având următoarele caracteristici:

F1: Ttex = 20 tex , Fr = 4 cN;
F2: Nm = 40, Fr = 5 cN;
Rezolvaţi următoarele cerinţe:
a. precizaţi care dintre cele două fire este cel mai subţire;
b. pentru firul cel mai gros calculaţi coeficientul de torsiune ştiind că are o torsiune T=600
răsucituri/m.
c. calculaţi lungimea de rupere pentru cele două fire, în km;

Fișă de lucru 16
1. Alcătuiţi un eseu cu titlul „Proprietățile firelor”, după următoarea structură de idei:

a. Definiți firul
b. Enumerați două proprietăți de aspect și două proprietăți mecanice;
c. Definiți proprietățile enumerate;
d. Scrieți relațiile de calcul pentru indicii de finețe.
2. Să se calculeze finețea unui fir puternic răsucit, cu torsiunea T=1200 răs/m, pentru un
coeficient de torsiune αm=200.
3. Pentru un fir cu finețea Nm = 50 calculați densitatea de lungime exprimată în tex și în den.

Fișă de lucru 17
1. Analizaţi cu atenţie careul de mai jos în care sunt ascunse 10 proprietăţi ale fibrelor textile
(5 pe orizontală şi 5 pe verticală).
Găsiţi şi marcaţi aceste proprietăţi.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 A T E N T I P A S C O R U V
2 M A T I U T E C A O R I D L
3 P I L L I N G M O T O T E F
4 E V A N T I B O L O N E S I
5 V C S A R A M I T N E N F N
6 L U C I U L H A V I V A R E
7 I L I C T U A N I Z A C J T
8 C O R I A N D E B A K I V E
9 H A A C N G I R E R S T A G
10 D R I O T I N L T E A A G A
11 L E L A I R A I U H M T O N
12 N I T P D E G O M A R E P H
13 I E P U R A S I I M A T E C
14 L U N G I M E A T E N T U G
2. Grupaţi proprietăţile găsite în:

 proprietăţi fizice;
 proprietăţi mecanice;
 proprietăţi/ operaţii chimice.
Completaţi răspunsul într-un tabelul de forma:
Proprietăţi fizice Proprietăţi mecanice Proprietăţi/operaţii chimice
3. Definiţi proprietăţile mecanice descoperite.

Sarcină suplimentară.
Completaţi fiecare coloană a tabelului de la punctul 2 cu alte proprietăţi din grupa respectivă
pe care le cunoaşteţi.

Fișă de lucru 18/ciorchinele
1. Completează bobițele ciorchinelui cu tipurile de tricoturi cerute de grupa scisă în interior
metraj
După
formă
După
destinație
După
materia
primă
După
structură
Tipuri de tricoturi
Modul: Planificarea activității proprii

Clasa: a X-a profesională/liceu
Autor: Negrea Rodica
Fișă de lucru 19
I. Observă cu atenţie utilajul de mai jos şi completează tabelul alăturat imaginii, rezolvând
următoarele sarcini de lucu:
a. Identifică utilajul prezentat în imagine
b. Citeşte normativele tehnice privind întreţinerea şi repararea utilajelor şi

completează toate rubricile tabelului
Denumirea maşinii
Durata de serviciu
Tipul intervenţiei Rt Rc1 Rc2 Rk
Ciclul de funcţionare între
două intervenţii tehnice
succesive
Costul unei intervenţii
tehnice, în % din valoarea
maşinii
c. Calculează:
 numărul de revizii tehnice efectuate până la prima reparaţie curentă de de gradul 1
 numărul de revizii tehnice efectuate până la prima reparaţie capitală
 numărul de reparaţii curente de grad 1 care vor fi efectuate până la prima reparaţie
capitală.
II. În cadrul orelor de instruire practică, stabileşte care este proxima intervenţie tehnică ce
urmează a fi executată la maşina pe care o deserveşti. Întocmiţi o fişă tehnologică cu lucrările
care vor fi efectuate în cadrul acestei intervenţii tehnice.

Fișă de lucru 20
Prin completarea aritmografului, pe verticala AB vei descoperi denumirea unui material

textil care dublează detaliile produselor vestimentare.
1- material auxiliar folosit la ansamblarea şi prelucrarea îmbrăcămintei (3 cuvinte);

2- material de bază obținut prin încrucișarea pe direcție perpendiculară a 2 sisteme de fire;
3– criteriu de clasificare a țesăturilor;
4– material de bază obținut prin buclarea firelor;
5– material auxiliar ce dublează unele detalii componente ale produsului de îmbrăcăminte (gulere,
manșete);
6- țesătură ce prezintă un strat de fibre omogen, pe o parte sau pe ambele părţi;
7– criteriu de clasificare a țesăturilor/tricoturilor;
8- garnitură folosită la articolele de lenjerie și a îmbrăcămintei subțiri (rochii, bluze, fuste);
9– furnitură folosită la ajustarea pe corp a unor produse;
10– sistem de fire dispus pe direcție verticală la o țesătură.
10
Modul: Operaţii tehnologice din industria textilă şi pielărie

Clasa: a X-a învățământ profesional/liceal
Profesor: Dunăre Liliana
Fișă de lucru 21
Analizați tricoturile din figurile A si B

Sarcini de lucru
1. Identificaţi şi denumiţi legătura de bază a fiecărui tricotului reprezentat
2. Reprezentaţi fiecare tricot prin metode grafice studiate
3. Precizaţi caracteristicile structurale ale tricoturilor identificate
A B
Modulul- Procese tehnologice de confecționare

Clasa a XII-a liceu
Autor: Barcan Maria
Fișă de lucru 22
I. Să se calculeze suprafața unei magazii de materii prime în care să se depoziteze țesături pentru
rochii știind că producția zilnică este de 2000 de rochii, iar consumul pentru o rochie este de 2,6
m la o lățime de material de 1,4 m. Stocul de depozitare Z este pentru 2 zile, iar în magazie nu
există mobilier.
II. În cadrul orelor de instruire practică, aţi realizat încadrarea şabloanelor bluzei pentru femei,
atât pe material desfăcut cât și material dublu.
Pentru încadrarea A pe material dublu, s-a obţinut o lungime de încadrare de Lc = 1,10 m.
Pentru încadrarea B pe material desfăcut, s-a obţinut o lungime de încadrare de Lc = 0,90 m.
Suprafaţa şabloanelor bluzei determinată prin metoda planimetrării, este de Sş = 1,2 m2
Sarcină de lucru.
 Completaţi tabelul de mai jos calculând:
 consumul de material pentru o bluză, exprimat în [m] şi [m2].
 valorile indicatorilor de eficienţă ai normei de consum.
 menţionaţi care dintre cele două încadrări este mai eficientă. Argumentaţi.
Coeficient Coeficientul
Lungime Lăţime Consum Consum Suprafaţ
utilizare al pierderilor de
încadrare material (m2) (m2) ă deşeuri
supafeţei material
Încadra
re C[m2 K= (Sş / Aî) Ap = A î - P = (Ap/ Aî)
Lînc l mat C[m]
]=Aî x100 % Sş x100 %
Argument
Modulul- Planificarea activității proprii

Clasa a X-a învățământ profesional/liceal
Fișă de lucru 23
I. În imaginile din tabelul de mai jos sunt prezentate situaţii în care NU sunt respectate normele de
sănătate şi securitate în muncă la deservirea maşinii simple de cusut. Pentru fiecare situaţie
prezentată, precizează normele de sănătate şi securitate în muncă care nu sunt respectate şi
riscurile pe care le determină acest lucru pentru operator.
Scrie răspunsul în rubrica corespunzătoare a tabelului.
Situaţii în care nu Normele de securitatea Riscurile Imaginea care

sunt respectate muncii care nu sunt nerespectării prezintă modul
normele de respectatate normelor SSM corect de lucru
securitatea muncii
II. Asociază fiecărei imagini din tabel, imaginea de mai jos, care prezintă situaţia corectă de lucru.
Scrie numărul imaginii în caseta corespunzătoare din ultima coloană a tabelului. Argumentează
alegerea făcută.
Modulul- Planificarea activității proprii

Clasa a X-a învățământ profesional/liceal
Fișă de lucru 24
În imaginea alăturată este prezentată maşina fixă de

croit. Pentru desfăşurarea activităţii la această maşină în
condiţii de deplină securitate, personalul care deserveşte maşina, precum şi personalul de

intreţinere, reglare şi reparare a maşinii trebuie să cunoască şi să respecte normele de securitate şi
sănătate în muncă.
1. Întocmeşte o listă cu principalele norme de securitate a muncii specifice acestei mașini:
2. Precizează care este poziţia corectă a mâinilor operatorului în timpul decupării. Analizează
poziţia mâinii operatorului din imaginea de mai sus, şi precizează dacă aceasta este corectă.
3. Pe maşina fixă de croit întâlneşti eticheta de avertizare din imaginea de mai jos. Scrie în
caseta alăturată imaginii, informaţiile care ar trebui să se regăsescă pe etichetă şi care necesită o
atenţie deosebită.
Modul: Elemente de design

FIȘĂ DE LUCRU 25
Pentru rezolvarea acestui exercițiu colectivul clasei se

împarte pe grupe. Fiecare grupă își va desemna un lider care va
prezenta în fața clasei rezultatele obținute.
În imaginea alăturată este prezentată o ținută vestimentară
pentru femei. Alege din mostrele date, materialele pe care le-ai
folosi pentru această ținută.
Argumentează alegerea făcută de tine!
Sarcină suplimentară!
Desenează modelul cu materialele alese de tine!
Modul: Elemente de design

FIȘĂ DE LUCRU 26
În imaginile de mai jos este prezentată o ținută vestimentară

pentru adolescente și mostre de țesături tip lână. Realizează 2
combinații de materiale pentru acestă ținută.
Argumenteză alegerile făcute de tine!

Test de evaluare 1
I. Încercuiește răspunsul corect:

1.Primul ajutor se va acorda:
a. la locul unde se găseşte accidentatul;
b. la prima unitate medicală;
c. numai la spital;
d. numai în ambulantă de către personalul calificat;
2. Lucrătorilor care îşi schimbă locul de muncă în cadrul unităţii li se vor face:
a. instructajul general
b. instructajul periodic suplimentar
c. Instructajul la locul de muncă
d. instructajul periodic
3. Durata instructajului la locul de munca este de minim:
a. 2ore;
b. 4 ore
c. 8 ore
d. 10 ore
4. Bolile profesionale se semnalează de către:
a. toţi medicii care depistează aceste îmbolnăviri
b. medicul de familie
c. medicul de medicină muncii
d. medicul cardiolog
5. Începerea efectivă a activității de către lucrătorul instrui se face numai după:
a. Instructajul introductiv general
b. Instructajul la locul de muncă
c. Verificarea instruirii
d. Verificarea cunoștințelor însușite în urma instruirii.
II.Precizați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații:

1. Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv generală.
2. Tematica de instruire la locul de muncă este stabilită la cererea lucrătorului.
3. Igiena vestimentației se referă la igiena îmbrăcămintei și igiena încălțămintei.
4. Echipamentul individual de lucru are rol de protecție a lucrătorului
IV. În coloana A sunt factori de risc, iar în coloana B organele ce sunt afectate. Stabiliți
asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana A și cifrele corespunzătoare din coloana
B.
A. Factori de risc B. Organe afectate

1.Zgomot a.Sistemul nervos
Analizatorul vizual
2.Temperatură b. Aparatul locomotor
3.Praf c.Aparatul respirator, cardiovascular, analizatorul vizual şi
audutiv
4.Iluminat d.Aparatul cardiovascular
Sistemul nervos
5.Suprasolicitări fizice şi e.Analizatorul auditiv, aparatul cardio-vascular, sistemul
neuropsihice. musculo-scheletal
f. Pielea şi ţesutul subcutanat
V. Completați următoarele afirmații:

a. Instructajul la locul de muncă cuprinde.... (1)...... de sănătate şi securitate în muncă,
specifice ………(2)…….. .
b. Trusa de _____(3)________ din atelier trebuie să fie la îndemână dar şi în siguranţă.
c. Accidentul de muncă reprezintă vătămarea violentă a … (4)…… precum și intoxicația
acută....(5)....., care au loc în timpul procesului de munca.
VI. Instructaje de protecția muncii (tipuri și caracterizarea acestora).


Test de evaluare 2
1. Linia - două puncte subțire se utilizează pentru:

a) axa de simetrie;
b) reprezentarea pieselor învecinate;
c) linia de cotă.
2. Standardul SR 74:1994 dă informația:
a) este standard românesc identic cu cel internațional;
b) este standard românesc apărut înainte de 28.08.1992;
c) este standard românesc apărut după de 28.08.1992.
3. Chenarul formatului A4 este la:
a) 10 mm;
b) 5 mm;
c) 20 mm.
4. Fâșia de îndosariere este situată la formatul A4:
a) pe latura mică din stânga;
b) pe latura mare din stânga;
c) pe latura mare din dreapta.
5. Dimensiunile formatului A3 sunt:
a) 210x297;
b) 297x420;
c) 420x594.
6. Elementul grafic care determină dimensiunile scrierii standardizate este:
a) înălțimea literelor mari exprimată în mm;
b) înălțimea literelor mici exprimată în mm;
c) lățimea literelor mari exprimată în mm.
7. Indicatorul se așază la formatul A4:
a) pe latura mică;
b) pe latura mare;
c) pe oricare latură.
8. Dintr-un format A3 se obțin:
a) 4 formate A4;
b) 2 formate A4;
c) 8 formate A4.
II. În coloana A sunt precizate elemente de standardizare iar în coloana B caracteristici legate
de aceste elemente. Corelați elementelor din coloana A caracteristicile corespunzătoare din
coloana B.
Coloana A – elemente de standardizare Coloana B – caracteristicile elementelor de

standardizare
1. Linie a. Înclinată
2. Format b. Zonă de identificare
3. Scriere c. Întreruptă
4. indicator d. A2
III. Completați indicatorul în mod corespunzător, utilizând noțiunile de mai jos:

Planșa nr. 2; 1:1; Liceul Tehnologic ...; OLC 45; STAS 880-80; ARBORE; Ionescu
Alin; 30.10.2007; A4;
IV. Analizați cu atenție desenul de mai jos și identificați tipurile de linii utilizate.
8 6 3 1
3
4
7 5 2

Test de evaluare 3
I. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Scările în desenul tehnic sunt:

a. de mărire și de micșorare;
b. de micșorare;
c. de mărire, de mărime naturală și de micșorare.
2. Scara 2:1 este o scară:
a. de mărire;
b. de mărime naturală;
c. de micșorare.
3. În desenele în care toate proiecțiile sunt reprezentate la aceeași scară, scara se trece:
a. în indicator;
b. sub desen;
c. nu se trece.
4. La desenul la scară trasarea chenarului și a indicatorului se execută:
a. înainte de reprezentarea piesei;
b. după reprezentarea piesei;
c. se poate trasa atât înainte, cât și după reprezentarea piesei.
II. Precizați în dreptul fiecărui enunț dacă este adevărat (A) sau fals (F):
1. Desenul la scară nu se cotează.
2. Desenul la scară se întocmește cu instrumente de desen.
3. Scara 1:5 este o scară de mărire.
III. Calculați dimensiunile la scară pentru următoarea cotă dată:
Cota
Cotă dată Dimensiunea
Scara Calcul înscrisă
(mm) desenată
(mm)
1:1
50 1:2 50*1/2 25 50
2:1
5:1
IV. Reprezentați la scara 1:2 piesa reprezentată în figura următoare:

Test de evaluare 4
1. Precizați enunţul corect:
a) „Linia de cotă şi linia ajutătoare sunt elemente de cotare”;
b) „Numai linia de cotă este element de cotare”;
c) „Numai linia ajutătoare este element de cotare”.
2. Unitatea de măsură utilizată în desenul industrial de construcţii este:
a) centimetrul;
b) metrul;
c) milimetrul.
3. Simbolul SФ folosit înaintea unei cote subliniază faptul că elementul cotat este:
a) raza unei suprafeţe sferice;
b) diametrul unei suprafeţe sferice;
c) diametrul unei suprafeţe cilindrice.
4. Sublinierea unei cote arată:
a) dimensiunea respectivă nu este reprezentată la scară;
b) suprafaţa la care se referă este o bază de cotare;
c) suprafaţa respectivă este tratată termic.
5. Linia ajutătoare depăşeşte linia de cotă cu:
a) 5 mm;
b) 2-3 mm;
c) este la nivelul liniei de cotă.
6. Cea mai răspândită extremitate a liniei de cotă din desenele tehnice de construcţii româneşti
este:
a) linia oblică;
b) săgeata formată din două segmente care fac un unghi de 90 ° între ele;
c) săgeată înnegrită cu unghiul de 15°.
7. Pentru figurile pătrate se pune, înaintea cotei, semnul:
a) □;
b) Ф;
c) SR.
8. Cotele se scriu deasupra liniei de cotă astfel încât să fie citite:
a) de jos şi din dreapta formatului;
b) de jos şi din stânga formatului;
c) de jos, din stânga şi din dreapta formatului.
I. În coloana A sunt enumerate cotele, iar în coloana B - simbolurile. Scrieți pe foaia de

hârtie asocierile dintre cifrele din coloana A și literele corespunzătoare din coloana B.
Coloana A Coloana B
1 Diametrul unui cerc a =

2 Latura unui pătrat b SΦ
3 Raza unei sfere c Φ

4 Diametrul unei sfere d 1X45
5 Teșitura unei găuri e ⸋

f SR
g R
II. Să se identifice pe desen elementele cotării.

Test de evaluare 5

1. Ochiul normal de tricot din urzeală se deosebește de ochiul de tricot simplu prin:
a. Bucla de ac;
b. Flancuri;
c. Segmente de legătură.
2. Din punct de vedere al formei, tricoturile se împart în:
a. Tricoturi conturate spațial;
b. Tricoturi cu legături de bază;
c. Tricoturi din fire de bumbac și tip bumbac.
3. Tricoturile simple se deosebesc de tricoturile din urzeală deoarece:
a. Sunt greu deșirabile și cu elasticitate redusă;
b. Au un grad de elasticitate mai mare și mai ușor deșirabile;
c. Nu se deosebesc.
II. Transcrieți litera corespunzătoare fiecărui enunț și notați în dreptul ei litera A dacă
apreciați că răspunsul este adevărat și litera f dacă apreciați că răspunsul este fals.
1. Tricotul este un produs textile format din ochiuri.
2. Ochiurile înlănțuite pe verticală, formează rânduri de ochiuri.
3. Tricoturile din urzeală se formează prin buclarea simultană a unui sistem sau a mai multor
sisteme de fire de urzeală.
4. Porțiunea de fir ce unește ochiul dintr-un rând cu ochiul din rândul precedent sau cu
ochiul din rândul următor, la un tricot din urzeală, se numește buclă de platină.
III. În coloana A sunt enumerate criterii de clasificare ale tricoturilor, iar în coloana B
tipuri de tricoturi. Scrieți asocierile dintre cifrele din coloana A și literele corespunzătoare
din coloana B.
Coloana A – criterii de clasificare ale Coloana B – tipuri de tricoturi

tricoturilor
1. După destinație a. Tricoturi din urzeală
2. După materia primă b. Tricoturi semiconturate
3. După formă c. Tricoturi pentru articole medicale
4. După structură 5. Tricoturi din fire de lână și tip lână
IV. Completați enunțurile de mai jos cu termenii corespunzători:

1. Tricotul este un produs textil alcătuit dintr-o înlănțuire de ...(a)... obținute prin ...(b)...
succesivă sau simultană a unui fir sau a unui sistem de fire.
2. Elementul de bază al structurii tricotului este ...(c)... .
3. Tricotul legătură patent face parte din grupa tricoturilor cu legături de ......(d)...

Autor: Dunăre Liliana
Test de evaluare 6
A. Itemi ce evaluează explicarea principiilor ergonomici de bază:
I. Definiti ergonomia.
II. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect din formulările de mai jos:
1. Unul dintre principiile ergonomice ale economiei mişcării corpului omenesc este:
a) Munca să fie în aşa fel organizată încât să permită un ritm uşor şi natural, oriunde este
posibil;
b) Materialele să fie plasate aproape de punctul de utilizare;
c) Obiectele de lucru şi materialele să fie prepoziţionate,ori de câte ori este posibil ;
2. Unul dintre principiile ergonomice ale economiei mişcării aplicabile în organizarea
locului de muncă este:
a) Mâinile să înceapă şi să termine mişcările în acelaşi timp;
b) Să existe un loc definit şi permanent pentru toate materialele de lucru;
c) Fixările ochilor să fie, pe cât posibil, cât mai puţine şi de durate cât mai scurte;
3. Unul dintre principiile ergonomice ale economiei mişcării aplicabile în proiectarea
echipamentelor este:
a) Mişcările curbe, continui şi line ale mâinilor sunt preferabile mişcărilor rectilinii;
b) Mişcările braţelor să fie efectuate simultan, în sens opus şi simetric;
c) Mâinile să fie degajate de orice activitate care ar putea fi efectuată mai avantajos de un
instrument, de un echipament.
B. Itemi ce evaluează măsurile de reducere a efortului:

I . Bifeaza răspunsul corect:
Manevrarea şi transportul mărfurilor presupun efectuarea unor operaţii şi mişcări cu
respectarea regulilor privind siguranţa şi securitatea activităţilor desfăşurate în depozit .
⁪ Adevărat ⁪ Fals
II . Asociază prin săgeţi operaţiile privind manevrarea şi transportul mărfurilor cu
măsurile de reducere a efortului :
Operaţii privind manevrarea şi Măsuri de reducere a efortului transportul

mărfurilor
a) Evaluarea greutăţii obiectului 1. Verificarea înălţimii şi lăţimii obiectului
b) Poziţionarea corpului 2. Ţinerea spatelui drept
c) Prinderea obiectului 3. Ridicarea treptată cu îndreptarea picioarelor
d) Alegerea poziţiei de ridicare 4. Se evită întinderile
e) Ridicarea obiectului 5. Plasarea unui picior pe una din laturile
obiectului
f) Evitarea accidentelor 6. Prinderea obiectului de marginile de jos
g) Deplasarea obiectului 7.Se îndoaie genunchii
h) Coborârea obiectului pe sol 8. Nu se rotesc şşldurile sau umerii
C. Itemi ce măsoară cunoştinţele privind menţinerea microclimatului optim de la locul

de muncă:
I . Bifează răspunsul corect.
1. Ambianţa fizică reprezintă o componentă importantă a procesului de proiectare
ergonomică a locului de muncă , având ca principali factori : iluminatul , coloritul , zgomotul,
microclimatul.
⁪ DA ⁪ NU
2. Noţiunea de microclimat cuprinde următorii factori : temperatura,umiditatea şi viteza
aerului, radiaţiile calorice.
⁪ DA ⁪ NU
II . Completaţi spaţiile libere cu cuvintele ce lipsesc.
1. Iluminatul la locul de muncă a unui lucrător în comerţ poate fi împărţit la trei
categorii: iluminarea ………………, iluminarea……………… și iluminarea …………… .
2. Ca factor de ambianţă, zgomotul este cauza………… , a ………………şi a
scăderii……………… .
III . Enumeră efectele fiziologice şi psihologice ale culorilor .
Roşu……………………………….
Verde………………………………
Oranj………………………………
Albastru……………………………

Test de evaluare 7

1. Curățarea cardelor se face cu:
a) mătura; b) lavete; c) dispozitive speciale; d) perii
sau dispozitive speciale.
2. Curățenia zilnică este efectuată de:
a) mecanicul de întreținere; b) lucrătorul care
deservește mașina; c) maistrul; d) șeful secției.
3. Curățenia generală se efectuează:
a) o dată pe lună; b) de două ori pe lună; c) o dată pe schimb; d) în timpul schimbului.
4. Curățenia săptămânală se face în timp ce:
a) mașinile sunt în funcțiune; b) mașinile sunt oprite; c) curentul electric este pornit; d)
motorul mașinii este pornit.
II. Completați cuvintele lipsă din enunțurile de mai jos:

1. Pentru măturarea pardoselii din jurul mașinilor se folosește ................................... .
2. Se curăță și se spală cu .......................... roțile dințate și lagărele mașinilor.
3. Lucrătorii care efectuează curățirea garniturilor de cardă se numesc
........................................ .
4. Ștergerea de scamă a părților exterioare ale mașinilor se face cu ..................... și
.................... .
III. Scrieți în dreptul afirmațiilor A, dacă sunt adevărate și F, dacă sunt false:
1. Curățenia zilnică este efectuată în timpul schimbului de lucru.
2. Scoaterea deșeurilor de sub mașină se face cu mașina în stare de funcționare.
3. Curățenia săptămânală se realizează în timpul săptămânii.
4. Măturarea culoarelor dintre mașini se face cu mașinile în funcțiune.
IV. Enumerați 3 echipamente (instrumente) folosite la curățire.
Modul - Analize de laborator în industria textilă și de pielărie

Clasa: a XII-a liceu
Test de evaluare 8
1. Priviți următorul dispozitiv:
a) identificați denumirea aparatului și specificați părțile componente

b) precizați modul de lucru
2. În imaginea următoare este prezentat un aparat pentru determinarea fineții în laborator.

a) identificați categoria materiei prime căruia îi este destinată și metoda folosită

b) precizați denumirea aparatului și părțile componente ale acestuia
c) specificați principiul de funcționare
3. În imaginea de mai jos aveți prezentată schema vȃrtelniței pentru fir.
a) descrieți aparatul
b) precizați modul de determinare a fineții firelor
Modul - Schițe de produse vestimentare și accesorii

Test de evaluare 9
1. Identificați și caracterizați iluzia optică aplicată următorului produs:
4. Precizați pentru fiecare desen iluzia optică realizată și efectul artistic:
a) b) c) d) e)
5. Priviți imaginile de mai jos. Identificați pentru fiecare imagine în parte tipul de siluetă și
specificați caracteristicile principale ale acestora. De asemenea indicați artificiile vestimentare
potrivite fiecărui tip de siluetă.

Clasa a XII-a liceu
Autor: Barcan Maria
Test de evaluare 10
I. Alegeţi varianta corectă de răspuns:
1.Recepţia cantitativă a materialelor are ca scop:
a. evidențierea defectelor materialelor textile .
b. confruntarea rezultatelor verificării cu documentele de livrare.
c. verificarea aspectului materialelor
2. Etapa procesului de producție în care se definitivează forma, aspectul și dimensiunile finale ale
produsului este:
a. confecționarea produsului.
b. pregătirea pentru croire.
c. finisarea produsului
3. Pijamaua se încadrează în categoria produselor de:
a. îmbrăcăminte exterioară;
b. lenjerie;
c. îmbrăcăminte de protecție;
d. îmbrăcăminte de seară.
4. Puloverul este un articol confecționat din:
a. dantelă;
b. țesătură;
c. tricot;
d. căptușeală.
5. Fusta are puncte de sprijin pe:
a. umeri;
b. glezne;
c. brațe;
d. talie.
6. Operația care definitivează forma, aspectul și calitatea produsului este:
a. croirea;
b. finisarea produsului;
c. recepția materiei prime;
d. asamblarea detaliilor.
II. Să se realizeze asocierea între definițiile operațiilor de pregătire și croire a materialelor,

prezentate în coloana A și operațiile respective, prezentate în coloana B:
B.OPERAŢIA DIN
A. DEFINIŢIA OPERAŢIEI Asocierea PROCESUL
TEHHNOLOGIC
1.aşezarea materialului în straturi suprapuse, cu a. șablonarea materialelor

lungimi și lățimi egale
2.detaşarea prin tăiere a detaliilor conturate pe b. secționarea șpanului

șpan
3. tăierea în secțiuni mai mici a șpanului c. spănuirea materialelor
4. așezarea și conturarea șabloanelor pe suprafața d. decuparea detaliilor

materialului ce urmează a fi croit
III. Realizați o corelație între noțiunile din coloana A și B:
Coloana B- Proprietati ale

Coloana A- Tipuri de proprietăți
materialelor textile
1.Proprietăți fizice a. mercerizare
2. Proprietăți mecanice b. hidrofilia
3. Proprietăți tehnologice c. rezistența la rupere
d. capacitate de filare

Clasa a XII-a liceu
Autor: Barcan Maria
Test de evaluare 11
I. Corelați corect termenii din coloana A referitori la tipuri de mașini de cusut simple și termenii
din coloana B referitori la cusăturile realizate de acestea, notând în coloana C litera din coloana B
corespunzătoare cifrei din coloana A.
A-Tipuri de mașini B-cusătura realizată C-corelare
1. mașina simplă de cusut a. tighel dublu
2. mașina triploc b. tighel simplu

3. mașina cusut cu două ace c. de surfilare
d. tighel zigzag
II. În coloana A sunt prezentate dereglări şi defecţiuni care apar la deservirea maşinii simple
de cusut iar în coloana B cauzele care le generează. Realizați asocierile dintre cifrele din coloana
A, cu literele corespunzătoare din coloana B și treceți-le în coloana C.
A-Dereglări şi defecţiuni B- Cauze C-Asociere
1. cusătură înşirată pe fata a. pasul cusaturii este des 1.-
2. perforarea materialului b. masina insuficient lubrefiata 2.-
3. mersul greoi al masinii c. firul de la ac este prea tensionat 3.-
d. acul este montat necorespunzător
III. Citiți cu atenție enunțurile de mai jos și stabiliți valoarea de adevăr notând în dreptul fiecăruia
litera A (adevărat), dacă apreciați că enunțul este adevărat sau litera F (fals), dacă considerați că
enunțul este fals. Reformulați unul dintre enunțurile pe care le considerați false astfel încât să
devină adevărat.
1. Cusătura mecanică este îmbinarea pe cale mecanică a două sau mai multe detalii textile.
2. Cusătura mecanică are o rezistență scăzută.
3. La cusătura tighel simplu pasul de cusătură se reglează în funcție de operația tehnologică.
4. Cusătura triploc este o cusatura rigidă.
5. Cusătura triploc este realizată cu două fire de aţă.

Clasa a XII-a liceu
Autor: Barcan Maria
Test de evaluare 12
I. Indică A-adevărat sau F-fals pentru enunțurile:
1.În timpul coaserii, acul de la mașina simplă execută mișcare de oscilație.
2.Cusătura tighel simplu este o cusătură elastică.
3.Pasul cusăturii este distanța de la ac la suveică.
II. Răspunde cu A sau F la următoarele enunțuri:

1.Capacitatea de împâslire este caracteristică fibrelor de lână.
2. Fibrele naturale nu sunt higroscopice.
3. Deșeurile textile nu pot fi utilizate ca materiale de construcții.
4. Bumbacul conține polimerul natural numit, celuloză.
III. Completați spaţiile libere:

a. Procesul de producție reprezintă totalitatea operațiilor desfășurate în vederea transformării
…(1)... în ...(2)... .
b. Prelucrarea detaliilor este etapa în care detaliile …(3)… se prelucrează separat și se
asamblează cu detaliile ...(4)…ce-i aparțin.
Modulul- Elemente de design

Clasa a X-a învățământ profesional/liceu
Test de evaluare 13
I. Încercuiește varianta corectă de răspuns:
1. Culorile primare sunt
a. roșu, oranj, verde
b. roșu, galben, albastru
c. roșu, galben, oranj
2. Culorile binare de gradul 1 sunt:

a. roșu, galben, verde
b. albastru, violet, roșu
c. indigo, roșu, galben
d. oranj, verde, violet
3. Culorile complementare sunt:

a. R și G; Ve și A; O și Vi;
b. R și O; Ve și Vi; A și G;
c. R și Ve; G și Vi; A și O;
II. Notează litera A în dreptul enunţurilor adevărate şi litera F în dreptul enunţurilor false.
a. Amestecul dintre alb și negru se numește amestec cromatic.
b. Din roșu amestecat cu violet sau cu galben, rezultă nuanțe.
c. Amestecând verde și alb, obținem un gri colorat.
III. Cum se numesc griurile rezultate din amestecarea perechilor de culori complementare cu alb?
IV. Ce fel de amestecuri sunt griurile colorate?
V. Ce culoare secundară este complementara culorii roșu?
Nivel de învățămȃnt: Postliceal

Test de evaluare sumativ
Subiectul I.
I.1. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare
răspunsului corect:
1. Fibra naturală cu cea mai mare higroscopicitate este:
a. bumbacul
b. mătasea naturală
c. lâna
d. inul
2.Grupele de culori complementare sunt:
a.alb-negru; alb-gri; gri-neutru;
b.roşu-verde; albastru-oranj; galben-violet;
c.roşu-galben; verde-galben; violet-alb;
d.verde-albastru; roşu-oranj; verde-galben;
3.Etapa procesului de producţie în care materia primă este transformată în semifabricate se
numeşte:
a.confecţionare;
b.recepţia materialului;
c.croire;
d. pregătirea pentru croit.
4. Liniile orizontale ale reţelei de linii de bază pentru pantaloni sunt:
a. linia taliei, a şoldurilor.
b. linia taliei, a şoldurilor, de terminaţie.
c. linia taliei, a şoldurilor, a şliţului, de terminaţie.
d. linia taliei, a şoldurilor, a şliţului, a genunchiului, de terminaţie
5.Stilul clasic al îmbrăcămintei prezintă:
a.mare varietate de repere şi cusături de fixare;
b.diversitate de forme, linii, ornamente;
c.proporţie între îmbrăcăminte şi corp;
d.repere variate;
6.Cusătura de acoperire este realizată de maşina:
a.simplă
b.Uberdec
c.Flatloc
d.Triploc
7.Detaliile principale ale pantalonului clasic pentru bărbaţi sunt:
a. faţă pantaloni, spate pantaloni
b. faţă pantaloni, spate pantaloni, cordon fix, buzunare
c. faţă pantaloni, spate pantaloni, cordon fix, manşetela terminatie
d. faţă pantaloni, spate pantaloni, cordon fix
8.Confecţionarea produselor cuprinde operaţiile:
a.pregătirea semifabricatelor, prelucrarea detaliilor secundare, asamblarea
detaliilor principale;
b.pregătirea semifabricatelor, prelucrarea detaliilor principale, curăţirea de aţe si

scame;
c.pregătirea semifabricatelor, prelucrarea detaliilor principale, asamblarea
detaliilor principale,
d.controlul si formarea pachetelor, prelucrarea detaliilor principale, asamblarea
detaliilor principale;
9. Materialele de bază au rolul:
a.de a căptuşi detaliile produsului;
b.de a întări detaliile produsului;
c.de a realiza faţa produsului;
d.de a fixa stratul exterior al produsului.
10. Precizaţi linia de contur a tiparului de bază pe care a avut loc transferul penselor de bust
pentru modelul prezentat mai jos:
a. Pe linia taliei
b. Pe linia de simetrie a feţei
c. Pe linia răscroielii mânecii
d. Pe linia răscroielii gâtului
e. Pe linia laterală
I.2 Transcrieți, pe foaia de concurs cifra corespunzătoare fiecărui enunţ din lista de mai jos şi
notaţi în dreptul ei, litera A dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F dacă apreciaţi că
enunţul este fals.
1. Expresivitatea culorii unui model este determinată de intensitatea şi luminozitatea acesteia.
2. Cuțitele mașinii Triplock au rolul de a tăia marginea materialului înaintea coaserii.
3. Prelucrarea detaliilor este etapa în care fiecare detaliu principal se prelucrează separat și se
asamblează cu detaliile secundare care-i aparțin.
4. Fibrele de bumbac au rezistenţă mare faţă de microorganisme.
5. Calculul dimensiunilor de bază este prima etapă în construcția unui tipar.
I.3 În coloana A sunt enumerate culori, iar în coloana B sunt precizate efectele acestora. Scrieţi pe
foaia de concurs asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din
coloana B.
A. CULORI B. SENZAŢIA
1. Roşu a. Calm
2. Violet b. Nelinişte
3. Albastru c. Iritare
4. Verde d. Tristeţe
5. Negru e. Odihnă
f. Gri neutru
Subiectul II
II.1.
1.Identificaţi liniile de contur ale spatelui bluzei pentru femei din desenul
alăturat.
2. Enumeraţi dimensiunile de bază necesare pentru construcţia bluzei.
3. Enumeraţi condiţiile tehnice ale operaţiei de şpănuire a materialelor.
II.2. Scrieţi pe foaia de concurs informaţia corectă care completează

spaţiile libere:
1. Suprafaţa se obţine cu ajutorul liniei ...(a)...în acelaşi plan.
2. Element geometric fără dimensiune este...(b)....
3. Comanda .........(c)........ se utilizează pentru trasarea de raze.
4. Proiectul este...(d)... pe o perioada determinată, având ca scop realizarea unui obiectiv sau a
unui set de obiective.
5. Într-un tipar liniile pot fi de bază,...(e)...şi de contur.
6. Auditorul în domeniul calității trebuie să fie...(f)... pentru efectuarea unui anumit tip de audit.
7. Linia este elementul geometric cu o singură dimensiune care se obţine prin deplasarea...(g)...în
acelaşi plan.
8. Raportul de audit este principalul document cu care se...(h)...auditul sistemul calitatii.
9. Auditurile...(i)...ale calității au ca scop obținerea unei dovezi privind capacitatea furnizorului de
a asigura obținerea calității cerute.
10.Comanda...(j)... este folosita pentru desenarea imaginii în oglindă a unui obiect față de o
anumită axă.
II.3. Precizaţi rolul fiecărui organ de lucru al maşinii simple.
Subiectul III
III.1 Realizati transferul pensei pe direcțiile liniilor de contur.
III.2. Analizaţi schiţa produsului prezentată alăturat şi precizaţi:

denumirea produsului, tipul produsului, detaliile principale şi detaliile
secundare.
Titlul materialului:Proprietățile materialelor textile

Nivel de învățămant: liceal
Clasa: a XII-a
Test de evaluare 14
I. Priviți tabelul următor. Pentru fiecare tip de defect completați căsuțele cu termenii corecți în
fiecare coloană în parte.
Nr. Denumirea Cauzele Modul de

Tipul defectului
crt. defectului producerii remediere
II. Completați schema de mai jos cu informațiile corecte privind proprietățile țesăturilor:
C) Proprietăți
B)
A) B)
fizice
Proprietățile țesăturilor
D) Proprietăţi de
C)
C) D) Proprietăţi de
aspect
aspect
III. În coloana A se regăsesc câteva proprietăți specific materialelor textile iar în coloana B definiția
acestora. Faceți asocierile potrivite între termenii celor două coloane.
Coloana A Coloana B
1. Higroscopicitatea a) este proprietatea ţesăturii de a forma falduri mobile sub acţiunea

propriei greutăţi.
2. Permeabilitatea la b) reprezintă capacitatea ţesăturii de a absorbi apa
apă
3. Hidrofilia c) este proprietatea ţesăturii de a permite trecerea unui fascicul de
lumină fără a modifica caracterul fasciculului respectiv.
4. Drapajul d) este proprietatea ţesăturii de a permite trecerea apei
5. Transparența e) reprezintă capacitatea ţesăturii de a reţine vaporii de apă din

atmosferă.
IV. Completați spațiile libere din enunțurile de mai jos cu termenii adecvați astfel încat să devină
adevărate:
a) Gradul de flexibilitate este determinat de …(1)……pe care îl face materialul atunci când
este prins……(2)………. iar capetele sunt lăsate în jos. Depinde de gradul de moliciune (tuşeul)
al materialului.
b) Capacitatea de revenire din șifonare (neşifonabilizarea) este proprietatea ţesăturii
……(3)…şi …(4)………de a reveni la forma inițială.
c) Permeabilitatea la aer reprezintă …(5)……… de …(6)……….(în litri) ce trece printr-o
unitate de suprafață în unitatea de timp.
d) Rezistenţa şi alungirea la rupere - reprezintă capacitatea de preluare a……(7)……de
……(8)……., ce se dezvoltă în procesul de utilizare a țesăturilor.

Test de evaluare 15
1.Controlarea stării de funcționare a mașinii se face urmărind integritatea următoarelor părți
componente:
.....................................................................................................
-........................................................................................................
-..........................................................................................................
-.............................................................................................................
2. Înfilarea mașinii și executarea probei de coasere se realizează parcurgând etapele
- se înfilează ................................ pe traseul... ................................................

- se cuplează ........................... la sursa de energie prin rotirea ......................................
- firul de ață ......................... se bobinează pe .............................. folosind bobinatorul

- se introduce .............................. carcasa ............................., înfilindu-se pe sub arcul
lamelar (peniță)
- se introduce ..................................în mașină
- se scoate firul .............................. prin rotirea manuală a volanului și se fixează cele doua
fire sub .................................................................
3. Efectuarea probei de coasere se face prin:

- cuplarea..............................................
- apăsare pe pedală.................................
4. Verificarea cusăturii efectuate presupune ca:
- punctul de legatură (împletirea) să se realizeze pe ........................................straturilor de
material.
- aspectul și dimensiunile să fie..............................pe ambele fețe ale materialului
- să aibe un aspect plăcut datorită........................................pașilor

Test de evaluare 16
Partea I
I. Încercuiți varianta de răspuns corectă:
1.1. Utilajele din industria de confecții nu se programează pentru ciclurile de reparație de gradul
II și capitale deoarece:
a) Piesele defecte nu se înlocuiesc la fiecare reparație curentă de gradul II;
b) Au piese care se înlocuiesc uzual la fiecare ciclu de reparație curentă de gradul I;
c) Nu necesită reparații capitale;
1.2. La reparația curentă la mașina de cusut simplă se execută următoarele operații:
a) Spălarea, recondiționarea sau repararea pieselor de mică importanță;
b) Reglarea și schimbarea suveicii;
c) Reglarea aței de la conducătorul de fir și de la apucător;
d) Curațarea mașinii cu toate piesele componente, schimbarea pieselor defecte și ungerea
mașinii.
1.3. Ungerea mașinilor din confecții se realizează cu:
a) Ulei de motor;
b) Grăsime vegetală;
c) Vaselină;
d) Ulei special care se folosește pentru mașini industriale.
1.4. Dacă la o mașină de cusut se uzează suveica, cum anume vom proceda?
a) Schimbăm suveica;
b) Schimbăm acul și ața;
c) Schimbăm cureaua de la motorul mașinii de cusut.
1.5. Cum se curăță o mașină de cusut din industria de confecții?
a) Se curăță de praf cu ajutorul unei cârpe umede și apoi se unge cu ulei special;
b) Se suflă de scame și praf cu ajutorul unui furtun cu aer comprimat și apoi se ung unele
părți componente ale mașinii;
c) Se curăță mașina de cusut cu un ac de scos scame și apoi se șterge de praf după care se
începe lucrul pe acest utilaj.
II. În coloana A sunt prezentate organe de lucru ale mașinilor și utilajelor din industria textilă, iar
în coloana B, diferite mașini și utilaje din industria textilă. Să se realizeze prin săgeți
corespondența dintre cele două coloane:
Coloana A Coloana B
a) Masina simpla de
1.Cutite cusut
2.Ac b) Masina de tricotat
3.Fontura cu ace de
tricotat c) Masina triploc
III. Completează spațiile libere:
1. Graficul de curățare și ungere a mașinilor și utilajelor din confecții este o componentă a

planului de …(a)… .
2. Mentenabilitatea este proprietatea unui…(b)…de a putea fi întreținut și reparat într-o anumită
perioadă de timp.
3. Instalația cuprinde un …(c)…de mașini, mecanisme, instrumente și are scopul de a executa
anumite funcții în procesul de producție.
IV. Citește următoarele enunțuri și notează cu litera A, dacă le consideri adevărate și cu litera F,
dacă le consideri false.
1. Defectele de conceptie sunt greu de descoperit.
2. Defectele de montaj depind de cunoștințele și de conștiinciozitatea lucrătorilor.
3. Curățarea mașinii de cusut se realizează de către muncitorul care o deservește la
terminarea schimbului?
Partea a-II-a
1. Realizați un eseu structurat cu tema: Curațarea și repararea mașinii de cusut simplă din
atelierul școală, urmărind structura de idei:
a) Descrierea mașinii de cusut și ce fel de cusătură se realizează pe această mașină.
b) Enumerați piesele componente ale mașinii de cusut care se pot uza după o întrebuințare
îndelungată.
c) Enumerați câteva defecte care pot fi întâlnite la mașina simplă de cusut și cum ne dăm
seama când aceasta se defectează.
Modulul - Planificarea activității proprii

Clasa a X-a profesională
Autor:Negrea Rodica
Fișă de documentare - Lubrifianţi (definitie, rol, clasificare, efecte economice)

Cauza principală a deteriorării sau ieşirii din uz a pieselor componente ale maşinilor,
utilajelor şi instalaţiilor este uzarea suprafeţelor acestora.
Uzarea este procesul de distrugere a suprafeţelor aflate în contact, datorită frecării,
provocând uzura pieselor. Aceasta se manifestă prin schimbarea geometriei, calităţii, precum şi a
proprietăţilor stratului superficial al materialelor, ceea ce conduce la înrăutăţirea caracteristicilor
de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale întregii maşini.
Mijlocul cel mai eficient de prevenire a uzării pieselor este ungerea.
Ungerea este operaţia de prevenire a frecării dintre două suprafeţe uscate, aflate în
frecare, prin separarea suprafeţelor cu ajutorul unui lubrifiant.
Lubrifianţii sunt substanţe fluide, vâscoase sau solide, care se interpun între suprafeţele
de contact a două corpuri, cu scopul de a reduce frecarea şi/sau uzura dintre ele, precum şi
încălzirea prea mare a acestora.
Funcţiile lubrifianţilor:
Materialele de ungere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

să poată forma un strat de ungere care să micşoreze frecarea;
să fie aderente la suprafeţele de contact, să nu se scurgă în cazul creşterii temperaturii şi să
nu se întărească la scăderea temperaturi;
să asigure transportul căldurii produse prin frecare sau rezultate din reacţiile chimice, spre
exterior, atât prin corpurile în contact, cât şi prin însuşi fluxul de lubrifiant;
să asigure transportul componenţilor chimice activi, în principal oxigen, care produce
stratul de oxizi;
să asigure protecţia contra pătrunderii impurităţilor din afară de exemplu unsoarea
consistentă formează la ieşirea din lagăr un guler protector.
Rolul lubrifianţilor:
contribuie la înlăturarea căldurii formate prin frecare şi parţial prin combustie;
împiedică fenomenele de coroziune produse de influenţa concomitentă a umidităţii şi

oxigenului din aer şi în parte de produsele de ardere;
asigură etanşarea pistoanelor din cilindri pentru a asigura compresiunea
spală motorul şi poate îndepărta din cilindri produsele arderii incomplete, precum şi
diferite impurităţi care contribuie la formarea cocsului şi la uzura pieselor;
Efectele economice ale utilizării lubrifianţilor sunt:
utilaj;
defecţiuni;
-o mai bună utilizare a lubrifianţilor;
M1-Planificarea activității proprii

Autor:Negrea Rodica
Fișă de documentare - Lubrifianţi folosiţi la ungerea utilajelor

Pentru asigurarea unei ungeri
judicioase este importantă alegerea unui
lubrifiant corespunzător fiecărei maşini lubrifianţi de origine lubrifianţi de
sau instalaţii. vegetală origine
Diversitatea uilajelor şi a animală
condiţiilor de funcţionare a acestora
impune existenţa unei game variate de
lubrifianţi, care
să satisfacă DUPĂ NATURA LOR
cerinţele de
ungere în După naturaDUPĂ
funcţionarea
utilajelor. ORIGINE lubrifianţi de
origine
lubrifianţi
sintetici minerală
CLASIFICAREA
LUBRIFIANŢILOR
lubrifianţi
lubrifianţi lichizi
sub formă de
uleiuri pastă și
unsori
DUPĂ STAREA
FIZICĂ
lubrifianţi
lubrifianţi
gazoşi solizi
M1-Planificarea activității proprii

Autor:Negrea Rodica
Fișă de documentare - Sisteme de ungere cu lubrifianţi lichizi

I. UNGEREA MANUALĂ-constă în introducerea uleiului la locul de ungere pe cale manuală,
folosind ca mijloace pompa sau cana de ungere.
POMPĂ DE UNGERE
1-rezervor în care se pune uleiul

2- ţeavă pentru difuzarea uleiului la locul de ungere
II. UNGEREA SEMIAUTOMATĂ- este o ungere continuă care se realizează cu diferite

dispozitive şi mecanisme de ungere:
 ungerea prin barbotare – se face prin
dispersarea lubrifiantului pe suprafeţele de
frecare
 ungerea în baia de ulei – se realizează prin
montarea în locurile de ungere a unei băi de
ulei
 ungerea cu fitil - uleiul de ungere ajunge la
suprafeţele în contact sub formă de picături
care cad uniform, fiind absorbite prin
capilaritate de către un fitil din lână sau fitil baia de ulei
bumbac, cufundat în baia de ulei
III. UNGEREA AUTOMATĂ- se realizeză de către pompe speciale încorporate în carcasa

maşinii; sunt aplicate la maşinile de cusut
pompa de ulei
baia de ulei
Modul -Planificarea activității proprii

Fișă de documentare - Ergonomia și organizarea locului de muncă
Pentru că în mare parte ne petrecem timpul la locul de muncă, hai să vorbim puțin despre
ergonomia și organizarea locului de muncă și cum putem să ne facem munca mai ușoară și mai
comodă.
Ergonomia studiază problemele organizării locurilor de muncă, evidențiind factorul psiho-
social, punând pe prim plan muncitorul cu complexul solicitărilor la locul de muncă în cadrul
procesului de producție.
Ergonomia este legată de mai multe științe cum ar fi: psihologia, sociologia, medicina
muncii, protecția muncii, igiena muncii, antropometria, fiziologia, științele tehnice și economice.
Ergonomia locului de muncă are, în principal, rolul de a armoniza într-un tot unitar
elementele locului de muncă (mijloacele de muncă, obiectele muncii și forța de muncă) în
vederea asigurării condițiilor, care să permită executantului desfășurarea unei activități bune cu
consum minim de energie și cu senzația de bună stare fiziologică.
Organizarea locului de muncă stă la baza organizării atelierelor, secțiilor și întreprinderii,
întrucât de aceasta depinde în cea mai mare măsură consumul de timp de muncă pe fiecare
operație sau produs, mărimea acestuia având un rol determinant asupra elementelor necesare
organizării în timp și spațiu a proceselor de producție.
Prin loc de muncă se înțelege suprafața sau spațiul în care lucrătorul sau o echipă
acționează cu ajutorul uneltelor de muncă asupra obiectelor muncii în vederea extragerii sau
transformării lor potrivit scopului urmărit.
Scopurile ergonomiei:
– adaptarea muncii la capacitatea de performanță a lucratorului, cu scopul de a evita
cerințele prea mari sau prea mici;
– proiectarea mașinilor, echipamentelor și uneltelor de lucru pentru ca acestea să fie ușor
de manevrat, iar utilizarea lor lipsită de accidente;
Modulul-Planificarea activității proprii

Autor:Dunăre Liliana
FIȘĂ DE DOCUMENTARE - Aprovizionarea locului de muncă
Aprovizionarea regrupează ansamblul operațiunilor care au ca scop punerea la dispoziția

întreprinderii a produselor și/sau serviciilor pe care trebuie să le procure din exterior, în vederea
realizării obiectivelor sale fundamentale.
Activitatea de aprovizionare include cumpărarea resurselor materiale (materii prime,
materiale, combustibili, energie, apă, piese de schimb, servicii) și gestionarea stocurilor.
Procesul de productie într-o unitate economică impune organizarea activității de

aprovizionare cu mijloace materiale de tipul materiei prime cum ar fi materiale textile, ată,
capse, fermoare, materialelor, combustibil, energie, apa, utilaje și mașini.
Obiectivele
 obținerea de bunuri si servicii în cantitatea și la calitatea cerută,
 obținerea de bunuri și servicii la cel mai scăzut cost.
 obținerea unor livrări prompte din partea furnizorului,
 beneficierea de un service superior din partea furnizorului,
Structura organizatorică a aprovizionarii

Caracteristicile oricărui sistem organizatoric – funcțional:
-structura conducerii sistemului;
-structura execuției proceselor.
Principalele atribuții ale aprovizionării sunt:
1. procurarea la termenele stabilite a materiilor prime, materialelor de care întreprinderea are
nevoie;
2. urmărirea evoluției piețelor produselor pe care întreprinderea le utilizează;
3. stabilirea modalităților de aprovizionare pe care trebuie sa le respecte compartimentele
întreprinderii;
4. elaborarea programelor de aprovizionare în funcție de planul de fabricație al întreprinderii;
5. stabilirea regulilor de control al mărfurilor aprovizionate;
6. stabilirea criteriilor pentru o buna gestiune a stocurilor.
Procesul de aprovizionare cuprinde mai multe etape:
1. decizia de cumpărare
2. procesul administrativ al cumpărarii
3. recepția.
În activitatea de elaborare a programului de aprovizionare se parcurg două etape:
A. Etapa de pregătire a întocmirii programului de aprovizionare, se stabilește lista de
resurse materiale pentru produsele si lucrările prevazute în programul de producție.
B. A doua etapă o reprezintă elaborarea propriu-zisă a programului de aprovizionare.
Organizarea aprovizionării tehnico-materiale cuprinde două părți:
- necesarul de resurse materiale,
- sursele de acoperire a necesarului de resurse materiale.
În partea de necesar de resurse materiale trebuie să se fundamenteze următorii indicatori:
- necesarul propriu-zis pentru fabircarea producției programate,
- stocul la sfârsitul perioadei de program,
- necesarul total de resurse materiale.
În partea de resurse, pentru acoperirea necesarului de resurse materiale se curpind următorii
indicatori:
- stocul de la începutul perioadei de program,
- resursele interne ce pot fi folosite în cursul anului,
- necesarul de aprovizionat.
Modul -Filarea convențională și neconvențională

Clasa a XI-a profesională
Calificarea - filator
FIȘĂ DE DOCUMENTARE - mașina de filat cu inele
Aspecte tehnologice
Alimentarea se realizează prin tragerea semitortului sau a şuviţei
de pe bobine şi trecerea lui peste bare conducătoare până la nivelul
trenului de laminare. Trebuie avut în vedere ca bobinele să se rotească
uşor în portbobină, pentru a evita apariţia laminajelor false sau ruperea
semifabricatului .
-
Schema tehnologică a maşinii de filat cu inele:
1 – bobină (semitort/şuviţă)
2 – tren de laminare
3 – conducător de fir
4 – limitator de balon
5 – inel-cursor
6 – fus
Scopul fazei tehnologice de filare este acela de a obține firul
simplu.
Pentru transformarea înșiruirii de fibre, respectiv a pretortului (șuviței), în fir, la/pe
mașina de filat cu inele se realizează următoarele procese:
-laminarea pretortului (șuviței) în funcție de finețea firului;
-torsionarea înșiruirii de fibre pentru obținerea rezistenței
corespunzătoare destinației și fineții firului;
-înfășurarea firului pe țeavă
Principalele organe de lucru ale mașinii de filat sunt:
1 rastelul cu portbobine
Suspendarea bobinelor se face cu portbobină (casablanca),
care are scopul de a desfășura corect semifabricatul de pe format,
fără apariția laminajelor false.
Pentru a prelua o parte din inerția bobinei, portbobina are o
pârghie de frânare. De la bobină, înșiruirea trece peste o bară conducătoare.
2 limitatoarele de balon au rolul de a micșora diametrul balonului și de a evita atingerea firelor
care ar conduce la ruperi multiple. Ele au posibilitatea să se deplaseze pe verticală o dată cu banca
inelelor dar cu o anumită cursă.
3 inelul are rolul de a asigura o cale de rulare cursorului. Inelele pot fi: inele verticale de tip HZ și
inele conice tip J.
Inelele sunt confecționate din oțeluri tratate pentru a asigura o rezistență mare la uzură și
pentru a nu oxida din cauza condițiilor din filatură (umiditate) și din oțel poros.
Inelele sunt prevăzute cu sisteme de ungere a căii de rulare pentru micșorarea
coeficientului de frecare dintre inel și cursor. Ungerea se realizeaza cu pâslă și cu fitil.
4 cursorul este cea mai mică piesă din filatură și are un rol important, deoarece pe de o parte
realizează torsionarea și pe de altă parte participă la înfașurarea firului pe țeavă. Acesta primește
mișcarea de rotație de la fus prin intermediul firului.
Din punct de vedere al materialului cursorii sunt din oțel, pentru fire subțiri.
Cursorul se caracterizează prin:

-formă
-înălțime ce depinde de înălțimea inelului
-masă ce se adoptă în funcție de materia primă, finețea firului, viteza fusului
Cursorul are o durată de viață bine stabilită. Aceștia se schimbă periodic, în funcție de
tipul lor la aproximativ 200 ore de funcționare.
5 fusul este organul ce determină transmiterea turației cursorului, prin intermediul firului, pentru
torsionare. Pe fus este montată țeava pe care se înfășoară firul.
6 conducătorul de fir se găsește pe traiectoria firului, între cilindrii debitori și cursor. Este
amplasat în prelungirea axei geometrice și delimitează înălțimea balonului. Conducătorul de fir se
deplasează odată cu banca inelelor, pentru a se menține o anumită înălțime a balonului, pe măsura
înfășurării firului în vederea păstrării tensiunii de înfășurare constantă. Conducătorii de fie sunt
din sârmă cu secțiunea circulară cu două ramuri și un ochi.
Trenul de laminat cu două curelușe
-cilindri alimentator și debitor (2,13) canelați cu caneluri drepte sau inclinate, pentru
creșterea rezistenței la uzură;
-cilindru inferior intermediar (5) -suprafață
randalinată pentru antrenarea curelușei inferioare fără
alunecare:
- cilindri superiori (de presiune) pe cilindri
alimentatori și debitori (3,12)
-cilindrul intermediar superior cu manșon din
cauciuc sintetic cu degajare (6) pentru antrenarea
curelușei superioare;
- portcurelușa (9) se folosește la întinderea
curelușei superioare (8)
-brațul de presiune (15) în care se fixează cilindrul
superior; rolul este de exercitarea forțelor de apăsare prin
intermediul cilindrilor de presiune pe cilindrii inferiori;
-brațul de armare (16) cu care se exercită presarea;
-condensatorii (1,14,11) se așază înaintea cilindrilor, în sensul înaintării înșiruirii; rolul
lor este de a condensa înșiruirea înainte de intrarea ei în zona de acționare a cilindrilor;
-distanțier (clips) -determină distanța dintre curelușe;
-cilindru curățitor (14) pe cilindru debitor superior;
-cilindru de întindere a curelușei inferioare (10) cu dispozitiv de întindere.
Modulul- Operaţii tehnologice din industria textilă şi pielărie

FIȘĂ DE DOCUMENTARE - urzirea firelor
Urzirea este operația tehnologică de pregătire a firelor pentru obținerea tricoturilor din
urzeală și constă în înfășurarea simultană și paralelă a unui anumit număr de fire independente pe
formate cilindrice numite suluri de urzeală sau bobine secționale.
Formate utilizate:
a) sul fără flanșe b) sul cu flanse
c) bobina secțională
Scopurile operației:
1.înfășurarea pe formatul de alimentare a unui număr calculat de fire, număr care depinde
de lățimea de tricotare, structura tricotului și tipul năvădirii
2 înfășurarea pe formate a unei cantități cât mai mari de fir pentru asigurarea funcționării
mașinii de tricotat o perioadă cât mai mare
3.uniformizarea și egalizarea tensiunilor din fire pe lungimea și lățimea urzelii
4. în cazul firelor chimice, prin urzire se realizează lubrifierea și tratarea antistatică a
acestora.
Pentru urzirea firelor destinate producerii tricoturilor din urzeală se utilizează 3 procedee:
-urzirea în benzi
-urzirea în lățime
- urzirea secțională
Urzirea în benzi se realizează în 2 etape:
a) depunerea alăturată si succesiva a firelor, pe un tambur, sub forma unor benzi ce
reprezintă părți din numărul total de fire ale urzelii
b) plierea, respectiv trecerea simultana a benzilor de pe tambur pe sulul final
Urzitorul în benzi - Schema tehnologică/Elemente componente
1, 2, 2’ – cadru pentru barele

separatoare ale rostului
SR – spata de rost
T – tambur
SL – spata de lăţime
S – sul final
Principiul de funcţionare
Firele sunt desfăşurate de pe
bobinele aşezate în rastelul (R), trec
printre barele separatoare ale rostului, situate pe cadrul format din elementele (1), (2), (2’), prin
spata de rost (SR), spata de lăţime (SL) şi sunt înfăşurate pe tamburul (T).
În faza a doua, se realizează plierea benzilor pe sulul final (S), sul care va alimenta maşina de
ţesut.
Urzirea în lățime se aplică numai la urzirea firelor de desen sau de efect care se folosesc la
obținerea unor tricoturi cu desene (perdele, dantele).
Urzirea în lățime constă în înfășurarea simultană a numărului total de fire de efect și conține un
număr mic de fire între care există distanțe mari.
Urzitorul în lăţime - Schema tehnologică/Elemente componente
R – rastel cu bobine
4 – cilindru de măsurare
1, 3 – bare conducătoare
5 – sul preliminar
2 – pieptene extensibil
6 – tambur
Principiul de funcţionare
Firele sunt desfăşurate axial de pe bobinele
situate în rastelul (R), trec peste barele conducătoare (1) şi (3) şi prin pieptenele extensibil (2).
Înfăşurarea urzelii se realizează pe sulul preliminar (5), prin presarea acestuia pe tamburul (6).
Pieptenele extensibil are rolul de a asigura paralelismul firelor şi de a fixa lăţimea urzelii egală cu
distanţa dintre flanşele sulului.
Urzirea secțională realizează într-o singura fază trecerea firelor de pe bobinele așezate într-un
rastel pe bobine secționale, din care apoi vor fi constituite suluri de urzeală.
AUTORI:
Acuculiței Ancuța
Jitaru Raluca
CUPRINS:
Fișe de lucru
Teste de evaluare
Modulul- Marketing
Clasa a XI-a liceu
Autor: Jitaru Raluca
Test de evaluare
SUBIECTUL I:
A. Încercuiți varianta corectă:

1. Procesul sistematic și obiectivul de culegere, prelucrare, analiză și interpretare a informațiilor poartă
numele de:
a) Cercetare de piață
b) Cercetare de marketing
c) Cercetare de consum
d) Cercetare de determinantă.
2. Printre trăsăturile ce caracterizează cercetarea de marketing nu se includ:
a) Științific
b) Determinant
c) Integrator
d) General.
3. Rolul cercetărilor de marketing depinde de următoarele funcții:
a) De aprovizionare
b) De previzualizare
c) De informare
d) De cercetare.
4. Dintre domeniile cercetării de marketing nu se includ:
a) Piața
b) Produsul
c) Prețul
d) Teoria.
5. Principalul criteriu de clasificare al cercetărilor de marketing este:
a) Frecvența cercetării
b) Obiectivul cercetării
c) Tipul informațiilor
d) Natura informațiilor.
6. Cercetările exploratorii au ca scop:
a) Elaborarea unor instrumente
b) Definirea fenomenului cercetat
c) Descrierea unui fenomen
d) Studierea unui experiment.
7. Cercetările periodice:
a) Au loc odată la 2 luni
b) Au loc continuu
c) Au loc la perioade bine stabilite
d) Au loc o singură dată.
8. Cercetările care își propun realizarea pe termen scurt, mediu, lung ale fenomenului de marketing sunt:
a) Predictive
b) Descriptive
c) Ocazionale
d) Instrumentale.
9. Cercetările care se bazează pe colectarea informațiilor direct de la purtătorii lor sunt:
a) Cercetări de teren
b) Cercetări de birou
c) Cercetări descriptive
d) Cercetări permanente.
10. Metodele de eșantionare pot fi:
a) Aleatorii și informatorii
b) Aleatorii și nealeatorii
c) Descriptive și aleatorii
d) Probabilistice și instrumentale.
B. Răspundeți cu adevărat sau fals:

a. Observarea personală poate fi realizată cu ajutorul unor dispozitive care pot înregistra
comportamentul consumatorului.
b. Interviul prin telefon are avantajul că operatorul de interviu poate fi amplasat într-o singură
locație.
c.Cercetările permanente au loc la perioade bine stabilite de timp.
d.Informațiile obținute pot proveni din surse primare sau secundare.
e.Cercetarea directă permite obținerea de informații direct de la purtător.
SUBIECTUL II:
A. Aranjați în ordine cronologică etapele cecetării de marketing:
a.Elaborarea planului de analiză a datelor
b.Stabilirea obiectivelor cercetării
c.Alegerea metodelor de culegere a informațiilor
d.Prezentarea informațiilor
e.Interpretarea datelor
f.Culegerea informațiilor.
B. Realizați corelații între coloana A (tipul anchetei) și coloana B (avantaje ale acesteia):
Coloana A Coloana B
1.Interviu personal a. cost redus și arie geografică largă
2.Interviu prin telefon b.flexibil, costuri moderate, anchete prin intermediul chat-ului
3.Interviu prin poștă c.poate fi realizat un număr mare de interviuri într-un timp scurt
4.Interviu prin internet d.pot fi arătate mostre de produse,diagrame, poze.
SUBIECTUL III:
Completați următorul rebus:
A-B: Principalul mijloc al agentului economic de a obține informații utile

1. Metodă de culegere a informațiilor pe baza unui chestionar.
2. Cercetări care descriu evoluția unui fenomen
3. Metodă de cercetare directă care nu implică direct pe purtătorul informației.
4. Cercetări care explică evoluția unor fenomene.
5. Cercetări care au loc continuu.
6. A doua etapă a anchetei.
7. Numărul de persoane care participă la anchetă.
8. Cercetări care au loc o singură dată.
9. Cea mai nouă metodă folosită în cercetarea de marketing.(interviul prin....)
A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
B
Modulul: Bazele contabilității

Clasa a IX-a
Test de evaluare
SUBIECTUL I: Încercuiți varianta corectă:

1.Capitalurile și rezervele sunt elemente patrimoniale de :
a. activ b. pasiv, c.credit, d.debit.
2.Potrivit cărui principiu din cele enumerate nu este admisă supraevaluarea veniturilor:
a. prudenței, b.costului istoric, c.entității contabile, d.continuității activității.
3.Ecuația fundamentală a contabilității este:
a.Activ=Pasiv, b.Avere=Capital, c.Avere=Fonduri, d.Datorii=Cheltuieli.
4. Evaluarea pasivelor, activelor, cheltuielilor și veniturilor se realizează de către principiul:
a.continuității, b.prudenței, c.intangibilității, d.entității.
5.Din categoria procedeelor comune tuturor științelor nu fac parte:
a.Documentația, b.Observația, c.Comparația, d.Analiza.
6.Bunurile economice se poate calcula ca:
a. diferență între avere și capital, b.diferență între drepturi și obligații, c. Sumă între drepturi și
obligații.
SUBIECTUL II: Realizați corelații între coloana 1 și coloana 2:

Coloana 1 Coloana 2
1.Procedee comune tuturor disciplinelor a.Documentația
2.Procedee comune mai multor discipline b.Observația
3.Procedee specifice metodei contabilității c.Clasificarea
d.Contul
e.Evaluarea
f.Calculația
g.Sinteza
h.Bilanțul contabil
i.Balanța de verificare
j.Raționamentul
SUBIECTUL III
1.Ce reprezintă conturile: 301, 401,70,106,371,503,766,162,442,531?
2.Definiți pe scurt urmatorii termeni:
-Comparația=..........................................................................
-Analiza=................................................................................
-Clasificarea=..........................................................................
-Evaluarea=.............................................................................
-Calculația=..............................................................................
-Inventarierea=........................................................................
SUBIECTUL IV: Realizați un eseu cu tema ”Principii contabile”, după următoarea structură:
-Enumerați 5 principii contabile;
-Caracterizați la alegere unul din principiile enumerate.
NOTĂ: Timp de lucru 40 minute.Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă un punct din oficiu.
Modul: Promovarea producției gastronomice

CLASA: a XII-a liceu
Fișă de lucru 1
APLICAȚIE: Realizați un chestionar pe baza bilețelelor primite. Așezați întrebările astfel încât să
obțineți un chestionar care să respecte regulile de întocmire ale acestuia.
În ceea ce priveşte preţul cafelei, care din situaţii vă caracterizează?

 aleg cafeaua care are preţul cel mai redus
 aleg cafeaua mai scumpă şi calitativ mai bună
 caut întotdeauna cel mai bun raport calitate-preţ
 cumpăr doar cafea de marcă indiferent de preţ
Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o cumparati ?

• Aroma
• Gustul
• Tăria
Vârsta dumneavoastră:
..............................................
Ce va determina sa cumparati o cafea?

• Reclama
• Preţ
• Ambalaj
• Marcă
Sunteţi consumator de cafea?

• DA
• NU
Cât de des consumaţi cafea?

 dată pe zi
 De 2 - 3 ori pe zi
 Ocazional
 Foarte rar
Bună ziua! Numele meu este Darie David de la firma Nescafe, producătoare de cafea.
Realizăm o cercetare de marketing în ceea ce privește consumul de cafea în rândul
consumatorilor. Vă rog să ne acordați 3 minute pentru a răspunde la cele 8 întrebări.
Sexul dumneavoastra.
• Masculin
• Feminin
Ce cafea cumparaţi in mod regulat?

 Tchibo
 Jacobs
 Elita
 Douwe Egberts
 Other:........
Vă mulțumim pentru timpul acordat!
Modul: Structuri de primire turistică

Clasa a IXa
Fișa de lucru 2
1. Definiți relațiile organizatorice.

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
2. Care sunt compartimentele între care se stabilesc relații organizatorice?
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
3. Descrieți relația care se stabilește între doua compartimente la alegere.
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Modul: Promovarea producției culinare și de patiserie cofetărie

CLASA: a XII-a liceu
Autor- Jitaru Raluca
Fișă de lucru 3/ciorchinele
I. Completați următoarea schemă cu noțiunile corespunzătoare:
Modul: Promovarea producției culinare și de patiserie cofetărie

Fișă de lucru 4/metoda cadranelor
I. Completează schema următoare:
MENIU
MENIU
MODERN CLASIC
MENIUL MENIU
ZILEI
FIX
Modulul: Politici de marketing

Fişă de lucru 5
I. Asociaţi cifrele din coloana A cu literele din coloana B, dacă între ele există o legătură.
A. Dimensiunile gamei de produse B. Semnificaţie
1. Lungimea a. numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului

2. Lățimea b. numărul de etape, verigi intermediare prin care trece produsul de
la producător la consumator
3. Adâncimea c. numărul total de produse din cadrul tuturor liniilor.
d. gradul de dispersie în spaţiu al punctelor de vânzare
II. Completați următorul rebus:

A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
B
1. Servicii funcționale.
2. Canalul producător – consummator.
3. Strategie de distribuție de masa cu o adâncime cât mai mare a canalelor
4. Participanți la procesul de distribuție care oferă anumite servicii.
5. Componentă a sistemului logistic cu funcție de cumpărare a materiilor prime.
6. Operatori de distribuție a mărfurilor .
7. Servicii financiare oferite de…….(împrumuturi).
8. Dimensiune a canalului de distribuție care se referă la numărul de niveluri parcurse de mărfuri de la
producător la consummator.
9. Intermediari care cumpără produse în cantități mari.
10.Componentă a sistemului logistic care cuprinde procese de transport, stocare, depozitare..
11. Intermediari ce nu dețin titlul de proprietate asupra mărfurilor.
A-B: Politica care urmărește traseul mărfurilor.
Timp de lucru 10 minute.

Modulul: Sortimentul de preparate și băuturi

Fişă de lucru 6
1. Găsiţi exemple de semipreparate de cofetărie–patiserie ce stau la baza pregătirii prăjiturilor şi care

sunt supuse prelucrării primare.( 4p)
H
A
Prăjituri F
TORTURI
B
E
C D
2. Enumerați 3 sortimente de prăjituri consumate de voi.

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………….
3. Explicați în ce constă răcirea prăjiturilor.
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
……………………….
Timp de lucru 8 minute.

Modulul:Contabilitate generală
Clasa: a X-a
Fişă de lucru 7
1. Calculați costul de achiziție pentru mărfurile cumpărate de o societate comercială în valoare de

30.000 ron. Cheltuielile de transport facturate sunt de 3500 ron. Pentru fidelizare, societății
comerciale i se aplică o reducere comercială de 15%.
2. S.C. Elegant S.A. achiziționează din import mărfuri în valoare de 7000ron, cheltuieli de transport
extern 1500ron, taxă vamală 8% și comision vamal 1%. Se practică accize de 20% și TVA 19%.
Calculați prețul de livrare cu TVA.
3. O societate comercială achiziționează mărfuri în valoarede 10.000ron (900sticle de suc), cheltuieli
de transport incluse în factură:500ron, reducere comercială de 15%. Societatea practică un adaos
comercial de 25%. Calculați prețul de vânzare cu amanuntul și costul de achiziție unitar.
4. S.C. Farina SRL achiziționează făină în valoare de 25.000 ron, cheltuieli de transport incluse în
factură de 4000ron, reducere comercială de 3%. Societatea practică o marjă comercială de 25%.
Care este prețul de vânzare cu ridicata?
Autor- Acuculiței Ancuța
FIȘĂ DE DOCUMENTARE - Tehnologia de obținere a aluatului fraged și a produselor

specifice
Abstract: Omul caută în mâncare o sursă de energie dar şi un moment de destindere sau chiar o
plăcere. Dulciurile, în general fie ele de bucătărie, fie de patiserie - cofetărie au încheiat
dintotdeauna masa atunci când de fapt foamea s-a potolit. Rolul acestor produse dulci este
aşadar mai puţin de a hrăni şi mai mult de a adăuga o notă de agrement.
Lucrarea de față dorește să răspundă exigențelor impuse de procesul de reformă al
învățământului românesc, având ca obiectiv principal metodologia proiectării didactice la
modulele de specialitate din clasele a IX- a, a X- a și a XII- a, organizarea, desfășurarea și
evaluarea procesului instructiv-educativ, astfel încât să se asigure obținerea unor cunoștințe,
formarea abilităților și a atitudinilor specifice prevăzute în Curriculum și în Standardul de
Pregătire Profesională. Lucrarea are un domeniu vast de utilizare, dar se adresează în special
colegilor ingineri-profesori și instructorilor care se ocupă cu pregătirea practică a elevilor care își
doresc o meserie în alimentație publică.
Pe parcursul lucrării se prezintă o serie de activități realizate pentru parcurgerea conținuturilor
capitolelor care studiază materiile prime și auxiliare utilizate în alimentație - cu precădere cele
folosite în patiserie-cofetărie, procesul tehnologic de obținere a aluatului fraged și a produselor
specifice, respectiv al fursecurilor, utile atât profesorilor.
Formarea competenței profesionale a tinerilor ce au absolvit liceul tehnologic sau învățământul
profesional este asigurată prin instruirea lor competentă și progresivă.
Cuvinte cheie: strategie, patiserie, dulciuri, aluat fraged, utilaje, schemă tehnologică
1. INTRODUCERE
Laboratorul de patiserie - cofetărie este locul unde patiserii și cofetarii îmbină
cunoștințele tehnice cu măiestria lor pentru obținerea unor produse cât mai atrăgătoare, de
calitate superioară și într- un sortiment cât mai variat. În acest scop trebuie să se asigure
condiții optime locului de muncă, pentru ca organizarea procesului de fabricație pe faze
tehnologice să ducă la desfășurarea activității într- un climat plăcut, cu inițiativă creatoare și la
mărirea productivității muncii.
Cuvântul "patiserie" sugerează multe tipuri de produse fabricate din ingrediente precum
făină, zahăr, o cantitate de lichid, unt, ouă, grăsimi, afânători chimici și aromatizanți.
Produsele dulci, coapte obținute din diferite aluaturi poartă denumirea de produse de patiserie.
Patiseria provine din cuvântul francez „pâtisserie” și este un local public în care se oferă
o multitudine sortimentală de produse preparate (pregătite și coapte) în laboratorul propriu,
băuturi calde nealcoolice, b ăuturi răco ritoar e (îmbuteliate sau preparate pe loc) și bere la pahar.
Patiseria, pe lângă salonul de servire, deține un laborator de producție (cofetărie-patiserie)
propriu, deservit de o echipă de patiseri (Florea, C., 1988).
Industria produselor de patiserie a apărut ca o extindere a industriei de panificaţie pentru a
satisface cerinţele de hrană ale omului, pentru diversificarea alimentaţiei şi spre deliciul
tuturor. Industria produselor de patiserie combină materiile prime folosite pentru obţinerea
pâinii cu diverse ingrediente dulci sau sărate, fructe, legume sau dulciuri, arome şi coloranţi
ducând la obţinerea unei mari varietăţi de produse şi cu siguranţă pentru toate gusturile. A
cunoscut o dezvoltare susţinută, caracterizată prin aplicarea unor procedee şi tehnologii noi de
fabricaţie, extinderea gradului de mecanizare şi automatizare a proceselor tehnologice, lărgirea
gamei sortimentale prin realizarea de noi produse în concordanţă cu tendinţa şi cerinţele
consumatorilor, asigurarea îmbunătăţirii calităţii şi valorii nutritive a produselor.
După cum se va vedea în capitolele următoare, produsele de patiserie- cofetărie trebuie să
se obțină din materii prime de foarte bună calitate. Toate ingredientele folosite, în urma
procesului tehnologic, vor oferi produsului finit unicitatea și nota specifică.
Inventarul și utilajele laboratorului, precum și ustensilele de lucru trebuie dispuse în
interiorul laboratorului astfel încât să fie aproape de locurile de muncă și la îndemâna
lucrătorilor, evitându- se orice efort în plus sau pierdere de timp.
Realizarea produselor de calitate superioară constituie o problemă generală și îșî
găsește expresia în legea privind asigurarea și controlul calității produselor.
2. TEHNOLOGIA DE OBȚINERE A ALUATULUI FRAGED

A. Noțiuni informative privind aluatul fraged
Aluatul fraged este o masă compactă de făină, unt, zahăr și alte ingrediente cum ar fi
sarea, zahărul și ouăle. La acestea se adaugă arome, de exemplu: vanilie, vanilină sau coaja unor
citrice și, eventual, un vârf de bicarbonat de sodiu. Aluatul este procesat până când are o
consistență destul de compactă care poate varia în funcție de rețetă, de cantitatea de
ingrediente adăugate și de utilizarea care va fi făcută. Aspectul sfărâmicios a acestui aluat,
după coacere, îl diferențiază față de celelalte tipuri de aluaturi. Frăgezimea, aspectul
sfărâmicios și valoarea nutritivă crescută dau notă distinctivă acestui aluat.
Cel mai important ingredient este untul, dar acesta poate fi substituit cu alte grăsimi, cum
ar fi margarina, care îi conferă o aromă diferită. În procedeul tradițional, untul trebuie să fie
rece din frigider și frământat ușor cu degetele sau mai confortabil cu un malaxor. Este
important să se evite supraîncălzirea untului deoarece aluatul ar fi la fel de elastic ca și în cazul
utilizării grăsimilor lichide. Untul este prezent în procente variabile, în general 300-350 g pe 500
g de făină, motiv pentru care aluatul fraged este extrem de caloric (aproximativ 400 kcal la 100 g).
În componenţa preparatelor de patiserie, aluatul are mai multe roluri prezentate în
continuare. Sporirea valorii nutritive şi energetice a componentelor de bază, prin:
 degradarea amidonului şi a proteinelor până la forme uşor asimilabile;
 crearea masei în care se includ, în diferite variante, alte ingrediente ce întregesc valoarea
alimentară şi gustativă;
 formarea, după coacere, a unei mase uşor friabile sau poroase, care măreşte suprafaţa
de acţiune a salivei şi a sucurilor digestive, îmbunătăţind randamentul asimilării de către
organism.[3]
Crearea unor însuşiri senzoriale ale preparatelor (miros, gust, aromă, culoare, formă,
aspect etc), care se manifestă în secţiune sau la exteriorul produsului, cu influenţe deosebite asupra
digestiei. Obţinerea energiei de porozare (afânare), ca urmare a acţiunii componentelor chimice
sau biochimice (la aluatul dospit) adăugate.
Pe baza aceloraşi materii prime asociate în proporţii diferite, în funcţie de reţete, se aplică
tehnologii specifice, care determină natura aluatului.
Materiile prime folosite La obţinerea aluaturilor, sau cele asociate cu acestea (umpluturi)
imprimă preparatelor gust dulce sau sărat, ceea ce le determină locul în meniu: ca desert sau
gustare.
Conţinutul mare de făină, cu componenta sa de bază (amidonul), alături de grăsimi,
conferă preparatelor o digestibilitate mai lentă, ceea ce permite utilizarea mai eficientă a marii
cantităţi de energie furnizate (pe măsura necesităţii organismului).
B. DOTAREA LABORATORULUI DE COFETĂRIE- PATISERIE
Utilajele folosite în laboratorul de patiserie- cofetărie sunt:

Malaxorul - este folosit la omogenizarea şi frământarea unor aluaturi.
După construcţie, sunt două tipuri: malaxor cu melc şi malaxor cu braţ
oscilant. Figura 2.2.1. prezintă malaxorul cu braţ oscilant, care se compune
dintr-un batiu din fontă pe care se sprijină un cazan. În partea superioară a
cazanului este montat un braţ malaxor.
Malaxorul cu melc se compune din batiu de fontă pe care este aşezată o
cuvă fixată în două lagăre ce susţin malaxorul, sub formă de şurub melcat,
care este antrenat de motorul electric, grătarul cuvei, dispozitivul de Fig.2.2.1
basculare.
Figura 2.2.2. prezintă cuptorul care este întrebuinţat în laboratorul de

cofetărie şi patiserie pentru coacerea aluatului, a blaturilor. Cuptorul se
compune, în general, dintr-un schelet metalic îmbrăcat la exterior cu tablă
emailată şi uneori cu tablă din oţel inoxidabil. În interiorul scheletului se
găsesc montate tobele care au aspectul unei camere confecţionate din tablă
neagră sau emailată, având pe pereţi laterali trei până la patru suporturi din oţel
laminat pentru susţinerea grătarelor cu tăvi. Fig.2.2.2
Robotul din figura 2.2.3. se foloseşte în laboratoarele de alimentaţie

publică atât în bucătării cât şi în cofetării. În funcţie de operaţiile pe care le
efectuează există: robotul de cofetărie, când efectuează numai operaţii
necesare laboratoarelor de cofetărie şi robot universal când poate executa
operaţii de prelucrare atât pentru cofetării, cât si pentru bucătării. În ceea
de priveşte construcţia poate fi: fix sau mobil.
Pentru produsele de cofetărie se folosesc o serie de ustensile:
 telul de bătut care se fixează la arborele vertical al robotului; se
Fig.2.2.3 utilizează la baterea compoziţiilor, pentru diferite creme etc.
 telul pentru alifiat sau cremat folosit la baterea compoziţiilor mai
dense (blaturi, foi, creme, etc.).
 paleta amestecătoare utilizată pentru amestecuri mai vâscoase;
 braţul malaxor care se întrebuinţează la malaxarea unor aluaturi, amestecuri dense;
 dispozitivul de stors fructe de forma unei pâlnii care, cu ajutorul unei piuliţe, se montează
la maşina de tocat carne, fixată la arborele orizontal al robotului universal;
 căzănelul de cofetărie – este confecţionat din tablă de cupru cositorită în interior sau din
oţel inoxidabil, de mărimi diferite, fiind prevăzut cu două mânere. Este folosit pentru
fierberea şi omogenizarea compoziţilor;
 chipceaua – este confecţionată din tablă din cupru, cositorită în interior sau din oţel
 inoxidabil de diferite mărimi între 0,500-3,000 L, este prevăzută cu mâner, se foloseşte
pentru pregătirea şi omogenizarea cremelor, a compoziţiilor şi glazurilor în cantitate
mică;tava pentru prăjituri – confecţionată din tablă neagră, poate fi cu margine sau fără
margine, fiind folosită pentru coacerea blaturilor.
 tava pentru baclava – este confecţionată din tablă de cupru cositorită în interior sau din oţel
inoxidabil.
 grătarul pentru glasat prăjituri – este confecţionat dintr-o tavă cu picioruş şi două mânere
din sârmă cositorită, pe ramă este aşezată o plasă din sârmă subţire.
 grătarul pentru savarine – are formă rotundă.
 trusa de duiuri şi şpriţuri – cuprinde un număr de 10-12 şpriţuri cu vârful zimţat sau duiuri
(forme metalice) cu vârful drept. Sunt confecţionate din tablă cositorită şi se utilizează,
împreună cu poșul, la ornamentarea şi decorarea prăjiturilor şi a torturilor.
 ruloul reglabil – pentru tăiat coca este confecţionat dintr-un ax de oţel pe care sunt montate
discurile tăietoare (din oţel inoxidabil).
 merdeneaua – este confecţionată din lemn de formă cilindrică prevăzută cu mânere, este
utilizată pentru întinderea aluaturilor.
 forme diferite – confecţionate din tablă cositorită sau neagră. Forma geometrică determină
forma finală a produsului. Sunt folosite pentru coacerea savarinelor, rulourilor,
cozonacilor, tartelor.
a. SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE OBȚINERE A ALUATULUI FRAGED

Aluatul fraged se obţine după o tehnologie generală, prezentată în schema tehnologică din
figura 2.4., cu particularităţile specifice.
Fig. 2.3.1. Schema tehnologică de obţinere a aluatului fraged cu grăsimi semisolide

DESCRIEREA ETAPELOR PROCESULUI TEHNOLOGIC
 Recepția materiilor prime și auxiliare constă în verificarea

calității componentelor, de regulă se realizează organoleptic și dozarea
componentelor, în funcție de necesarul de materii prime și auxiliare,
acestea se cântăresc conform cerințelor.
Materiile prime utilizate trebuie să fie de o calitate superioară:
grăsimile folosite sunt semisolide, de regulă unt, margarină sau untură;
zahărul este tos sau farin; ouăle sunt proaspete, dar sunt admise și praf; laptele proaspăt,
verificat organoleptic; ca afânător chimic se folosește bicarbonatul de sodiu stins cu oțet
alimentar; răzăturile (lămâie și vanilină) asigură o aromă specifică
produselor. Făina utilizată va avea extracție 30%, cu un gluten slab.
 Omogenizarea - după prelucrarea primară, grăsimile se
amestecă cu zahărul, ouăle și laptele, formându- se un aluat moale.
Se omogenizează până când zahărul este dizolvat complet în
compoziție. Afânarea compoziţiei se datorează înglobării
bicarbonatului de sodiu stins cu oțetul alimentar. Aromatizarea se
obține folosind răzături de lamâie și vanilină.
 Formarea compoziţiei finale constă în adăugarea făinii printr-un proces de amestecare
lent și scurt, numit brezare.
 Răcirea aluatului este obligatorie , timp de 30 minute la o
temperatură de 4- 6 0C.
 Modelarea aluatului - se face în funcţie de preparat, utilizându-se
poşul cu dui sau cu şpriţ, în cazul fursecurilor sau merdeneaua în
cazul tartelor, plăcintelor.
 Coacerea este tratamentul termic efectuat la temperaturi cuprinse
între180°C şi 220°C, prin care se realizează evaporarea excesului de
umiditate din compoziţie şi se asigură condiţii favorabile pentru
transformările fizice, biochimice şi microbiologice care duc la
obţinerea produsului comestibil. Coacerea are loc la un regim optim de temperatură şi umiditate.
 Porționarea, umplerea sau pudrarea sunt operații finale ale procesului tehnologic de
obținere a aluatului fraged. Porționarea are drept scop
obținerea gramajului corespunzător produsului finit, umplerea este operaţia prin care se urmăreşte
îmbunătăţirea gustului produselor şi creşterea valorii lor nutritive, iar finisarea se execută cu
scopul de a prezenta produsele într-o formă cât mai atrăgătoare, de a mări valoarea nutritivă şi
gustativă a acestora şi de a corecta gramajul produselor.
Activitate în laboratorul de alimentație

Obținerea aluatului fraged de către elevii clasei a XII a Cseral
În tabelul 4 sunt prezentate defectele, cauzele și posibilele remedieri ale aluatului fraged
crud și copt pentru obținerea unor produse de calitate.
Tabelul 1. Defecte, cauze, remedieri ale aluatului fraged
Defecte Cauze Remedieri

Separarea grăsimii de - Grăsimea semisolidă conține multă apă - Se încălzește ușor
restul componentelor - Cantitatea de ouă sau lichidul folosit este compoziția și se
prea mare omogenizează
intens
Aluatul crud are - Nu s-a respectat rețeta - Se lasă o perioadă
consistența prea tare - Grăsimea a fost prea rece mai mare de timp la
sau prea moale și a condus la obținerea unui aluat tare rece, înainte de
- Grăsimea a fost prea mult încălzită în prelucrare
procesul de omogenizare, modificând
consistența aluatului (moale)
După coacere - S-a folosit zahărul tos în procesul - Se poate masca
aluatul tehnologic și nu a fost complet dizolvat acoperind aluatul cu
prezintă la suprafață: înainte de combinarea cu făină, iar coacerea diferite glazuri:
 puncte albe s-a făcut la foc slab cacao, zahăr farin
 goluri mici - Zahărul incomplet dizolvat și coacerea
la foc puternic, peste 200 0C
Consistență tare, aspră - Nu s-a respectat rețeta - Se pot numai preveni
- Făina a fost adăugată prin frământare și
nu prin brezare
- Coacerea la foc slab
Lasă urme de - Nu s-a respectat proporția făină- grăsime - Se pot preveni
grăsime accentuată - Coacerea s-a făcut la foc slab
Aluatul prea sfărâmicios - Nu s-a respectat raportul făină-grăsime - Se pot preveni
Nu-și păstrează forma - Nu s-a adăugat lichid sau cantitatea a fost
prin tăiere prea mică în raport cu celelalte alimente
și forma preparatului
Grăsimea
Culoare roșcată, gust și- miros a fost râncedă
neplăcute - Se pot preveni
- Afănătorii nu au fost amestecați cu un
acid, înainte de folosire
Insuficient copt la mijloc - Aluatul a fost prea gros - Se introduce o tavă
- Cuptorul prea încălzit în prima fază a coacerii goală sub tava cu
- Insuficient afânat (prea dens) aluat, iar suprafața
acesteia
se acoperă cu o
hârtie și se continuă
coacerea
Instrumente de lucru folosite în predarea- învățarea- evaluarea lecției: Tehnologia de

obținere a aluatului fraged
FIȘA DE LUCRU 1 - METODA CUBULUI
Sarcina de lucru: Folosind metoda cubului, rezolvați cerințele pe care le primiți în

cadrul echipei.
Timp de lucru: 30 minute.
Activitatea se va desfășura sub formă de concurs;
Profesorul va modera și arbitra activitatea;
Etapele metodei sunt:
 se împarte colectivul în 6 grupe a câte 4 elevi;
 se alege liderul de grup, care coordonează și verifică desfășurarea acțiunii;
 se împart activitățile între membrii echipei: fiecare elev din grup primește o foaie
de hârtie de formă pătrată ce va constitui în final o „față” a cubului;
 pe foaia de hârtie primită va fi scrisă cerința de lucru a fiecărei echipe, și anume:
1. caracterizează aluatul fraged;
2. realizează schema tehnologică de obținere a aluatului fraged și descrie pe scurt operațiile
tehnologice;
3. precizează utilajele, vasele și ustensilele folosite la obținerea aluatului fraged;
4. identifică defectele, cauzele și remedierile aluatului crud;
5. compară preparatul (exemplifică aluaturi similare studiate).
După rezolvarea sarcinii se construiește cubul.
Caracterizează
aluatul fraged
Realizează schema descrie pe scurt operațiile

Identifică tehnologice
Precizează Identifică
tehnologică și utilajele, vasele defectele, defectele,
descrie pe scurt și ustensilele cauzele și cauzele și
operațiile folosite la remedierile remedierile
tehnologice obținerea aluatului crud aluatului crud
aluatului fraged
Compară
preparatul
FIȘA DE LUCRU 2
Sarcina de lucru:
Având în vedere noțiunile asimilate anterior și cele învățate în lecția curentă, realizați un
eseu respectând structura de mai jos. Atașați apoi fișa la portofoliu.
Aluatul fraged este un aluat obținut după un anumit proces tehnologic.
1. Prezentați rolul aluaturilor în patiserie-cofetărie.
2. Clasificați aluatul fraged, ținând cont de clasificarea aluaturilor învățată ulterior.
3. Precizați modul de obținere al aluatului, ținând cont de schema tehnologică învățată.
4. Realizați diagrama Venn pentru aluatul opărit și aluatul fraged, tinând cont de
asemănări și deosebiri..
FIȘA DE LUCRU 3
Sarcina de lucru:
Rezolvaţi aritmogriful în care, pe verticala A-B este scris tipul aluatului studiat. Folosiţi
cunoştinţele din manual, notiţe, fişe de documentare (completaţi pe orizontală de la 1 la 6).
1. F
2. R
3. A
4. G
5. E
6. D
B
1. tip de zahăr folosit la prepararea aluatului menționat;
2. consistența aluatului studiat, după coacere;
3. bicarbonatul de sodiu este un...................;
4. tip de foaie de plăcintă;
5. amestecare lentă și scurtă;
6. împărţirea aluatului în bucăţi.
Observaţii: Se rezolvă individual, apoi se vor schimba fişele între doi elevi, se compară cu fișa
de rezolvare a aritmogrifului, se corectează greşelile cu creioane colorate.
FIŞĂ DE OBSERVARE
Sarcina de lucru:
1. Supuneţi atenţiei operaţiile specifice de dozare a materiilor prime şi auxiliare folosite

la obținerea aluatului fraged în laboratorul de alimentație, la orele de instruire practică sau de
laborator tehnologic.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:
Nr. Materii prime şi Modalităţi de Vase şi Operaţii de

crt. auxiliare folosite la dozare a dozatoare igienizare pentru
fabricarea aluatului fiecărei materii utilizate în fiecare vas/ dozator
fraged secţie
Observaţii ale profesorului de instruire practică sau ale profesorului de specialitate:

...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
FIȘA DE LUCRU 4
Sarcina de lucru:
După lecturarea fișei de documentare ce are scopul de a vă reaminti noțiunile privind

tehnologia de obținere a aluatului fraged, completați corespunzător rubricile din tabelul de mai
jos:
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT
Etapele metodei:
Profesorul cere elevilor să formeze perechi de câte doi și să treacă pe o coală de hărtie
albă tot ce știu despre tema abordată.
Profesorul desenează pe tablă un tabel cu cele trei coloane, unde se specifică: ceea ce
știm; ceea ce vrem să știm; ceea ce am învățat.
Se cere elevilor să prezinte ce au scris și să noteze în coloana corespunzătoare- din stânga

informațiile cu care tot grupul clasei este de acord.
Folosind aceeași metodă elevii vor elabora o listă de întrebări.
Sunt identificate întrebările ce au legătură cu subiectul abordat, iar profesorul le va trece
în coloana din mijloc a tabelului. Aceste întrebări vor evidenția nevoile de învățare ale
elevilor în legătură cu tema abordată.
Ce este aluatul fraged? Care sunt fursecurile ce se pot

obține din aluat fraged?
Care sunt materiile utilizate la
prepararea aluatului fraged? Care este tehnologia de
obținerea a fursecurilor din aluat
Care sunt etapele tehnologice
fraged?
de obținere a aluatului fraged?
Care sunt caracteristicile
Care sunt produsele ce se pot
fursecurilor din aluat fraged?
obține din aluat fraged?
Care sunt cauzele defectelor de
preparare pentru fursecurile din
aluat fraged?
Profesorul pentru obținerea răspunsurilor va aplica metoda Mozaic: împarte elevii în

patru echipe inițiale; formează apoi patru grupe de experți, fiecare grupă de experți primește câte
o întrebare, iar elevii pe baza noțiunilor din manual vor descoperi răspunsul la întrebare. După
rezolvarea cerinței, elevii revin la echipele inițiale ș vor transmite celorlalți, pe rând răspunsurile,
astfel încât pe caiet vor avea răspunsurile la toate întrebările. Liderul fiecărei grupe de experți va
prezenta, pe rând răspunsul la întrebări și după ce toți elevii sunt de acord asupra celor
prezentate, profesorul va trece în coloana din dreapta a tabelului de pe tablă informațiile corecte.
Elevii vor face comparație între ceea ce cunoșteau ei despre tema abordată, tipul și conținutul
întrebărilor și ceea ce au învățat prin lecturarea textelor. Acolo unde sunt neclarități profesorul
poate să-i lămurească sau poate folosi utilizarea acestora ca punct de plecare pentru investigațiile
viitoare.
Ce este aluatul fraged? Care sunt fursecurile ce se pot Fursecurile din aluat fraged sunt:
obține din aluat fraged? Arlechin, Figaro, Baton cu chimen,
Care sunt materiile utilizate la Covrigi dulci, Rotițe cu gem, Cornulețe
prepararea aluuatului fraged? sucevene.
Care sunt etapele tehnologice de Care este tehnologia de Etapele tehnologice de obținere a
obținere a aluatului fraged? obținerea a fursecurilor din fursecurilor din aluat fraged sunt:
aluat fraged?
Care sunt produsele ce se pot obține prepararea aluatului fraged,
din aluat fraged? răcirea aluatului fraged,
întinderea aluatului în foi,
tăierea aluatului în diverse forme,
modelarea în funcție de produs,
coacerea aluatului divizat,
umplerea fursecurilor, finisarea,
porționarea,
ambalarea,
depozitarea.
Principalele caracteristici ale aluatului

pentru fursecuri sunt date de:
raportul făină - grăsime;
calitatea şi cantitatea glutenului;
cantitatea de lichid adăugată
aluatului.
Astfel unele produse cum sunt: Arlechin,
Figaro, Rotiţe cu gem, Cornuleţe sucevene
sunt îmbogăţite în glucide prin adaosul de
marmeladă sau de gem folosit; fursecurile
Figaro, prin adaos de miez de nucă, pe
lângă îmbunătăţirea apreciabilă a valorilor
gustative, devin mai bogate în lipide şi
Care sunt caracteristicile proteine vegetale. Cantitatea de proteine
fursecurilor din aluat fraged? superioare este crescută în cazul
fursecurilor cornuleţe sucevene, datorită
brânzei de vaci care intră în componenţa
aluatului de bază.
La aceste fursecuri se poate folosi făină cu
un conţinut redus de gluten, întrucât
aluatul trebuie să fie fraged, uşor
sfărâmicios după coacere şi cu porozitatea
crescută.
Cauzele defectelor de preparare pentru
fursecurile din aluat fraged sunt:
consistența tare se datorează folosirii
unei cantități prea mari de făină,
lipsa de lichid cu care se face legătura
sau adăugarea unei cantități prea mare,
utilizarea făinii cu granulație mai mare ,
utilizarea unei cantități prea mici de
grăsime,
afânare necorespunzătoare,
coacerea la temperatură prea mare sau
prea mică.
Care sunt cauzele defectelor de
preparare pentru fursecurile
din aluat fraged?
FIȘA DE LUCRU 5
I. Completați spațiile punctate din schema tehnologică de mai jos, ținând cont de
noțiunile învățate anterior.
Prepararea aluatului fraged
............................................
...............................................
Tăierea aluatului în diverse forme
Modelarea în funcție de produs
.......................................
Umplerea fursecurilor
.........................
..........................
Ambalarea
.........................
II. Caracterizați procesul termic folosit la obținerea fursecurilor din aluat fraged.
III. Se dau următoarele materii prime necesare preparării unui tip de fusecuri din aluat fraged:
făină, zahăr farin, lapte praf, chimen, untură, unt, ouă.
a. identificați tipul respectiv de fursecuri.
b. specificați momentul servirii respectivelor fursecuri.

Atașați apoi fișa la portofoliul personal.
FIȘA DE LUCRU 6
Sarcina de lucru:
Prin metoda punctajului, realizați aprecierea calității fursecurilor din aluat fraged
„Cornulețe sucevene”, în cadrul orelor de laborator tehnologic.
Anterior, elevii vor întocmi fișa tehnologcă de obținere a „Cornulețelor sucevene” și vor
studia scara de punctaj pentru analiza senzorială a produsului.
În timpul orelor de laborator tehnologic proefesorul:
împarte elevii în echipe a câte patru- cinci elevi, desemnâd un lider de grup;
verifică fișa de lucru întocmită de elevi;
împarte fișele cu scara de punctaj, fișele de degustare și procesul- verbal de
degustare;
explică modul de lucru: elevii vor realiza produsele, iar după coacere acestea vor
fi analizate;
supraveghează activitatea elevilor, răspunde la întrebări.
Grupa de produse: Denumirea produsului:

Produse de patiserie-cofetărie Cornulețe sucevene
Caracterizarea preparatului:
Produsul este format din bucăți …….., de 5 cm, pudrate cu ……………. . Cornulețele
sucevene au o valoare nutritivă ridicată datorită conțintului de ………….., dar și energetică
datorită …………… prezente.
Nr.
Materii prime U.M. Cantități - 1 kg
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Verificarea calității componentelor:

Toate ingredientele vor fi verificate din punct de vedere al ……….. și al gradului de
prospețime. Verificarea calității se face prin examen …………… urmărind indicii de calitate
specifici fiecărei materii prime și auxiliare. Se compară rezultatele cu prevederile normelor și
standardele în vigoare, urmând ca ingredientele să fie introduse în fabricație doar dacă
produsele analizate se încadrează în condițiile stipulate de normativele în vigoare.
Dozarea materiilor prime:
După verificarea calității, materiile prime și auxilare vor fi dozate conform ………., prin
măsurare volumetrică, respectiv ……………. .
Vase, ustensile ș utilaje: ………..,strecurătoare, ……….., ………. inox, răzătoare,
cuțite, ………., tăvi, ………….., cuptor.
Operații pregătitoare:
Făina se ………. și se ……… .
Margarina se dozează conform gramajului.
Brânza de vaci………………… .
Zahărul farin se ………… .
Gemul de vișine……………….. .
Tehnica preparării:
Făina, brânza de vaci margarina și vanilina se …………… formând un aluat de
consistență ………….., care se lasă în repaos ……….., la temperatura de ………….. Gemul se
amestecă ………… cu pesmetul. Aluatul se întinde cu merdeneaua în foaie subțire de …...........
mm, pe o planșetă presărată cu ……….. . La marginea foii se așază umplutura și se rulează, se
porționează în bucăți egale de …………., dându- li- se apoi formă de …………. . Se așază în
tavă, se introduc în ………… și se coc la o temperatură de ……………… .
După coacere se …………….. cu zahăr farin.
Prezentare și servire:
Se prezintă pe ……………. sau …………….. .
Condiții de calitate:
 aspect exterior:................................. ;
 culoare:.............................................. ;
 gust:.................................................... ;
 miros:................................................. .
Scară punctaj pentru analiza senzorială a produsului

„ Cornulețe sucevene”
Caracteristici 3 puncte 2 puncte 1 puncte 0 puncte
Bucăți sub formă Bucăți sub formă Bucăți cu formă Bucăți cu formă
de cornulețe bine de cornulețe bine nedefinită, coapte, nedefinită,
coapte, nearse, cu coapte, nearse, cu arse pe alocuri, necoapte, arse pe
Aspect
suprafață pudrată suprafață pudrată pudrate neuniform alocuri, pudrate
uniform cu zahăr neuniform cu cu zahăr farin. neuniform cu
farin. zahăr farin. zahăr farin.
La suprafață albe, La suprafață pe La suprafață pe La suprafață pe
culoare specifică alocuri albe, alocuri albe, cu alocuri albe, cu
zahărului farin. În culoare specifică pete maronii în pete maronii în
interior alb- gălbui zahărului farin. În zonele arse. În zonele arse. În
și culoare specifică interior alb- gălbui interior alb- interior gălbui-
Culoare
sortimentului de și culoare specifică gălbui- maroniu și maroniu și
gem. sortimentului de culoare specifică culoare închisă
gem. sortimentului de specifică
gem. sortimentului de
gem.
Consistenţă Fragedă Sfărâmicioasă Tare Tare, uscată
Pronunțat, specific Plăcut, specific Specific Neplăcut
Miros
produsului produsului produsului
Plăcut, dulce- Plăcut, acrișor- Acrișor, ușor Neplăcut, amar,
acrișor, specific specific gemului, dulce- amărui nespecific
Gust
gemului. insuficient zahăr produsului
farin
FIȘĂ DE DEGUSTARE
Elev...............................................................
Caracteristici Punctaj acordat Coeficient de Punctaj real

importanță
Aspect 2
Culoare 1
Consistenţă 2
Miros 1
Gust 4
Aprecierea preparatelor se va face în funcție de punctajul obținut, astfel:

Număr puncte Gradul de apreciere

30 - 25 Calitate excepțională
24 - 19 Calitate bună
18 - 10 Calitate corespunzătoare
9-0 Calitate necorespunzătoare
Produsul analizat este de calitate ..........................................................................
Proces - verbal de degustare
Încheiat astăzi ............................, în cadrul ședinței de analiză senzorială a preparatului

................................................, efectuată de elevii clasei................ .
S- a analizat o probă de ....................................................... .
S- au completat fișele de degustare pe baza schemei de punctaj și s- a calculat punctajul

mediu al probei, obținându- se următorul rezultat:
- valoare .............. puncte;

- apreciere calitate ........................................... .
Centralizator fișe individuale de punctaj al produsului:
Caracteristici Punctaj real

Aspect Culoare Consistență Miros Gust
Analizate/Grupa acordat
Elev 1
Elev 2
Elev 3
Elev 4
Elev 5
Calculul punctajului mediu =
Punctaj mediu al grupei nr. .........= ......................................

Preparatul analizat este de calitate .......................................
De reținut !
Informații suplimentare
În pregătirea aluatului fraged se încearcă izolarea proteinei făinii, astfel încât să nu

în gluten, devenind la final o masă elastică. Dacă privim printr-un microscop
se transformeInformații
masa rezultată, am putea vedea cum particulele de făină sunt înconjurate de o membrană subțire
suplimentare
de grăsime, impermeabilă împiedicând penetrarea lichidelor, rezultând astfel o masă
sfărâmicioasă.
Acest scop poate fi realizat în două moduri complet diferite: prima constă în amestecarea
făinii cu grăsime și, în final, adăugarea cantităților de ingrediente din rețetă. Pentru cea de-a doua
formă va fi necesar să se facă un amestec semiemulsionat de zahăr, lichide și grăsimi la care se va
adăuga făina care formează aluatul.
Importanța unei frământări scurte constă în menținerea caracteristicilor aluatului. O
frământare prelungită ar permite penetrarea lichidelor în făină și, prin urmare, o hidratare
ulterioară cu consecințe negative.
După obținere, aluatul fraged crud se poate păstra la frigider îmtr- un vas acoperit cu
folie de plastic, pentru a nu se forma crustă la suprafață. De asemenea se poate congela.
Odată ce a fost supus operației termice, aluarul nu se păstrează la frigider,
deoarece se umezește și își pierde din proprietăți (Puigbo, I., 1999)
Modulul: Sortimentul de preparate și băuturi

Clasa: a X-a
Fișa de documentare - Tehnologia de obținere a prăjiturilor
DEFINIȚIE: Prăjiturile reprezintă forma cea mai complexă de asociere a întregii game de
semipreparate de cofetărie, în sisteme bine determinate sau după fantezia lucrătorului, pentru a se obţine
valorile de întrebuinţare şi efectele psihosenzoriale dorite de către consumatorul contemporan.
Structura prăjiturilor:
- Prăjiturile, ca şi alte produse de cofetarie, se prezintă sub forma de bucăţi mici (diferite bucăți
geometrice) cu gramaje de 50- 120 g, individualizate prin formă, aspect exterior, culoare, aroma.
- Baza prăjiturilor-ca suport ce pemite asocierea optimă cu majoritatea semipreparatelor- o constituie
semipreparatul făinos (blat, foi, coji), iar componenţa ce-i determină rolul predominant de furnizor de
energie este crema.
- Gama cea mai larga a prajiturilor au ca baza blatul. Aceste prajituri au o structura stratifica a celor doua
componente- blat, crema- iar ca forma geometrica, predomina forma paralelipipetica si cea de cub.
- La prepararea lor se folosesc:blaturi, siropuri,crème, baroturi, fondant,ciocolata cuvertură, fructe
confiate, etc.
Prin structura şi aspectul lor, prăjiturile îndeplinesc următoarele roluri:
-Valoarea superioara a semipreparatelor ce nu pot fi consumate ca atare;
-Furnizarea de factori nutritivi intr-o formă mai uşor asimilabilă decat in alimentul natural (materia
prima);
-Generatoare de senzaţii placute gustative, olfactive si vizuale;
-Acoperirea cele mai mari parti din energia pe care organizmul o pierde prin efortul muscular.
CLASIFICARE:
Prăjiturile se clasifică în funcție de semipreparatul de bază și natura lui:
A. Prăjituri cu blat :
-prăjituri cu blat alb: Select cu fructe, Olimpiada.
-prăjituri cu blat colorat: Amandine,Caroline, Violete.
B. Prăjituri din foi :
-prăjituri cu foi de ruladă : Ruladă cu nuci, stafide, cu diferite creme
- prăjituri din foi Doboș: Doboș, Carpați, Excelent
-prăjituri din foi Alcazar și Richard: Aluneta, Richard
C. Prăjituri pe bază de coji :
- Coji indiene: Indiene cu frișcă,
-Coji merengues: Africana,
D. Prăjituri din frișcă: Savarina, Diplomat
E. Prăjituri specialități din ciocolată: Mascotă, Joffre.
Schema tehnologică de obținere a prăjiturilor

Descrierea operațiilor:
Dozarea semifabricatelor - se realizează prin cântǎrire sau mǎsurare volumetricǎ.
Operaţii pregătitoare:
 Pregătirea blatului:
-nivelarea,raderea sau haşurarea feţei lucioase;
-îndepărtarea marginilor şi tăierea,pe orizontală, în 2 sau 3 capace;
 Omogenizarea cremelor şi aducerea la temperatura şi consistenţa optimă a fondantului,
ciocolatei;
 Tăierea fructelor confiate:
-în cuburi mici;
-în forme geometrice.
 Siropuri - aromatizarea şi colorarea în funcţie de crema utilizată;
 Baroturi - alegerea barotului în funcţie de semifabricatele utilizate;
 Ciocolată, fondant :
- încălzirea fondantului;
- tablarea ciocolatei .
Asamblarea semifabricatelor:
 Tramparea - este operaţia de stropire a foilor de blat cu sirop, alternativ cu umplerea, pentru a se
realiza:
-înmuierea uşoară a blatului;
-accentuarea gustului dulce şi a aromatizării;
-uşurarea întinderii cremei.
 Umplerea blatului - reprezintă operaţia de aşezare a cremei şi întinderea ei de la centru spre
margini, în strat uniform şi de aceeaşi grosime cu foaia de blat şi are drept scop:
-stabilizarea foilor de blat;
-participarea la formarea valorii nutritive;
-asigurarea înălţimii prăjiturii.
 Presarea - este operaţia care se execută concomitent cu umplerea şi are drept scop:
-asigurarea unei înălţimi uniforme a blatului umplut;
-aderarea foilor la cremă;
-eliminarea golurilor de aer.
 Răcirea - presupune introducerea blatului umplut, cu planşeta, în camere frigorifice la
temperaturi de 0-4°C pentru întărirea cremei şi uşurarea porţionării.
Porţionarea
Blatul răcit se taie în bucăţi de formă paralelipipedică, cubică, cilindrică, cu dimensiuni şi masă apropiată
gramajului unei prăjituri, completatǎ apoi cu componentele de finisare.
Finisarea se realizează prin acoperire şi decorare.
 Acoperirea - urmǎreşte crearea fondului general al prǎjiturii, care se asigurǎ prin:
- îmbrăcarea totală sau parţială în cremă;
- barotarea numai a suprafeţei laterale, prin ungerea cu cremă şi aplicarea barotului;
- glasarea în fondant sau ciocolată prelucrate prin fluidizare.
 Decorarea - se realizeazǎ numai pe faţa superioarǎ a prǎjiturii :
-cu cremǎ turnatǎ (sub formǎ de frunzuliţe, fructe, rozete, aveline);
-cu frişcǎ (sub formǎ de aveline sau spirale);
-cu ciocolatǎ (sub formǎ de grǎtar, figuri geometrice);
-cu fructe confiate (tǎiate în diferite forme geometrice).
Ambalarea se realizează prin aşezare în chese de hârtie pergaminată şi apoi în
capse, care se pot păstra în camere frigorifice curate.
Expunerea şi prezentarea
Prǎjiturile sunt expuse în vitrine frigorifice modulate, cu mai multe nivele, pe platouri, pe tǎvi, în
combinaţii coloristice cât mai diverse, în condiţiile respectǎrii normelor igienico-sanitare.
Verificarea calităţii prăjiturilor prin examinare organoleptică
Caracteristici Condiţii de admisibilitate

 Forma
 corectă şi corespunzatoare cu tehnologia produsului
 aspectul exterior  plăcut, atrăgător, decoraţia corectă, nedeformată, barotare

uniformă, glazura netedă (fără cute sau crăpături), culoare
corespunzătoare, luciu caracteristic (la fondant sau ciocolată)
 aspectul în secţiune  straturi aproximativ egale de foaie şi cremă cu grosimea
uniformă, blatul uniform trampat, cremă omogenă, fără goluri de aer
şi aderentă la blat
 gustul, mirosul şi culoarea  să fie într-o perfectă armonie, plăcute şi caracteristice fiecărui
sortiment
ISBN 978-973-0-36930-4

Îndrumător Metodic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îndrumător Metodic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUTORI:

ÎNDRUMĂTOR METODIC FODOR ELENA

pentru  DOMENIUL TURISM ȘI

Îndrumătorul metodic oferă exemple de activități de evaluare a rezultatelor

Responsabilitatea pentru conținutul materialelor publicate revine în exclusivitate autorilor.

Modulul: Lăcătușărie generală

1. Precizați semnificația simbolurilor ”n” și ”sa” din figura de mai jos:

2. Identificați tipurile de burghie și părțile componente marcate în figura următoare:

3. Completați schema cu tipurile de lichid de răcire folosite la operația de găurire.

Tipuri de lichid de răcire

Modulul: Măsurări tehnice

1. Citiți valoarea măsurată cu

3. Enumerați tipurile de șublere în funcție de destinația lor.

4. Completați pe imaginea de mai jos părțile componente ale șublerului:

5. Precizați semnificația simbolurilor din formula de calcul a valorii dimensiunii pe care o

Modulul: Asamblări mecanice

1. Identificați elementele componente ale asamblării filetate de mai jos :

2. Specificați sculele utilizate pentru realizarea filetelor interioare.

3. Completaţi spaţiile libere:

4. Asociati cifra din coloana A cu litera corespunzătoare din coloana B:

5. Clasificați şuruburile după configuraţia capului.

Modulul: Operații de bază în laborator

Model subiect olimpiadă, etapa județeană

I. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect:

I.2.Transcrieţi pe foaia de concurs, litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în

1.Sublerul de exterior a. Instrument cu surub micrometric

a) Calculaţi dimensiunile limită și abaterile;

c) Indicați o dimensiune efectivǎ a diametrului exterior, cu două zecimale, astfel încât

Răspundeți următoarelor cerințe:

2. Realizați un eseu cu tema „Asamblări prin filet”, după următoarea structură:

Modul: Organe de mașini

S I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

……………………… ……………………… ……………………

2. Enumeraţi trei caracteristici ale materialelor destinate executării cuzineților:

3. Pentru enunţul de mai jos, încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

S IV. Pentru afirmaţiile de mai jos, stabiliți-le valoarea de adevăr:

Modulul: Operații de bază în laborator

1. Reacția hidroxidului de sodiu cu o soluție de clorură de fier (III)

2. Reacția hidroxidului de sodiu cu sulfat de cupru

3. Reacția acidului clorhidric cu azotatul de argint (recunoașterea HCl)

4. Obținerea unui amestec eterogen (apă+cărbune)

 se amestecă cu bagheta de sticlă

Autor: Prof. Ciocîrlan Augustina

Fișă de documentare - Asamblarea prin nituire

Niturile se confecţionează din diverse

Modul:Limbaj tehnic grafic

2. Notați semnificația următoarelor standarde:

Modul:Limbaj tehnic grafic

I. Încercuiți varianta corectă de răspuns:

b. Indicarea unor tratamente termice sau acoperiri de suprafață;

II. Explicați următorii termeni: standard, standardizare, format, indicator.

Modul:Limbaj tehnic grafic

Modul:Limbaj tehnic grafic

Vedere din față

Modul:Limbaj tehnic grafic

 Studiați obiectele din stânga,

Modul:Limbaj tehnic grafic

 Priviți cu atenție reprezentarea în vedere de mai jos.

Modul:Limbaj tehnic grafic

Modul:Limbaj tehnic grafic

Trebuie să aveți în vedere:

Modul:Limbaj tehnic grafic

I. În coloana A sunt imagini pentru diferite tipuri de angranaje, în coloana B denumirile