LOCUL ŞI DATA LUPTEI DE LA
ROVINE ·- ARGEŞ
'1·n ru a înţelege şi mai bin '
' ' 11 1 ·i data luptei din 1395 (6903) -
11 p • Argeş, de la Argeş - numită
' tl1• la Rovine , vom reproduce cro-
111 do i evenimentele, lăsând să vor-
' 1 ă de la sine consemnările ce-
•ll' .tn cauză făcute ad-hoc în acea
v11•mc.
·1i întâi trebuie să facem preci-
" • că lupta a avut loc în urma tra-
t11 1lui de alianţă de la Braşov din
1 11H1rtie 1395 dintre Mircea (1387-
1U) şi Sigismund (1387- 1437) încă
,11 • ilit" şi „n împresurat" - care
o 1•v dea ajutorul reciproc în caz de
I 1. boi - făcut anume fiind necesar
l•"ll lru a anula pe cel din 20 ia nua-
1• 1390 cu regele polon . Deci fiind
um zicea Mircea - „din îndem-
111 1I numai al nostru„ . fără a fi siliţi
1 lei împresuraţi de nimeni~'1, tra-
ilt tl exclud definitiv posibilitatea
lt q i în 1394. Prima relatare d s-
11' luptă e chiar scrisoarea lui Baia-
( (1387-1402) către Sigismund, ci-
l la Buda pe 24 noiembrie 1395 -
11 ·are se arată că s-a retras peste Du-
1 1· înainte de sosirea lui Sig ismund
" t0 Carpaţi care s-a petrecut la
tilie 1395 când se afla deja la Câ m-
111 I mg şi deci, în urma luptei pro-
pri u-zise dintre Mircea şi Baiazid :
, 1'11 te lauzi. .. că m-ai alungat p c mi-
111· de pe câmpul de luptă ceea ce n-a
o l adevărat deoarece eu am hotă -
http://cimec.ro
GEORGE GEORGESCU
rât s ă părăsesc câmpul de luptă în
urma unei situaţii mai importante" 2 .
Data bătăliei este şi ziua morţii u-
nui participant la luptă din - Tipi-
conul lui Roman „luna mai ziua 17"
- şi din dania mâ n ă stirii Sf. Ioan
din Petra Constantinopol din octom-
brie 1395 când se împliniseră aproa-
pe „şase luni" pentru pomenirea sa
- a „ preaslă vitului domn al Şerbiei
Kir Constantin". La 3 iulie 1395 Ba-
iazid era deja peste Dun ăre, după
Cronica Bulgară .
In actele lui Sigismund se consem-
nează aproape tot istoricul despre
luptă . Astfel la 1397 iulie 6 Strigo-
niu, se pune : „acum aproape trei ani
când înălţimea noastră ridicând o oas-
te put e rni că .. a pornit spre ţara noas-
tră Române· scă ... îndreptându-ne a-
sediul cătr cetat a Nicopol unde se
afla mulţimea pr ea cruzilor turci cai·
îi atacau pe creştini ş i lovindu-i cu
putere am luat acea cetate cu ajuto-
rul lui Christos după o luptă crânce-
n ă ... şi după ce am lăsat castelanii
credincioşi în acea ce tate ne-am n-
dreptat înapoi de ac:olo cu lauri iz-
bânzii. .. şi pe când urcam culmile
munţilor zise în vorbirea obişn1.:1it[1
Pazzata (pazara, pasăre a ~ prin nişte
strâ mtori şi poteci înguste.. . mulţi ­
mea românilor stătea l a pâ ndă arun-
când săgeţi otrăvite ..: şi apoi despre
a nul 1396 : ,,Iar acum în urmă mai
42 GEORGE GEORGESCU
ales în anul de curând trecut ... strân-
gtmd o puternicei armată am pornit
~pre Bulgaria pentru a strivi şi îni"1-
buşi crunta siilb;iticic şi nelegiuirea
tiranic[1 a turcilor .. ."'. Iar la 8 decem-
brie 1397, Timişoarc: în primul act
pentru i:rn;;, explică "pc când noi pu-
neam pe fugă pe acei români şi turci
cu fruntaşii şi căpitanii lor şi dând a-
salt cetăţii numitc'i Nicopolul Mic a-
şc·zat în pomeni ta ţar<i Rom~measc,·1
cc se afla în mJinile lor am lu<Jt-o ... „
şi mai clar în al doilea act cu aceeaşi
dat..ii pentru 1:196 „şi c;ind am tiib;ir{1t
prin. Timişoara spre Bulgaria sus n~:­
mitul domn Stibor voi!'Yodul... a ti1-
b<'1r;it pe altă cale anume prin ţara
Rom<înească, unde duşmanul \ilad,
care atunci fusese pus şi ridicat de
numiţii turci la conducerea zisei noas-
tre ţ[tri Romtuwşti si care se afla a-
colo cu o mare oaste de turci şi Vrr
lahi. .. i-a invins purnîndu-1 i:e fug;1
împreună cu însoţitorii lui fiind grav
r<-lllit acolo numitul Vlad can' se da
drept vo<:vod si de acolo ... şi.-a mutat
tab;ira şi a ajuns pânc't la castea noas-
tr_c'i de lring;, t etatea Nic:op;;lul ]\bre
din Bulgaria .... ,unde" fiind cu l'Jtul
sdrobiţi şi uci~i de numiţii păgi1ni. ..
am făcut... drumul înap:·i im Jrl'Lm[1
cu . ·numitul llon:n Stibor... (ir el...
înaint{rnu fiiră oprire spre p[trţilc­
ncastre ale Transilvaniei... mai ap::;i
adun.;-înd numitul domn Stibor o m:'re
ceaftt dL' bi"irbaţi şi ostaşi nobili î nar-
maţi a tiib[tr<lt în zisa ţara Româ-
m~ască p<i!îc'i la cetatea noastră 1 D<im-
boviţei şi-a •~sediat-o cu oameni s<'d
acea cetate în care fuseS(' înpi11s si
alungat sus-zisul Vlad voievod ... până
ce suszisul Vlad voievodul a fost scos
de nevoie din zisa cetate de către nu-
mitul domn Stihar şi ieşind de aco-
lo împreună cu soţia sa cu copii şi cu
toată suib sa ... şi aducându-I la as-
~ultare şi credinţă faţă de noi 1-.au as-
dus şi înfăţişat înaintea luminăţiei
noastre ca s<1 primească ·cu buncivo-
inţă milostenie şi înd.urare pentru ce-
le săvârşite".3.
http://cimec.ro
Acest Vlad voevodul pus de turc
cum se spune în act înainte de ple
carea spre bătălia de la Nicopolc can
a avut loc la 25 septembrie 1396, --
şi care dă un act din Argeş in 13!)6
de ziua Sfintei Trinităţi, de închina
re către regele Poloniei rivalul lui Si·
gismund - rezultă din acelaşi act. d
a fost pus chiar înainte de campania
din 1395 asupra Nicopolului Mic undt
se aflau „oşti puternice de rom<ini şi
de turci" - adică dup<i bătălia de la
Argeş, căci se relatează în act c<1 ii
fost atacat la întoarcerea prin Seve·
rin de la Nicopolul Mic de „mulţin~ea
românilor" - români ostili „acei rii·
mâni şi turci" menţionaţi şi la ase·
diul cetăţii Nicopolul Mic cu protiv·
nici şi uniţi cu turcii, desigur dupil
bătălia de pe Argeş când a fost in·
stalat. Deci tot el este "Vlad Voevo·
dul" către care la 21 martie 1396 .....
datat după regestre din Gâlău la du.·
mineca iudica-se pregătea din porun•
ca lui Sigismund o solie.
Tot din actele lui Sigismund care
la 6 iulie 1395 se găsea la Ci1mpu~
lung şi la 1395 august 25 la Severin
în urma alungării turcilor din Nic r.1
polul Mic la care spune ct1 a luat
parte - mai rezuWi că Sigismund1
nu a participat şi nu avea cum, la
lupta din 17 mai 1395 - care reiese
că s-a dat după tratatul de la Braşov
din 7 martie 1395 şi până la vcnirr'a
sa în Ţara Românească la 5 iulie 13!J5,
pentru recucerirea cetăţii Nicopolul
Mic de la Turnu Măgurele.
Locul luptei din 17 mai 1395 e a·
rătat mai întâi de Cronicele Turceşti,
a fi - pe Argeş lângă Argeş - şi în
timpul Primăverii „în primăvară s-a
întâmplat plecarea de bun augur'
cum zice lbu Kemal (1468- -15:H).
Astfel cel mai vechi, Mehmed Nesri,
indică locul numti ,.ArkîşL' ; iar En·
veri vorbeşte de aruncarea leşurilor
în Argeş „aproape de locul luptei era
o apă curgătoare". lbu Kemal c<Jre
descrie pe larg lupta este şi nepăr!i·
nitor când spune „Intr-adevăr au fost
 LOCUL ŞI DATA '.IXJP1'EI DE LA ROVINE -
mulţi g hiauri, dar şi
li 111i11ţ11
rom;\nilor se confirmă re-
1 111 mod expres - din Epistola
11 I l11l1ppc de Mezicres din 1397 în
111 t• <i rată că „Baiazid „. a fost în-
11 rii <'li desăv[1rşire".
I ·Ic• ·nai vechi ştiri din letopiseţe-
11 .ir f )l•şt i co n~emnează despre luptă
I 1p1d 11· : , - 6!)03 - Pornit-aJ răz­
l 11 l11t"t"ti Vlahilor şi au pierit Marcu
'1111stantin". imai în cele tflrzii
pt 111e ..Au biruit Mircea r-e Baia-
111 Hovine şi au murit acoln Mar-
11 I 1.di •vie ~ i Const antin Jugli şav ~ i
1 1 11 , octombrie 10 zile" 4 •
lr •I Ircbule să precizăm că Rovine
1111 1 11• localitate ci felul locul, acE-
1
1rnape cum se numeşte pâ nă azi
111 Ir ;IC'um locuit după 1864 la nord- ·
I d1 • rn<1 năstircei Argeş a fla t intr e
î il111il1• dealului pe Valea lui Alb cu
111li· i1 uri lac şi Gorgan - pe unde
1 I1111111 şi avut Joc lupta - fiind ş i
11111111 1·1 de Groapa Rea, întrucât tot
1
[1 1 1 1 era pe deal şi drumul spre
f\111 < 1°1; şi deci n:•mai data de „10 oe-
i 111 l11"1L' 1-194" e greşită.
r 1 numele R'Jvina dup<1 M'l r ele
I li I 1111ar Gcorsrafir al R 'J mţrniei Buc.
111111 1902 este un „deal" în Dolj
1111 1 .Jiul comu na Scăie sli iar Rovi-
111 111 comuna Roşi a Gorj - cătun şi
ii• • iar Groape (le) şi Groap!'l Rea
111 1 111 Curtea de Argeş. Valea lui Alb
11 11• nlcs tată la 1560 iulie 6 ca hotar
d 111 ; tnă stirii Arge ş . Dar mai sigur
1 Plt •sul din text este că 2ceia au mu-
1I L1 oaste care se găsca 'î n tabără
1111 1rlU"i ca o rovină cu şanţuri sau
1c1 pi ; adică mai clar, pe locul sau
, 11 1tpL1l de luptă cum de fapt s-a în-
1 111plat real.
I:x prcsia din Cronicile Tur ceşti
r•c· a a venit la locul numit Arkîş
1H •ş)" arată că lupta s-a dat pe Ar-
,. l îmgă Argeş şi adevereşte şi. cele
1111 <' de Konstantin Costeneţki des-
1111• ~lefan Lazarevici la 1431 şi cele
ARGEŞ 43'.
------
dintre din Cronica Bulgaro-bizantină, care ·
precizează că „
To tuşi pc un v1aste1
l-a pus să conducă ţara:' ; deoarece
d eşi învingător a fost Mircea lupta a
rămas nedecisă.
în aceste împrejurări apar şi .,cele·
două capitale ale Ţăr i i Româneşti ,
numite Argeş şi Târgovişte" aminti te·
de Iohan Schtberger - explicând ~i
cele două domnii paralele ale lui Mir-
cea şi Vlad din acest timp.
Criteriul categoric pentru datarea
luptei dintre Mircea şi Baiazid în pri-
mă vara anului 1395 până la 6 iulie ,
adică la 17 m a i 1395 cum a rezultat
din consemnăr i le contemp:irane fiind
actele lui Sigismund .
Laonic Kalcocondilas mai adauqă
despre retragerea lui Baiazid spre Du-
năre h ărţuit de Mircea „se zice c[1
armata fiind în marş, Mircea se ţi nea
str;îns în urma ei. punând-o la m·1n'
suferinţă "5.
In pri.\· in ţa locului „neprielnic:' de
la Arge ş chiar o cronică a lui Idfr;
Bitlizi de pe la 1500, indică felul lo-
cului prin •.Hendec" (Hendechiu) si-
n 0nim cu rovine, iar în unele croniC' i
de după el se spune că „Mircea av{u I
î n spate u n munte s-a războit într -un
loc strt1 m t unde cum a spus N C'~ ri" ·
în apro ;Jiere de Arg eş s-a dat n lupt:!
crâncenă" ... Iar Cronica lui Rustan
Paşa „Mircea a venit la locul zis Ar-
kîş (Argeş ) acel loc muntos şi pri-
mejdios", cum se co nsemnează în va-
rianta la Rast Bechist - etc.
La Vâlcel -Mc1 niceşti mai sus de ·
unde se desparte drumul de Argec;; si
spre Vâlsan deşi începe culmea dea·
lului împădurit, - dacă va fi avut
loc vreo luptă - fiind loc larg des-
chis, duşmanul nu a putut fi birui t.
Din acestea şi din Cronograful lui
Mihail Moxa - din 1620 - care le ·
,_preia" se inspiră şi Mihail Eminescu
în Scrisoarea a III-a, exaltc1nd pe ro-
mâni - când descrie lupta dintre ·
Mircea şi Baiazid, atribuind pe drept
lui Mircea „domnul Ţării Româneşti " ·
http://cimec.ro
 GEORGE GEORGESCU
- ------ -------

biruinţa din 6903 de la Rovine <Groa- relatările despre evenimentele epocii

pe) Argeş. - explidmd şi interpretând pe celt
Numai aşa se pot înţelege şi lămuri incerte - dup[1 cele sigure.

NOTE
1 DRH, D„ voi. I, Buc. Hl7î, nr. 87, p. 3 DHH, D„ voi. I, Buc. 1977, nr. 99, pag,
15î ; nr. 100, pag. 160.
140.
4 Marele Mircea Voevod - coordonator
2 Marele Mircea Vocvod - coordonator Ion Pătroiu, Buc. 1987, pag. 445.
Ion Pătroiu. Huc Hl87, p- 260. s Idem. pag. 26li.

Resume

L'auteur apporte des argumcnts celebre bataille de Rovine placee

:sontenant la these par laquelle la „sur l'Argeş, prcs d'Argeş~.

http://cimec.ro