NNR25610.

1177/1545968311402696Mi
yai și colab.Neuroreabilitare și reparare
neuronală © Autorul(i) 2010

Retipăriri și permisiune: http://www.

sagepub.com/journalsPermissions.nav

Machine Translated by Google

Articole de cercetare

Neurorehabilitation and

Rezultatele noilor politici pentru pacienți internați

Neural Repair 25(6) 540–
547 © The Author(s) 2011
Reprints and permission:

Acoperire de reabilitare în Japonia http://www. sagepub.com/

journalsPermissions.nav
DOI: 10.1177/1545968311402696
http://nnr.sagepub.com

Ichiro Miyai, MD, PhD1,2, Shigeru Sonoda, MD, PhD1,3,

Shota Nagai1,4, Yuko Takayama1,5, Yukiko Inoue, PhD6 ,
Atsuo Kakehi, PhD6 , Masaki Kurihara, MD1,7
și Makoto Ishikawa, MD1,8

Abstract

Fundal. O nouă unitate interdisciplinară de reabilitare postacută, secția de reabilitare (KRW) Kaifukuki (convalescent), a fost încorporată în sistemul japonez de
asigurări medicale din 2000. Peste 57 000 de paturi (45 paturi la 100 000 de locuitori) sunt în prezent disponibile la nivel național. Acoperirea maximă a ședințelor
de terapie a crescut de la 2 la 3 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, în 2006. Obiectiv. Pentru a investiga modul în care modificările politicii au afectat rezultatele
reabilitării ale KRW într-un studiu de cohortă retrospectiv pe 87 917 pacienți pe parcursul a 10 ani. Rezultate. Vârsta medie (deviația standard) a pacienților a fost
de 73,0 (13,8) ani, iar 55,4% erau femei. Diagnosticele au inclus accident vascular cerebral (47,9%); boli ortopedice, inclusiv fractură de șold (35,2%); și leziuni
traumatice ale creierului și măduvei spinării (5,4 %). Intervalul debut-admitere (OAI) a fost de 31,5 (18,6) zile, durata șederii a fost de 75,9 (46,1) zile și 69,1% au
fost externați acasă. Durata zilnică a terapiei a fost de 79,4 (34,5) minute.

Scorurile de admitere/descărcare ale indicelui Barthel și ale Măsurii de independență funcțională au fost 49,3 (31,0)/70,4 (31,9) și, respectiv, 75,3 (31,2)/91,7 (31,8).
Comparația de la an la an a arătat că vârsta mai înaintată, dizabilitate inițială mai mare și OAI mai scurtă au fost cuplate cu o doză mai mare de intervenții de
reabilitare și o rată mai mare de evacuare la domiciliu. Datele longitudinale de la o cohortă de spitale au implicat un efect mic, dar semnificativ, dependent de
doză al orelor de terapie asupra rezultatului reabilitării după accident vascular cerebral. Concluzii. Deși organizarea KRW-urilor este în flux pe măsură ce sistemul
de spitale crește, rezultatele din ultimii 8 ani sugerează că schimbările în polițele naționale de asigurare afectează cantitatea și organizarea intervențiilor de
reabilitare și îmbunătățirea rezultatelor pacienților.

Cuvinte cheie

unitate de reabilitare pentru pacienți internați, rezultatul reabilitării, accident vascular cerebral, asigurare medicală

Introducere
Pe baza constatărilor din studiile randomizate controlate ale unităților de AVC
organizate, există un consens internațional că reabilitarea timpurie,
interdisciplinară și mai multe ore de reabilitare îmbunătățesc activitățile din
viața de zi cu zi (ADL), starea de mers pe jos și procentul de pacienți externați
Sistemul național de asigurări japonez a introdus secția de reabilitare
Kaifukuki (KRW) în 2000. Kaifuku-ki reprezintă faza de recuperare sau de
convalescență. A facilita
Comitetul Anual de Sondaj, Asociația Secției de Reabilitare Kaifukuki,
1

acasă.1-6. Durata șederii (LOS) în instituțiile de reabilitare a pacienților

Tokyo, Japonia
internați (IRF) a fost redusă considerabil în ultimele 2 decenii, în special în 2
Institutul de Cercetare în Neuroreabilitare, Spitalul Morinomiya, Osaka,
America de Nord.7 Una dintre soluțiile posibile pentru un LOS mai scurt este Japonia
3
externarea susținută timpurie, unde pacienții sunt gestionați în comunitate. Sanatoriul Nanakuri, Universitatea de Sănătate Fujita, Mie, Japonia
4
Universitatea Kinjo, Ishikawa, Japonia
de către o echipă interdisciplinară.8-11 În Japonia, nu existase un sistem 5
Spitalul de Reabilitare Ukai, Aichi, Japonia
definitiv pentru o unitate de spitalizare care să ofere reabilitare precoce și 6
Institutul Național de Sănătate Publică, Saitama, Japonia
intensivă. 7
Spitalul de Reabilitare Nagasaki, Nagasaki, Japonia
8
Spitalul de Reabilitare Hatsudai, Tokyo, Japonia

În consecință, pacienții cu accident vascular cerebral au primit adesea

Autor corespondent: Ichiro
reabilitare de intensitate scăzută pentru pacienți internați pentru mai mult de
Miyai, Institutul de Cercetare pentru Neuroreabilitare, Spitalul Morinomiya,
6 luni. Odată cu creșterea numărului de pacienți în vârstă, resursele de 2-1-88, Morinomiya, Joto-ku, Osaka, 536-0025, Japonia E-mail: webeo@ga2.so-
reabilitare au trebuit să fie utilizate mai eficient. net.ne.jp
Machine Translated by Google
Miyai și colab
Figura 1. Numărul de paturi în secțiile de reabilitare Kaifukuki (KRW; a existat o creștere constantă a numărului de paturi KRW).
o abordare de echipă interdisciplinară, echipa KRW a trebuit să
ofere pacienților și familiilor acestora un plan lunar de reabilitare
cuprinzător, inclusiv informații despre obiectivele atinse, obiectivele
planificate și abordările de reabilitare pentru atingerea obiectivelor;
planificarea descărcării de gestiune; și resursele sociale necesare
pentru o descărcare la domiciliu. Momentul pentru externare a
fost stabilit atunci când pacienții au atins un platou în ADL, conform
unei evaluări interactive, care a facilitat externarea la domiciliu a
pacienților cu dizabilități severe cu AVC.12 Cu cât orga este mai mare.
de asemenea, intervenția reabilitativă în KRW a dus la
rezultat funcțional îmbunătățit.13
Ministerul Sănătății, Muncii și Bunăstării din Japonia a definit
KRW ca principalul sistem de IRF acoperit de sistemul de asigurări
medicale. Toți pacienții care mai au nevoie de asistență în ADL
după tratamentul în spitale de acută sunt transferați la KRW.
Numărul de paturi a crescut continuu — 3651 paturi în 2000, 14
865 în 2002, 27 261 în 2004, 40 403 în 2006, 53 802 în 2008 și 57
028 în 2009, cuprinzând paturile de spital în Japonia (fig. 1).
Au existat mai multe modificări în polița de asigurare pentru
KRW. Inițial, pacienții în decurs de 3 luni de la debutul bolilor
invalidante, inclusiv accident vascular cerebral, leziuni cerebrale
traumatice și alte boli neurologice, precum și boli ortopedice, cum
ar fi fractura de șold, erau eligibili pentru admiterea la KRW.
Intervalul maxim de debut-admitere (OAI) a fost scurtat la 2 luni în
2006 pentru a facilita transferul mai devreme la
541
KRW. Acoperirea maximă pentru reabilitarea pacientului internat
a crescut de la 2 ore la 3 ore pe zi în 2006. Aceste decizii au fost
luate pe baza dovezilor acumulate că intervențiile precoce și
intensive îmbunătățesc rezultatul reabilitării.1-6 În prezent, durata
maximă de timp acoperită de asigurare este de 150 de zile pentru
AVC, 180 de zile pentru AVC și alte boli neurologice cu dizabilități
severe și tulburări cognitive și 90 de zile pentru boli ortopedice și
sindrom de neutilizare/miopatie. În consecință, durata maximă de
acoperire, inclusiv asistența acută și post-acută, pentru pacienții
cu AVC sever este de 8 luni de la debut . accident vascular cerebral
și 3 ore de reabilitare pe zi, inclusiv în weekend (21 de ore pe
săptămână).
Deoarece nu există un sistem de reabilitare similar în lume în
ceea ce privește LOS și intensitatea intervențiilor de reabilitare,
descriem modul în care KRW a contribuit la îmbunătățirea
rezultatului funcțional al pacienților pe măsură ce a evoluat.
Metode
Am analizat retrospectiv 87 917 pacienți din baza de date a
anchetei anuale pentru KRW din 2001 până în 2008. Datele au
inclus pacienți adulți ( 16 ani) care au fost externați dintr-un KRW
în august și septembrie fiecare.
Machine Translated by Google

542 Neuroreabilitare și reparare neuronală 25(6)

an după o ședere de mai mult de 6 zile în secție. Fișele de date au
fost trimise spitalelor membre ale asociației KRW.
Li s-a cerut să furnizeze date demografice ale pacienților; doza de
reabilitare; măsuri de rezultat, inclusiv fie indicele Barthel (BI)15, fie
Măsura independenței funcționale (FIM)16; dispoziție de descărcare
de gestiune; și LOS. Rata de colectare a datelor sa îmbunătățit de la
an la an, de la 46,8% (2001) la 64,1% (2009) din KRW la nivel național.
Scorurile medii (SD) ale BI și FIM de admitere/externare au fost
49,3 (31,0)/70,4 (31,9) și respectiv 75,3 (31,2)/91,7 (31,8) (Tabelul 1).
Pacienții cu handicap sever au fost = 14,9;
proeminent în ultimii ani atât la internare (FP < .001
5,46 039
= 16,4; P < .001 pentru
pentru FIM), cât și la externare (F FIM). Schimbarea
5,46 039
politicii din 2008 a dus la o rată mai mare de externare la domiciliu,
în ciuda numărului mai mulți pacienți cu dizabilități severe (Tabelul 1).

În plus față de modificările OAI maxime și acoperirea de reabilitare

în 2006, politica a introdus un stimulent pentru KRW care au admis
Analiza datelor de accident vascular cerebral
pacienți cu dizabilități severe, care au reprezentat mai mult de 15%
din totalul pacienților și a căror rată de externare a fost de peste 60% Vârsta pacienților cu AVC a fost semnificativ mai mare (F =
8,41 959
în 2008. Au fost analizate influențele acestor schimbări de politică 23,1; P < 0,001) în ultimii ani, iar proporția de bărbați a fost constant
asupra măsurilor de rezultat. ridicată (Tabelul 2). Schimbarea politicii din 2006 a dus la OAI
Deoarece spitalele cu un KRW inclus în sondaj au diferit de-a lungul semnificativ mai scurte (F = 379,8; P <
8,41 959
anilor, am identificat cele 110 spitale care au participat consecutiv la .001). LOS s-a scurtat în 2006, dar a crescut semnificativ în 2008 și
sondaj din 2006 până în 2009. 2009 (P < 0,001). Creșterea vârstei maxime de acoperire pentru
Am analizat, de asemenea, modificările seriale ale reabilitării terapie în 2006 a condus la doze mai mari de terapie ulterior (F =
rezultate în acest grup spitalicesc. 889,7; P < 0,001). Terapia pentru
fost mai
oferită mult de
la 24,6% 15 ore
dintre pe săptămână
pacienți în 2009. a
7,36 709
Modificările longitudinale ale datelor demografice și ale măsurilor Numărul de pacienți cu dizabilitate severă a crescut în ultimii ani atât
de rezultat au fost analizate utilizând analiza unilaterală a varianței la internare (FP < .001 pentru FIM total), cât și la externare (F
(ANOVA) sau teste χ2 , după caz. Evaluarea efectului dozei de terapie = 7,7;
5,21 894
augmentată asupra rezultatului funcțional a folosit un model de = 8,6; P <
5,21 894
regresie în trepte multiple. Analizele statistice au fost efectuate .001 pentru totalul FIM). Modificări similare au fost observate, de
folosind SPSS versiunea 18.0J (SPSS Inc, Chicago, Illinois). Semnificația asemenea, în scorurile de admitere/descărcare ale componentei
statistică a fost stabilită la P < 0,05. motorii a FIM (F = 8,1;
8,4; P < .001/F
0,001). Schimbarealapoliticii
o rată mai
din 2008
mareaadus
5,21 894 5,21 894
eliberărilor la domiciliu, în ciuda faptului că există mai mulți pacienți
cu dizabilități severe (Tabelul 2).
Rezultate

Descriere generala

Analize pentru date seriale de la grupul

Vârsta medie (deviația standard [SD]) a tuturor pacienților a fost de
73,0 (13,8) ani, iar 55,0% erau femei. Vârsta (F = 102,9; P < 0,001)
proporția
și
8,87 908
femeilor (P < 0,001) au fost semnificativ mai mari în ultimii ani
(Tabelul 1). Categoriile diagnostice au fost accidentul vascular
cerebral (47,9%); boli ortopedice, inclusiv fractură de șold și miopatie
de neutilizare (35,2%); și boli neurologice, inclusiv leziuni traumatice
ale creierului și ale măduvei spinării (5,3 %). Proporția accidentului
vascular cerebral a scăzut și cea a bolilor ortopedice a crescut de la
an la an (P < 0,001).
OAI (SD) și LOS medii au fost de 31,5 (18,6) și 75,9 (46,1) zile;
69,1% dintre pacienți au fost externați acasă. Schimbarea politicii
pentru OAI maximă în 2006 a dus la OAI semnificativ mai scurte
(adică, pierderi mai scurte în spitalele de acută; F 675,5, P < 0,001) și=
8,87 908
LOS (doza F de reabilitare este exprimată ca
= 68,3;
timpulP total
< .001).
petrecut
The în
8,87 908
activități fizice, ocupaționale și ședințe de logopedie pe zi din Tabelul
1. Creșterea acoperirii maxime pentru terapie în 2006 a produs o
doză semnificativ mai mare de terapie ulterior (terapia F de peste 15
ore pe săptămână a fost oferită la 15,5% dintre pacienți în 2009. În
ceea ce privește intervenția
= 1106,289; P <de weekend,
.001). 96,3% și augmentată
În consecință, 41,1% dintre KRW
7,77 432
au oferit ședințe de terapie sâmbăta și duminica în 2009 (Tabelul 1).
identic de spitale Pentru a investiga
dacă timpul de terapie crescut a afectat rezultatul funcțional, am
analizat datele în serie ale pacienților cu AVC (n = 10 078) din aceleași
spitale care au participat consecutiv la sondaj din 2006 până în 2009
( Tabelul 3). O comparație de la an la an a arătat că OAI a scăzut
semnificativ (F = 4,1; P < 0,01), în timp ce LOS = 17,8; P < .001). În
termeni = 265,3; P < .001)
3,10 074
a crescut semnificativ (F doza
3,10 074
de intervenție, timpul de terapie (F și rata
3,9414
pacienților cărora li s-au acordat mai mult de 15 ore de terapie a
crescut semnificativ (P < 0,01). Pentru FIM, totalul (F)
= 5,1; P < .05), motor (F = 3,4; P < .05), și
3,9745 3,9745
cogniție (F = 3,7; P < .05) scoruri la admitere și = 6,0;
3,9745
totalul (F = 5,2; P < .005) și motor (F
3,9745 3,9745
P < .001) scorurile la externare au fost semnificativ diferite între ani.
Cu toate acestea, testarea post-hoc Bonferroni nu a reușit să arate
modificări anuale consistente ale acestor măsuri. De notat, câștigurile
scorurilor totale FIM au fost semnificativ mai mari în 2009 decât în
2006 (P < 0,001) și 2008 (P < 0,005), deși eficiența FIM a rămas
neschimbată. Datele au arătat, de asemenea, că semnificativ mai
mulți pacienți au fost externați acasă în 2009 (P < 0,01).
543
KRW,
Abrevieri:
secția
de
reabilitare
Kaifukuki;
SD,
abatere
standard;
BI,
Barthel
Index;
FIM,
Măsura
independenței
funcționale;
NA,
nu
este
disponibil. Durata
medie
a
șederii
(SD),
d
Dispoziție
de
descărcare Debut
mediu
la %
Alții,
internare
(DS),
d sindrom
de Boli
ortopedice,
%
neutilizare,
% Boli
neurologice,
% Tipul
bolii
invalidante
cerebral,
vascular
Accident
% medie
Vârsta
(SD),
a
Femeie,
% Numărul
de
pacienți Numărul
de
spitale
incluse
în Tabelul
1.
Caracteristicile
clinice
ale
pacienților
internați
la
KRW
Timp
mediu
de
terapie
pe
zi
(SD),
min
%pacienți
au
oferit
>
15
ore
de
terapie
%
servicii
sâmbătă
%servicii
duminica
Eficiență
medie
FIM
(SD) Descărcare
medie
FIM
(SD) Admitere
medie
FIM
(SD) Eficiență
medie
BI
(SD) Debit
mediu
BI Decedat,
%
(SD) Admitere
medie
BI
(SD) Unitate
de
calificată,
îngrijire
% Spitalul
cronic,
%
Îngrijire
intermediară,
% secție,
Altă
% unitate
acută,
% %
Acasă, studiu
pe
saptamana
NA
48,7
(29,0)
51,6
(30,5)
49,5
(32,0)
(30,7)
48,9
(30,9)
48,7
(30,8)
49,7
(32,1)
48,5
(30,1)
49,5
(30,7)
49,7
(30,9)
49,7
(30,9)
3.03.
(31,1)
71,6
(31,0)
70,8
(32,1)
70,2
(32,0)
(32,9)
68,9
(31,6)
69,3
(31,3)
70,4
(31,9)
0,33
(0,60)
0,33
(0,60)
5.
0,41
(0,64)
0,36
(0,58)
0,37
(0,60)
0,34
(0,42)
0,37
(0,57)
) 0,0
3,8
40,6
(24,4)
41,1
39,0
(22,8)
37,7
(22,5)
37,6
(22,3)
29,0
(15,6)
28,8
(15,8)
28,7
(15,8)
37,7
(18,5)
(15,6)
79,4
(50,2)
80,9
(50,9)
79,5
(49,4)
71,3
(42,2)
74,4
(45,0)
74,2
(45,1)
74,7
(43,3)
75,9
(46,1)
64,9 61.3 49,5 1665
2001
N
A/ N
A/ NA
65,1
(29,2)
63,0
(25,8)
59,7
(24,8)
65,0
(25,1)
79,8
(32,1)
83,5
(32,5)
89,8
(34,0)
85,7
(39,5)
79,4 0,24
(0,43)
0,27
(0,48) NA
(34,5)NA 97,3
(29,7)
95,4
(31,0) 13.2 10.2 18.9
0,8 1.9 8.6 5.3 5.3 6.8 2.9
60
76,0 69,8 27.1 59.4 53.4 2536 2002
10.7 10.5
1.6 0,9 2.4 7.7 4.0 4.8 2.8 6.9 3.7
86
22.4 98,8 67,7 51.1 2003
31,0
0,8 NA
0,29
(0,46)
0,28
(0,45)
0,26
(0,42)
0,27
(0,36)
(0,42)
1,4
NA
80,7
(31,9)
78,9
(31,6)3.8 7.3 9.4 5.0 5.4 9.6 4.4 145
98.1 67,6 50,7 54.1 7643 2004
15.9 N
A/ N
A/ N
A/ 10.4 10.6 31,0
0,9 4.0 7.3 4.3 5.5 3.4 4.3 218
1.1
20.6 95.1 67,0 52.5 53.6 9044 2005
NA
92,4
(32,4)
91,1
(32,2)
90,6
(31,9)
91,7
(31,2)
(31,8) 10.0 31.3
0,1 0,9 3.8 8.3 4.7 5.3 2.6 9.4 4.1 272
11
463
23.3 94,6 67.1 48.4 55.2 2006
10.9 35.8
8.0 1.0 4.4 8.8 8.3 5.3 5.2 0,0 5.0 331
15
245
23.4 82.2 66,9 48,8 55.4 2007
10.0 11.6 34.3
8.4 0,9 4.1 8.0 4.6 5.5 0,0 5.4 418
57,0
18
278
52,9
4807
69,8
(14,1)
69,9
(14,0)
71,1
(14,2)
71,5
(14,0)
(14,2)
72,6
(13,9)
73,4
(13,4)
(73,4)
(13,94)
27.7 96,9 70,9 44.4 2008
0,9
12,4
NA
76,0
(31,9)
74,4
(31,6)
74,7
(31,0)
75,2
(30,7)
75,3
(31,2) 10.0 39,0
4.9 7.3 6.9 3.6 5.5 6.7 509
17
236
41.1 96.3 73,0 43.2 57.1 2009
15.5 11.6 39,5 580
0,5 4.5 7.0 6.5 3.4 5.1 0 5.7
87
917
26.0 91,5 47,9 Total
69.1 35.2 55.4
8.3 0,9 4.2 8.0 8.2 4.2 5.3 1.1 1053 5.3
Machine Translated by Google
 544
Tabelul
2.
Caracteristicile
clinice
ale
pacienților
cu
internați
AVC
la
KRW
KRW,
Abrevieri:
secția
de
reabilitare
Kaifukuki;
SD,
abatere
standard;
OAI,
intervalul
debut-
admitere;
LOS,
durata
șederii;
BI,
Barthel
Index;
FIM,
Măsura
independenței
funcționale;
NA,
nu
este
disponibil.
Cogniție
medie
de
descărcare
FIM medie
de de
admitere
FIM
(SD)
NA
23,4
(SD) Cogniție mediu
de medie
FIM
admitere
FIM medie
FIM
(SD) Eficiență
descărcare
medie
FIM
(SD) Motor
(9,8) Motor medie
FIM
(SD) Eficiență
(SD) Descărcare medie
BI
(SD) Debit
(SD) Admitere mediu
BI
(SD) Durata
medie
de
terapie
pe
zi
(SD),
min
Procentul
de
pacienți
furnizați
>15
Unitate
acută,
%
Număr
de
pacienți
medie
Vârsta
(SD),
y
Femeie,
%
OAI
medie
(SD),
d
LOS
mediu
(SD),
d
Dispoziție
de
externare
NA
45.6
(28.7)
47.4
(30.6)
43.5
(31.7)
44.3
(30.7)
44.7
(31.3)
43.0
(31.0)
45.5
(32.8)
43.5
(30.9)
68.5
(30.9)
68.5
68.8
(31.63)
(33.3)
65.2
(33.6)
67.4
(34.2)
63.9
(33.4)
0.31
(0.64)
(0.41)
0.37
(0.66)
0.32
(0.54)
0.30
(0.43)
(0.30)
(0.43)
0.30
(0.43)
0.30
(0.43)
ore
terapie
pe
săptămână
%
Acasă,
secție,
Altă
Spitalul
cronic,
%
Îngrijire
intermediară,
%
Unitate
de
specializată,
îngrijire
%
Decedat,
%
medie
Admitere
BI
(DS) 44,1
(23,5)
46,0
(24,1)
43,3
(23,1)
41,9
(22,4)
41,6
(22,1)
33,1
(14,8)
32,6
(14,9)
32,4
(15,1)
95,2
(49,491)
(95,2)
(49,491,49)
50,4)
86,1
(46,7)
90,2
(49,5)
93,1
(50,9) 68,5
(11,9)
68,8
(11,5)
70,1
(11,8)
70,6
(11,5)
70,3
(12,0)
71,1
(12,1)
71,2
(12,3)
71,7
63.4 40,5 1020
2001
NA
69,7
(28,9)
66,7
(25,6)
64,8
(24,1)
70,1
(25,0)
86,1
(31,4)
90,5
(32,7)
96,1 26,8
(8,6)
(34,0) NA NA
66,9
(23,4)
65,0 51,3
(24,1)
49,1
(24,1) NA 0,23
(0,33)
0,24
(23,3) NA 93,6
(30,5)
90,6 74,6
(31,5)
71,9
(30,9)
(31,8) NA
(0,40) NA 15.3
0,5 1.6 8.7 5.2 5.3
43.4 2002
11.9 69.1 1506
4.6 0,7 2.1 7.7 3.8 4.8
NA
22,8
(9,8)
25,5
(9,3)
63,9 44,7 2450 2003
11.6
2.4 1.4 3.2 7.5 5.4 6.9
64,6 44,9 3855 2004
N
A/ N
A/ N
A/ N
A/ N
A/ N
A/ N
A/ 12.5
0,8 0,9 3.2 8.1 4.7 6.0
44.3 4747 2005
N
A/ N
A/ NA
47,8
(24,3)
46,8
(24,2)
46,1
(23,7) N
A/ N
A/ N
A/ 12.2 64,7
0,9 0,8 3.0 8.7 5.1 5.5
21,9
(9,4)
24,7
(9,1)
22,2
(9,6)
25,2
(9,1)
70,3
(32,1)
69,0
(31,7)
68,0
(31,1)
88,6
(33,2)
87,8
(32,9)
(32,47)
32,470.
0,38)
63,3
(25,2)
62,7
61,4
(25,4)
22,5
(9,6)
25,4
(9,3)
64.3 44.1 5546 2006
10.6 10.6
1.0 3.6 9.8 5.1 5.7
64,9 43.4 7376 2007
11.6 10.4
0,9 3.9 9.8 4.3 5.8
66,9 43.9 8027 2008
18.1
1.2 4.3 8.6 8.5 4.1 6.4
32,4
(14,9)
35,8
(18,5)
94,3
(48,8)
91,9
(49,8) 43,9
71,8
(12,5)
71,2
(12,1)
69.3 7441 2009
0,6 3.7 8.8 8.4 3.5 5.9
12,4
22,2
(9,6)
25,2
(9,1)
24,6
65,2
(33,4)
66,8
(33,3)
0,27
(0,37)
0,30
(0,51)
68,9
(31,6)
69,3
(31,3)
62,7
(25,5)
(25,2)
22,2
(9,5)
25,2
(9,0)
44,2
(31,4)
44,6
(31,5)
46,8
(24,2)
47,0
(24,1)
101,6
(37,3)
(37,7)
.
41
968
66,0 Total
10.2
0,9 3.6 9,0 4.4 5.9
Machine Translated by Google
Machine Translated by Google

Miyai și colab 545

Tabel 3. Rezultatul reabilitării pacienților cu AVC din spitalele care au participat consecutiv la sondaj din 2006 până în 2009

2006 2007 2008 2009 Total

Numărul de pacienți 2344 2546 2377 2811 10 078

Vârsta medie (SD), a 70,9 (12,0) 70,1 (12,6) 70,8 (12,2) 70.3 70,5 (12,5)
Femeie, % 44,7 42,9 42,3 41,8 42,9

OAI mediu (SD), d 33,4 (14,8) 32,6 (14,9) 32,1 (14,7) 32,1 (14,4) 32,5 (14,7)
LOS mediu (SD), d 85,9 (44,3) 87,8 (47,2) 91,6 (49,4) 94,7 (47,3) 90,2 (47,3)
Eliberare acasă, % 64,7 64,8 65,5 70,6 66,6

Transfer la unitatea de acută sau deces, % 6.0 5.8 8.3 6.7 6.6

Admitere medie FIM (SD) 69,7 (32,0) 67,6 (31,3) 66,8 (30,8) 68,5 (30,7) 68,2 (31,2)
Descărcare medie FIM (SD) 88,3 (33,2) 87,5 (32,8) 85,9 (33,1) 89,5 (32,1) 87,9 (32,7)
Câștig mediu FIM (SD) 18,7 (18,1) 19,9 (19,6) 19,1 (18,9) 20,9 (17,5) 19,7 (18,5)
Eficiență medie FIM (SD) 0,27 (0,43) 0,28 (0,46) 0,25 (0,40) 0,26 (0,29) 0,26 (0,40)
Motor mediu de admitere FIM (SD) 47,3 (24,4) 45,8 (23,8) 45,2 (23,5) 46,7 (23,5) 46,3 (23,8)
Motor de descărcare medie FIM (SD) 63,1 (25,3) 62,4 (25,0) 61,2 (25,5) 64,1 (24,6) 62,7 (25,1)
Cogniție medie de admitere FIM (SD) 22,4 (9,8) 21,8 (9,4) 21,5 (9,3) 21,8 (9,3) 21,9 (9,4)
Cogniție medie de descărcare FIM (SD) 25,2 (9,3) 25,1 (9,1) 24,7 (9,0) 25,3 (8,8) 25,1 (9,0)
Durata medie de terapie pe zi (SD), min 87,6 (30,4) 94,8 (31,8) 98,4 (29,8) 112,9 (37,4) 99,4 (34,2)
Procentul de pacienți au oferit > 15 ore de 87,6 (30,4) 94,8 (31,8) 98,4 (29,8) 99,4 (34,2)

terapie pe săptămână

Abrevieri: SD, abatere standard; OAI, intervalul debut-admitere; LOS, durata șederii; FIM, Măsura independenței funcționale; NA, nu este disponibil.

Tabelul 4. Analiza de regresie multiplă în etape pentru Scorul FIM de descărcare

Standardizat 95% încrezător 95% încrezător

Coeficient Coeficient Valoarea P Limita inferioară a intervalului Limita superioară a intervalului

Constant 18.44 <.001 16.600 20.276

Admitere FIM 0,916 0,871 <.001 0,904 0,9283
LOS 0,094 0,136 <.001 0,086 0,102
OAI -0,144 -0,064 <.001 -0,170 -0,119

Timp de terapie pe zi 0,034 0,036 <.001 0,024 0,045

Abrevieri: FIM, Functional Independence Measure; LOS, durata șederii; OAI, intervalul debut-admitere.
A
2 r = 0,714, ANOVA < 0,001.

Astfel, pentru a testa dacă terapia augmentată a influențat rezultatul
funcțional, am efectuat o analiză de regresie multiplă în etape. Modelul a
indicat că scorul FIM de la descărcare a fost afectat semnificativ de doza zilnică
de terapie, precum și de scorul FIM de admitere, OAI și LOS (Tabelul 4). Totuși,
în comparație cu efectul scorului FIM de admitere (87,1%), efectul dozei de
terapie a fost minor (3,6%).
Discu ie
Această analiză retrospectivă a rezultatului reabilitării sistemului KRW a arătat
că OAI, LOS, doza de terapie și dispoziția de descărcare au fost modificate
semnificativ de schimbările în polița națională de asigurare din Japonia.
Măsurile de rezultat, inclusiv BI, scorurile FIM, LOS și dispoziția de descărcare
s-au schimbat semnificativ de la an la an. OAI a scăzut semnificativ în 2006 din
cauza unei noi politici
a încurajat admiterea mai devreme. Cu toate acestea, la pacienții cu AVC, LOS
sa prelungit în ultimii ani, probabil pentru că politicile au încurajat admiterea
pacienților cu dizabilități mai severe, care aveau nevoie de un timp mai lung
pentru a ajunge la un platou înainte de externare. Acoperirea crescută a
terapiei, precum și un stimulent pentru externarea la domiciliu a indus o rată
îmbunătățită a externarii la domiciliu, în ciuda numărului crescut de pacienți
cu dizabilități severe. A existat un decalaj de timp între schimbarea politicii
pentru o acoperire sporită pentru timpul de reabilitare și creșterea rezultată a
timpului real de reabilitare, deoarece spitalele KRW trebuiau să angajeze noi
terapeuti pentru a oferi mai multe sesiuni de terapie. Începând cu 2009, doar
15,5% dintre pacienți au primit mai mult de 15 ore de terapie pe săptămână,
dar rata este de așteptat să crească în următorii ani.
Astfel, politicile sistemului național de reabilitare sunt un factor
determinant major al rezultatelor reabilitării pacienților internați. Efectele,
Machine Translated by Google
546
cu toate acestea, sunt încă în curs de studiu. De exemplu, efectul
general al furnizării unei doze mai mari de terapie asupra măsurilor
de rezultat este probabil ascuns de numărul considerabil de noi
KRW adăugate la sondaj în fiecare an. Majoritatea spitalelor nou
recrutate oferă o reabilitare mai puțin organizată decât cele care
sunt mai experimentate și organizate. Calitatea îngrijirii de reabilitare
este probabil încă eterogenă între KRW. Am testat un efect
dependent de doză asupra rezultatului funcțional în acele spitale
care au fost implicate consecutiv în sondaj din 2006 până în 2009.
Analiza de regresie multiplă treptat a evidențiat un efect mic, dar
semnificativ pozitiv al dozei de terapie asupra scorului FIM de
externare. Deși efectul a fost mic și starea funcțională inițială a fost
principalul predictor al rezultatului17, această observație este în
concordanță cu mai multe studii care raportează efectul dozei de
terapie asupra rezultatului funcțional.18-20 În ceea ce privește tipul
de boli invalidante, proporția a AVC a scăzut și cea a bolilor
ortopedice a crescut de la an la an (P < .001). Acest lucru indică
faptul că numărul total de paturi pentru pacienții cu AVC a crescut
suficient în ultimii ani pentru a gestiona cererea. Asociația KRW a
stabilit numărul țintă de paturi KRW la 50 de paturi la 100 000 de
locuitori, pe baza unei incidențe a accidentului vascular cerebral în
Japonia de 200 la 100 000 de persoane, jumătate dintre pacienți
având nevoie de transfer la un KRW după terapia acută (100 la 100
000 de locuitori). ). Luând în considerare alte boli, numărul țintă de
paturi este de 50 la 100 000 de locuitori. În prezent, prefecturile
variază de la 22 la 130 de paturi la 100 000 de locuitori.
Limitările studiului
Date mai detaliate, inclusiv tipul de accident vascular cerebral,
localizarea leziunii și complicațiile în timpul spitalizării, nu sunt disponibile.
Nu am făcut aceste date obligatorii din cauza sarcinii de pe site-uri.
O descriere mai precisă a caracteristicilor pacientului poate fi necesară
pentru a evalua cine va beneficia cel mai mult de pe urma acestui
sistem și pentru a îmbunătăți calitatea sistemului de reabilitare
organizat de KRW. Eficiența FIM nu a fost la fel de mare ca cea a IRF-
urilor în Statele Unite7, în principal din cauza internărilor ulterioare și
a șederii mai lungi.21 Această proprietate a KRW-urilor poate
determina o sensibilitate mai mică pentru a detecta efectele
dependente de doză ale orelor de terapie și ale tipurilor de terapii.
În 2010, un nou stimulent a fost acordat KRW-urilor care oferă
mai mult de 14 ore de terapie săptămânal și, de asemenea, terapie
în weekend. Secțiile care oferă mai puțin de 280 de minute de
terapie pe săptămână nu mai erau eligibile pentru a fi KRW în 2010.
Aceste schimbări de politică pot induce schimbări de jos în sus în
calitatea și intensitatea serviciilor.
Concluzii
KRW este o soluție japoneză pentru numărul tot mai mare de
persoane în vârstă care au nevoie de reabilitare în regim de internare
după boli acute invalidante. Datele longitudinale sugerează că naționale
Neuroreabilitare și reparare neuronală 25(6)
schimbările de politică influențează direct serviciile și rezultatele de
reabilitare a pacienților internați, cu rezultate mai bune pentru pacienți.
Consecințele vor fi monitorizate continuu pentru rapoartele viitoare.
Nota autorilor
O parte din materialul din manuscris a fost prezentată la cel de-al 6-lea Congres Mondial
de Neuroreabilitare; 21 martie 2010; Viena, Austria.
Mulțumiri
Mulțumim celorlalți membri ai Comitetului Anual de Sondaj al Asociației Secției de
Reabilitare Kaifukuki (Shinsuke Goto, Toshio Ohta, Isao Ito, Shin-ichi Yamamoto, Yasuki
Takizawa și Katsuyuki Kako) pentru contribuția lor la sondaj. De asemenea, mulțumim
tuturor spitalelor membre ale asociației KRW pentru că au transmis date precise pentru
sondajul anual.
Declarație de interese conflictuale
Autorii au declarat că nu există potențiale conflicte de interese cu privire la paternitatea
și/sau publicarea acestui articol.
Finanțarea
Autorii nu au primit sprijin financiar pentru cercetarea și/sau calitatea de autor a acestui
articol.
Referințe
1. Indredavik B, Bakke F, Solberg R, Rokseth R, Haaheim LL, Holme I. Beneficiul unei
unități de accident vascular cerebral: un studiu controlat randomizat.
Accident vascular cerebral. 1991;22:1026-1031.
2. Jorgensen HS, Nakayama H, Raaschou HO, Larsen K, Hubbe P, Olsen TS. Efectul unei
unități de AVC: reduceri ale mortalității, rata de externare la azilul de bătrâni,
durata șederii în spital și costuri. Un studiu bazat pe comunitate. Accident vascular
cerebral. 1995;26: 1178-1182.
3. Indredavik B, Bakke F, Slordahl SA, Rokseth R, Haheim LL. Tratament într-o unitate
de AVC combinată acut și de reabilitare: care aspecte sunt cele mai importante?
Accident vascular cerebral. 1999;30:917-923.
4. Kalra L, Evans A, Perez I, Knapp M, Donaldson N, Swift CG.
Strategii alternative pentru îngrijirea accidentului vascular cerebral: un studiu
prospectiv controlat randomizat. Lancet. 2000;356:894-899.
5. Langhorne P, Duncan P. Contează cu adevărat organizarea îngrijirii post-AVC?
Accident vascular cerebral. 2001;32:268-274.
6. Colaborarea triali tilor din Unitatea de AVC. Îngrijirea organizată a pacientului
(unitatea de AVC) pentru AVC. Cochrane Database Syst Rev. 2007;(4): CD000197.
7. Ottenbacher KJ, Smith PM, Illig SB, Linn RT, Ostir GV, Granger CV. Tendințe în ceea
ce privește durata șederii, mediul de viață, rezultatul funcțional și mortalitatea
după reabilitarea medicală. JAMA. 2004;292:1687-1695.
8. Indredavik B, Fjaertoft H, Ekeberg G, Loge AD, Morch B. Beneficiul unui serviciu
extins de unitate de accident vascular cerebral cu descărcare precoce susținută:
un studiu randomizat, controlat. Accident vascular cerebral. 2000;31: 2989-2994.
Machine Translated by Google
Miyai și colab
9. Thorsen AM, Holmqvist LW, de Pedro-Cuesta J, von Koch L.
Un studiu controlat randomizat de externare susținută timpurie și reabilitare
continuă la domiciliu după accident vascular cerebral: urmărire pe cinci ani a
rezultatului pacientului. Accident vascular cerebral. 2005;36:297-303.
10. Langhorne P, Taylor G, Murray G, et al. Servicii de descărcare susținute
timpuriu pentru pacienții cu AVC: o meta-analiză a datelor individuale ale
pacienților. Lancet. 2005;365:501-506.
11. Stuart M, Benvenuti F, Macko R, et al. Programul de activitate fizică adaptativă
bazat pe comunitate pentru accidentul vascular cerebral cronic: fezabilitatea,
siguranța și eficacitatea modelului Empoli. Reparație neuronală neurorehabil.
2009;23:726-734.
12. Yagura H, Miyai I, Suzuki T, Yanagihara T. Pacienții cu AVC sever beneficiază
cel mai mult de abordarea interdisciplinară a echipei de reabilitare.
Cerebrovasc Dis. 2005;20:258-263.
13. Sonoda S, Saitoh E, Nagai S, Kawakita M, Kanada Y. Program de tratament
integrat cu normă întreagă, un nou sistem pentru reabilitarea accidentului
vascular cerebral în Japonia: comparație cu reabilitarea convențională. Am J
Phys Med Rehabil. 2004;83:88-93.
14. Yagura H, Miyai I, Seike Y, Suzuki T, Yanagihara T. Beneficiul reabilitării
multidisciplinare a pacientului internat până la 1 an după accident vascular
cerebral. Arch Phys Med Rehabil. 2003;84:1687-1691.
547
15. Mahoney FI, Barthel DW. Evaluare funcțională: indicele Barthel. Md State Med
J. 1965;14:61-65.
16. Keith RA, Granger CV, Hamilton BB, Sherwin FS. Măsura independenței
funcționale: un nou instrument pentru reabilitare. În: Eisenberg MG, Grzesiak
RC, eds. Progrese în reabilitarea clinică. Vol 2. New York, NY: Springer;
1987:6-18.
17. Shelton FD, Volpe BT, Reding M. Motric impairment as a predictor of
functional recovery and guide to reabilitation treatment after AVC. Reparație
neuronală neurorehabil. 2001;15: 229-237.
18. Kwakkel G, Wagenaar RC, Twisk JW, Lankhorst GJ, Koetsier JC.
Intensitatea antrenamentului pentru picioare și brațe după un accident vascular
cerebral primar al arterei cerebrale mijlocii: un studiu randomizat. Lancet. 1999;354:191-196.
19. Kwakkel G, van Peppen R, Wagenaar RC, et al. Efectele terapiei cu exerciții
fizice intensificate după accident vascular cerebral: o meta-analiză.
Accident vascular cerebral. 2004;35:2529-2539.
20. Langhorne P, Coupar F, Pollock A. Recuperare motor după accident vascular
cerebral: o revizuire sistematică. Lancet Neurol. 2009;8:741-754.
21. Miyai I, Suzuki T, Kii K, Kang J, Kajiura I. Rezultatul funcțional al reabilitării
multidisciplinare în accidentul vascular cerebral cronic. J Neurol Rehabil.
1998;12:95-99.