Curs 6-11 Contabilitate

Curs 6-11 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
3.4. Situaţia fluxurilor de trezorerie-Situații financiare
Fluxuri de trezorerie = Încasări – Plăţi
Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă modul în care o entitate generează şi utilizează

numerarul şi echivalentele de numerar.
În contextul întocmirii acestei situaţii:
- fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar;
- numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere;
- echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care
sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii.
Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte fluxurile de trezorerie ale entităţii din cursul
perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, de investiţie şi de finanţare.
Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi generatoare de venituri ale entităţii,
precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare.
Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte
investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.
Activităţile de finanţare sunt activităţi care au drept rezultat modificări ale valorii şi structurii
capitalurilor proprii şi împrumuturilor entităţii.
Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă încasările şi plăţile efectuate de către o societate,
clasificate în:
- încasări / plăţi legate de activităţi de exploatare;
- încasări / plăţi legate de activităţi de investiţie;
- încasări / plăţi legate de activităţi de finanţare.
Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare (exemple):

- încasări din vânzarea de stocuri şi prestarea de servicii;
- încasări provenite din chirii, onorarii, comisioane;
- plăţi către furnizorii de bunuri şi servicii;
- plăţi către angajaţi şi bugetul de asigurări sociale;
- plăţi sau restituiri de impozit pe profit.
Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii (exemple):
- plăţi pentru achiziţionarea de terenuri şi imobilizări corporale, active necorporale şi alte active pe
termen lung;
- încasări din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active
pe termen lung;
- împrumuturi efectuate către alte societăţi;
- încasări din rambursarea împrumuturilor efectuate către alte societăţi;
- încasări de dividende şi dobânzi.
Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare (exemple):
- încasări din emisiunea de acţiuni proprii;
- plăţi privind răscumpărarea acţiunilor proprii;
- încasări din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;
- rambursări de credite pe termen lung, inclusiv dobânzile aferente;
- plăţi pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.
- plăţi către acţionari privind dividendele.
Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare pot fi prezentate şi conform metodei
indirecte.
Potrivit metodei directe:

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
la data de...............
- lei -
Exerciţiul financiar
Denumirea elementului Precedent Curent
A 1 2
Fluxuri de trezorerie din activităţi de
exploatare:
Încasări de la clienţi
Plăţi către furnizori şi angajaţi
Dobânzi plătite
Impozit pe profit plătit
Încasări din asigurarea împotriva cutremurelor
Trezorerie netă din activităţi de exploatare
Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţie:
Plăţi pentru achiziţionarea de acţiuni
Plăţi pentru achiziţionarea de imobilizări corporale
Încasări din vânzarea de imobilizări corporale
Dobânzi încasate
Dividende încasate
Trezorerie netă din activităţi de investiţie
Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare:
Încasări din emisiunea de acţiuni
Încasări din împrumuturi pe termen lung
Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar
Dividende plătite
Trezorerie netă din activităţi de finanţare
Creşterea netă a numerarului şi echivalentelor de
numerar
Numerar şi echivalente de numerar la
începutul exerciţiului financiar
Numerar şi echivalentele de numerar la sfârşitul
exerciţiului financiar
Exemple:
1.Societatea ALFA s-a înfiinţat în luna octombrie N. La data de 20.11.N, cumpără de la furnizori
mărfuri la costul de 20.000 lei, TVA 19%. La data de 30.12.N, entitatea vinde 60% din stocul de
mărfuri la preţul de vânzare de 30.000 lei, TVA 19%. Pe 02.12.N, se încasează prin bancă 7.000 lei.
Care este mărimea fluxului de trezorerie generat de activitatea de exploatare?
2
2.Dispuneţi de următoarele informaţii: încasări de la clienţi 200.000 lei; plăţi către furnizori 15.000 lei;
plăţi către angajaţi 2.500 lei; impozit pe profit plătit 6.000 lei; plăţi privind: achiziţii de terenuri
100.000 lei, achiziţii instalaţii 400.000 lei; încasări din vânzarea echipamentelor 50.000 lei; dividende
încasate 120.000 lei; încasări din emisiuni de capital social 7.000 lei; încasări din împrumuturi pe
termen lung 1.500 lei. Conform metodei directe care sunt fluxurile de trezorerie din activităţile de
exploatare, investiţii şi finanţare?
Flux exploatare Flux investiţii Flux finanţare
Numerar din Numerar din Numerar din

activitatea de activitatea de activitatea de
exploatare investiţii finnaţare
3.În cursul anului 2022, o societate comercială efectuează următoarele operaţii: încasează 500.500 lei
din vânzarea mărfurilor; încasează 400.000 lei din vânzarea unei clădiri; plăteşte 120.200 lei pentru
achiziţia unor materii prime; plăteşte 9.700 lei pentru achiziţia unui autoturism; obţine 25.000 lei din
emisiunea de capital social; plăteşte rata scadenta a unui credit bancar pe termen lung în valoare de
12.000 lei; plăteşte o obligaţie din leasing financiar 5.500 lei; plăteşte dividende în valoare de 1.700
lei; încasează dobânzi şi dividende în valoare de 9.000 lei şi încasează o asigurare de 4.000 u.m.
Determinati fluxurile de trezorerie provenite din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare.
Determinați cresterea netă de numerar. Dacă soldul inițial al trezoreriei era de 40.000 lei, cât
trebuie să fie soldul final?
Flux exploatare Flux investiţii Flux finanţare
Numerar din Numerar din Numerar din

activitatea de activitatea de activitatea de
exploatare investiţii finnaţare
3
Capitolul IV. CICLUL CONTABIL
Identificarea tranzacţiilor şi evenimentelor economice ale unei entităţi se realizează pe baza

documentelor contabile care au stat la baza generării acestora. Toate tranzacţiile şi evenimentele
economice sunt supuse analizei contabile în vederea înregistrării lor cronologice în Registrul-jurnal şi
sistematice în Registrul Cartea mare. La sfârşitul fiecărei luni, entităţile întocmesc Balanţa de
verificare, ca document sintetizator, iar la sfârşitul exerciţiului financiar, ele întocmesc situaţiile
financiare (Bilanţ, Cont de profit şi pierdere etc.) pentru a obţine imaginea în cifre a poziţiei financiare
şi a performanţei entităţii.
Toate aceste etape se reiau la începutul perioadei de raportare următoare (exerciţiul financiar,
luna) creând premisa unui ciclu contabil.
4
4.1 Identificarea evenimentelor şi a tranzacţiilor economice. Documente justificative

Toate tranzacţiile şi evenimentele economice se consemnează, în momentul efectuării sau
apariţiei lor, în documente justificative.
Exemple de documente justificative:

Document Caracteristici Tranzacţii
justificativ
- este întocmită de către vânzător, de regulă - vânzări sau cumpărări de bunuri
în trei exemplare; sau servicii;
- originalul revine clientului;
- este întocmit în două exemplare, unul - plăţi din contul bancar;
pentru plătitor şi unul pentru bancă;
- se primeşte de la bancă; - încasări în contul bancar;
- este întocmită în două exemplare; - încasări în numerar;
- este întocmit în două exemplare; - consum de materii prime;
- este întocmit în două exemplare; - obţinere de produse finite;
- este întocmită în două exemplare, unul - depunere numerar în contul

pentru depunător şi celălalt pentru bancă; bancar;
- este întocmită în două exemplare, unul - retragere numerar din contul

pentru primitor şi celălalt pentru bancă; bancar;
Documentele justificative stau la baza înregistrărilor în contabilitate şi se păstrează în arhiva

societăţii, de regulă, timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul
căruia au fost întocmite (statele de salarii se păstrează timp de 50 ani).
5
4.2.Contul. Planul de conturi. Reguli de funcţionare a conturilor

Contul – procedeu al contabilităţii
Tranzacţiile şi evenimentele economice generează modificări ale activelor, capitalurilor
proprii, datoriilor, veniturilor şi/sau cheltuielilor.
Pentru fiecare element, din categoriile de mai sus, trebuie să se cunoască valoarea sa iniţială
(de la începutul perioadei), creşterile, reducerile şi valoarea sa finală (de la sfârşitul perioadei).
4.2.1.Structura contului
Elementele care definesc structura contului sunt :

a) Titlul (denumirea) şi simbolul contului;
b) Debitul şi creditul contului;
c) Explicaţia operaţiilor înregistrate în conturi;
d) Rulajul (mişcarea) contului;
e) Total sume;
f) Soldul contului.
a) Titlul contului exprimă conţinutul economic al elementului bilanţier (bun economic, sursă
de finanţare, proces economic, rezultat financiar) a cărui evidenţă se realizează cu ajutorul contului
respectiv.
Titlurile conturilor sunt însoţite şi de simbolurile cifrice corespunzătoare stabilite prin Planul
de conturi general elaborat pe economia natională. De exemplu, contul asociat furnizorilor are
simbolul şi denumirea: 401“Furnizori”.
b) Debitul si creditul contului reprezintă denumirea celor două părţi opuse ale contului.
În mod conventional, s-a stabilit ca partea stângă a contului să fie denumită debit (D), iar
partea dreaptă credit (C). Sumele înscrise în debit sunt debitoare, iar sumele trecute în credit sunt
creditoare.
Semnificaţia debitului şi creditului unui cont trebuie înţeleasă în raport de conţinutul economic,
care determină funcţia contabilă a contului respectiv.
A înregistra o suma în debitul unui cont înseamnă a debita acel cont, iar a credita un cont
înseamnă a înregistra o sumă în creditul său.
c) Explicaţia tranzacţiilor înregistrate în conturi poate fi:
 descriptivă
 contabilă.
Explicaţia descriptivă constă în prezentarea naturii tranzacţiei economice, menţionându-se data
tranzacţiei, documentul justificativ care a stat la baza acesteia, etc.
Explicaţia contabilă constă în indicarea simbolului(rilor) contului (sau conturilor)
corespondent(e) cu ajutorul căruia se înregistrează tranzacţia.
d) Rulajul (mişcarea) contului reflectă sumele înregistrate într-o perioadă de gestiune în
debitul sau creditul unui cont, ca urmare a creşterilor sau micşorărilor determinate de tranzacţiile
economice.
Corespunzător celor două părţi ale contului, debit şi credit, rulajul contului poate fi: rulaj
debitor (RD) şi rulaj creditor (RC).
e) Total sume (debitoare şi creditoare) se obţine prin însumarea soldului iniţial cu rulajul
contului. Relaţiile de calcul sunt:
TS = SI + Rulaj
TSD = SID + RD
TSC = SIC + RC
6
f) Soldul contului exprimă existentul valoric la un moment, al elementului pentru care s-a
deschis contul. Se determină ca diferenţă între totalul sumelor debitoare (TSD) şi al celor creditoare
(TSC), preluând tipul totalului sumei mai mari.
Astfel, dacă totalul sumelor debitoare este mai mare decât totalul sumelor creditoare, soldul
contului este debitor. Dacă totalul sumelor creditoare este mai mare decât totalul sumelor debitoare,
soldul este creditor. În situaţia în care totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare,
soldul contului este zero, sau contul este soldat (balansat).
Relaţiile de calcul sunt următoarele:
TSD – TSC = SFD, când TSD > TSC
TSC – TSC = SFC, când TSC > TSD
TSD – TSC = 0, când TSD = TSC
Soldul stabilit la sfârşitul exerciţiului financiar se numeşte final şi apare ca sold iniţial la
începutul exerciţiului financiar următor.
4.2.2. Planul de conturi

Planul de conturi românesc prevede 9 clase de conturi:
Clasa 1 – Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi și datorii asimilate
Clasa 2 – Conturi de imobilizări
Clasa 3 – Conturi de stocuri
Clasa 4 – ……………………………….
Clasa 5 – ……………………………….
Clasa 6 – ……………………………….
Clasa 7 – ……………………………….
Clasa 8 – Conturi speciale
Clasa 9 – Conturi de gestiune
În cadrul Planului de conturi, simbolul cifric este format din maximum 4 cifre.
Extras din Planul de conturi
CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI, PROVIZIOANE, ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE
10. CAPITAL ŞI REZERVE
101. Capital
1011. Capital subscris nevărsat
1012. Capital subscris vărsat
1 = clasa
10 = grupa
101 = ………………………….
1011 = ………………………….
1012 = ………………………….
Simbolul poate fi însă dezvoltat în funcţie de necesităţile proprii fiecărei entităţi, deci conturile
sintetice pot fi dezvoltate pe conturi analitice, prin adăugarea unui punct şi a unui simbol cifric care
permite adăugarea de noi conturi analitice.
7
4.2.3. Reguli de funcţionare a conturilor
De-a lungul timpului, s-au conturat mai multe abordări cu privire la regulile de funcţionare a
conturilor:
- abordarea cu două serii de conturi: activ, pasiv (menţionată în cadrul reglementărilor
contabile româneşti);
- abordarea cu trei serii de conturi: active, capitaluri proprii, datorii;
- abordarea cu cinci serii de conturi: active, capitaluri proprii, datorii, venituri, cheltuieli.
D Conturi de activ C
1. Conturile de activ SI
prezintă sold iniţial debitor sau zero; + -

creşterile sunt înregistrate în debit;
reducerile sunt înregistrate în credit;
prezintă sold final debitor sau zero. SFD sau zero
2. Conturile de capitaluri proprii

D Conturi de capitaluri proprii C
prezintă sold iniţial creditor sau zero; SI
creşterile sunt înregistrate în credit;
reducerile sunt înregistrate în debit; - +
prezintă sold final creditor sau zero.
SFC sau zero
3. Conturile de datorii D Conturi de datorii C

SI
prezintă sold iniţial creditor sau zero;
creşterile sunt înregistrate în credit; - +
reducerile sunt înregistrate în debit;
prezintă sold final creditor sau zero.
SFC sau zero
4. Conturile de cheltuieli D Conturi de cheltuieli C
nu prezintă sold iniţial;

creşterile sunt înregistrate în debit;
reducerile sunt înregistrate în credit;
într-o etapă intermediară prezintă sold final debitor sau
zero, însă la sfârşitul perioadei de gestiune sunt conturi
soldate.
8
5. Conturile de venituri
D Conturi de venituri C
nu prezintă sold iniţial;
creşterile sunt înregistrate în credit;
reducerile sunt înregistrate în debit;
într-o etapă intermediară prezintă sold final creditor sau
zero, însă la sfârşitul perioadei de gestiune sunt conturi
soldate.
Conturile de amortizare şi ajustări pentru depreciere (conturile rectificative) sunt tratate

separat:
Sinteză:
Elemente Debit sau

creşteri sau reduceri Credit
9
Deşi majoritatea conturilor funcţionează după regulile enunţate mai sus, există şi conturi care
au un comportament variabil în ceea ce priveşte tipul soldului final pe care-l prezintă la un moment
dat. În funcţie de soldul contului, conturile pot fi: conturi monofuncţionale şi bifuncţionale.
a) conturile monofuncţionale sunt conturile care, la sfârşitul perioadei de gestiune prezintă
un singur fel de sold, fie numai debitor, fie numai creditor. Conturile monofuncţionale sunt
numai conturi de activ sau numai conturi de datorii şi de capitaluri proprii. Exemple: contul
Furnizori, contul Materii prime.
b) conturile bifuncţionale sunt conturile care la sfârşitul perioadei de gestiune prezintă fie
sold debitor, fie sold creditor. Aceste conturi nu au întotdeauna acelaşi fel de sold (numai
debitor sau numai creditor), încadrându-se fie în categoria conturilor de activ, fie în
categoria conturilor de datorii şi de capitaluri proprii. Exemple: contul Rezultatul
exerciţiului, contul Rezultatul reportat.
4.3. Analiza contabilă a evenimentelor şi a tranzacţiilor economice. Întocmirea

registrelor de contabilitate şi a balanţei de verificare
Analiza contabilă a evenimentelor şi a tranzacţiilor economice
Pentru a fi înregistrate şi sistematizate în contabilitate, tranzacţiile şi evenimentele trebuie

supuse unei analize.
Analiza contabilă a evenimentelor şi tranzacţiilor economice trebuie să răspundă la următoarele
întrebări:
Ce tranzacţie trebuie analizată?
Care sunt elementele care se modifică şi care este sensul modificării lor?
Ce conturi sunt implicate şi ce tipuri de conturi sunt?
Debit sau credit?
Formula contabilă – stabilită pe baza relaţiei DEBIT = CREDIT (sistemul partidei
duble).
Tipuri de formulă contabilă:

- formulă contabilă simplă:
- formulă contabilă compusă:
10
Să se efectueze analiza contabilă a următoarelor tranzacţii şi evenimente economice:
a) se încasează de la clienţi suma de 1.000 lei în contul curent;
b) se achiziţionează materii prime în valoare de 3.000 lei şi mărfuri în valoare de 5.000 lei, pe
credit comercial;
c) se plăteşte o datorie faţă de furnizor în valoare de 2.000 lei.
Rezolvare
a) încasare creanţe clienţi în contul curent;
creşte disponibilul din contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
scade creanţa faţă de clienţi, A-, Credit, 4111 Clienţi
1.000 lei 5121 = 4111 1.000 lei
b)
c)
Corectarea erorilor contabile

Pentru corectarea erorilor contabile se folosesc formulele contabile de stornare care să anuleze
înregistrările eronate. Operaţiunile de stornare se împart în:
stornare în negru – presupune folosirea formulei contabile eronate, inversând conturile
corespondente;
stornare în roşu - presupune folosirea formulei contabile eronate, însă scriind sumele
cu roşu sau cu negru în chenar (fiind astfel considerate cu semnul minus).
Exemplu
Contabilul unei societăţi a înregistrat o factură privind achiziţia de mărfuri, dar a descoperit că
aceasta nu aparţinea societăţii. El a înregistrat achiziţia de mărfuri astfel:
5.000 lei 371 = 401 5.000 lei
11
Pentru a anula factura, contabilul poate utiliza:

- formula contabilă de stornare în negru:
D C
SI
sau
- formula contabilă de stornare în roşu:

D C
SI
Întocmirea registrelor de contabilitate şi a Balanţei de verificare
Înregistrarea cronologică şi sistematică a tranzacţiilor şi evenimentelor economice se realizează

cu ajutorul registrelor de contabilitate Registrul-jurnal şi Cartea mare.
Registrul-jurnal prezintă în ordine cronologică toate înregistrările contabile care au la bază

documente justificative.
Unitatea …………………
Registrul-jurnal
pentru luna ........................... anul ................
- lei -
Nr. Data Document Conturi Sume
Explicaţie
crt. (fel, nr, data) Debit Credit Debitoare Creditoare
Total
Toate fişele de cont sunt centralizate în registrul de contabilitate numit Cartea mare.
Sintetizarea informaţiilor la sfârşit de lună se realizează prin întocmirea Balanţei de verificare,

care se prezintă sub forma unui tabel în care se grupează şi se sistematizează informaţiile din conturi,
facilitând astfel verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate.
Există mai multe criterii care stau la baza clasificării balanţelor de verificare. Cel mai des
întâlnit se referă la numărul egalităţilor.
12
Astfel, după numărul egalităţilor pe care le conţine, balanţa de verificare poate fi:
- balanţă de verificare cu o serie de egalităţi: total sume sau solduri finale;
- balanţă de verificare cu două serii de egalităţi: total sume şi solduri finale;
- balanţă de verificare cu trei serii de egalităţi: solduri iniţiale; rulaje şi solduri finale;
- balanţă de verificare cu patru serii de egalităţi: solduri iniţiale; rulaje; total sume şi solduri
finale.
Balanţa de verificare
la data ___________________
Denumirea Solduri iniţiale Rulaje curente Total Sume Solduri finale

Simbol
conturilor
cont Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1XXX
...........
7XXX
TOTAL
La începutul lunii octombrie anul N, societatea comercială Managerul S.R.L are 9.000 lei în
contul curent, capital subscris în valoare de 2.000 lei şi 7.000 lei datorie faţă de salariaţi.
Presupunem că în cursul lunii are loc o singură tranzacţie: se plăteşte datoria faţă de salariaţi la
data de 30.10.N, completându-se ordinul de plată nr.24.
a) Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiei economice.
b) Întocmiţi Registrul-jurnal.
c) Întocmiţi registrul Cartea mare.
d) Întocmiţi Balanţa de verificare.
Rezolvare
a) Analiza contabilă a tranzacţiei economice
b) Întocmirea Registrului-jurnal
Unitatea ………………
Registrul-jurnal
pentru luna ........................... anul ................
- lei -
Nr. Data Document Conturi Sume
Explicaţie
crt. (fel, nr, data) Debit Credit Debitoare Creditoare
Total
13
c) Întocmirea registrului Cartea mare
Cartea Mare
- forma simplificată –
luna ........................... anul ................
D C D C D C
RD RC RD RC RD RC
TSD TSC TSD TSC TSD TSC
d) Întocmirea Balanţei de verificare
Balanţa de verificare
la data de ................................
Simbol Denumirea Solduri inițiale Rulaje Total Sume Solduri finale

cont conturilor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
TOTAL
1.Tranzacţii şi evenimente privind stocurile
Evidenţa contabilă a stocurilor se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 3 – Conturi de

stocuri şi producţie în curs de execuţie. Aici regăsim următoarele grupe:
30 Stocuri de materii prime şi materiale
32 Stocuri în curs de aprovizionare
33 Producţie în curs de execuţie
34 Produse
35 Stocuri aflate la terţi
36 Active biologice de natura stocurilor
37 Mărfuri
38 Ambalaje
39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie
Este important de ştiut funcţia economică şi contabilă a acestor conturi.

Funcţia economică – Conturile de stocuri furnizează informaţii privind existenţa şi mişcarea
stocurilor de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, producţia în curs de execuţie,
produse finite, mărfuri şi avansuri pentru cumpărări de stocuri.
Funcţia contabilă – conturile de stocuri sunt conturi de activ, deci:

în debit se înregistrează:
14
- valoarea stocurilor intrate prin achiziţie de la terţi, producţie proprie, primirea de donaţii,
plusuri la inventar sau aport în natură al acţionarilor la capitalul social;
- valoarea altor intrări de stocuri;
în credit se înregistrează:
- valoarea stocurilor ieşite prin consum tehnologic în activitatea de exploatare, prin vânzare
către terţi, acordarea de donaţii, minusuri cantitative la inventariere;
- valoarea altor ieşiri de stocuri;
prezintă sold final debitor şi reflectă valoarea stocurilor aflate în cadrul entităţii la un moment dat.
Conturile din grupa 39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de

execuţie fac excepţie de la regulile prezentate mai sus.
Funcţia economică – aceste conturi servesc la calculul valorii stocurilor recunoscute în bilanţ,
numindu-se conturi rectificative.
Funcţia contabilă – în cadrul analizei contabile se va ţine seama de următoarele precizări:
pentru înregistrarea deprecierii stocurilor şi producţiei în curs de execuţie:
- creşte deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, Aj +, A-, Credit, 39 Ajustări
pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie
pentru reducerea sau anularea deprecierii stocurilor şi producţiei în curs de execuţie:

- scade deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, Aj-, A+, Debit, 39 Ajustări
pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie.
Remarcă: Atunci când se obţin produse finite sau se descarcă gestiunea privind produsele finite
vândute, se utilizează contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse.
Efectuaţi analiza contabilă a următoarelor evenimente şi tranzacţii economice:

a) se achiziţionează mărfuri de la un furnizor, în următoarele condiţii: preţ 9.000 lei, reducere
comercială 1.000 lei, cheltuieli de încărcare-descărcare 2.000 lei, TVA 19%, plata ulterioară;
b) se vând mărfuri la preţul de vânzare de 20.000 lei, TVA 19%, încasare ulterioară; costul de
achiziţie al mărfurilor vândute a fost de 9.500 lei;
c) se achiziţionează materii prime în valoare de 30.000 lei, TVA 19%, pe credit comercial;
d) se consumă materii prime în valoare de 10.000 lei în procesul de producţie;
e) societatea deţine un stoc de mărfuri înregistrat în contabilitate la valoarea de 1.000 lei; se constată
că valoarea realizabilă este de numai 900 lei; societatea trebuie să recunoască o pierdere din
depreciere;
f) se obţin produse finite la costul de producţie de 25.000 lei;
g) se vând produsele finite unui client, la preţul de vânzare de 32.000 lei, TVA 19%, încasare
ulterioară;
h) se achiziţionează obiecte de inventar în valoare de 1.000 lei, TVA 19%, plata ulterioară;
i) se dau în folosinţă obiectele de inventar.
Rezolvare
a) cost de achiziţie =
15
b)
c) achiziţie materii prime;

creşte valoarea materiilor prime, A+, Debit, 301 Materii prime;
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă;
creşte datoria faţă de furnizori, D +, Credit, 401 Furnizori;
35.700 lei % = 401 Furnizori 35.700 lei

30.000 lei 301 Materii prime
5.700 lei 4426 TVA deductibilă
d) consum materii prime;

se recunosc cheltuieli cu materiile prime, Ch+, Debit, 601 Cheltuieli cu materiile prime;
scade valoarea materiilor prime, A-, Credit, 301 Materii prime;
10.000 lei 601 Cheltuieli cu materiile = 301 Materii prime 10.000 lei
prime
e) înregistrare depreciere stoc de mărfuri;

se recunosc cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea mărfurilor, Ch+, Debit, 6814 Cheltuieli de
exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante;
cresc ajustările pentru deprecierea mărfurilor, Aj+, A-, Credit, 397 Ajustări pentru deprecierea
mărfurilor;
100 lei 6814 Cheltuieli de exploatare = 397 Ajustări pentru 100 lei
privind ajustările pentru deprecierea mărfurilor
deprecierea activelor
circulante
16
f) obţinere produse finite
- înregistrarea de cheltuieli cu salariile, cu materiile prime consumate, cu energia etc., care formează
costul de producţie:
25.000 lei 6xx = % 25.000 lei
3xx 15.000 lei
4xx 6.000 lei
5xx 4.000 lei
- obţinerea produselor finite:
creşte stocul de produse finite, A+, Debit, 345 Produse finite;
cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse;
25.000 lei 345 = 711 25.000 lei
g)
h) achiziţie obiecte de inventar;

creşte valoarea obiectelor de inventar, A+, Debit, 303 Materiale de natura obiectelor de inventar;

1.000 lei 303 Materiale de natura
obiectelor de inventar
190 lei 4426 TVA deductibilă
i) dare în consum obiecte de inventar;

se recunosc cheltuieli cu obiectele de inventar, Ch+, Debit, 603 Cheltuieli privind materialele de
natura obiectelor de inventar;
scade valoarea obiectelor de inventar, A-, Credit, 303 Materiale de natura obiectelor de inventar;
1.000 lei 603 Cheltuieli privind = 303 Materiale de natura 1.000 lei
materialele de natura obiectelor de inventar
obiectelor de inventar
17
2.Tranzacţii şi evenimente privind imobilizările
Evidenţa contabilă a activelor imobilizate se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 2 –

Conturi de imobilizări. Aici regăsim următoarele grupe:
20 Imobilizări necorporale
21 Imobilizări corporale
22 Imobilizări corporale în curs de aprovizionare
23 Imobilizări în curs
26 Imobilizări financiare
28 Amortizări privind imobilizările
29 Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor
Funcţia economică – Elementele de imobilizări furnizează informaţii privind existenţa şi

mişcarea imobilizărilor necorporale, corporale şi financiare.
Funcţia contabilă – conturile de imobilizări sunt conturi de activ, deci:

- valoarea imobilizărilor intrate prin achiziţie, prin producţie proprie, primite ca donaţie sau
aduse aport în natură la capitalul social;
- valoarea altor intrări de imobilizări;
- valoarea imobilizărilor ieşite prin vânzare, casare, retragerea aportului în natură de către
acţionari
- valoarea altor ieşiri de imobilizări;
prezintă sold final debitor, şi reflectă valoarea imobilizărilor necorporale, corporale şi financiare
existente la un moment dat.
Conturile din grupele 28 Amortizări privind imobilizările şi 29 Ajustări pentru

deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor fac excepţie de la regulile prezentate mai
sus.
Funcţia economică – aceste conturi servesc la calculul valorii activelor imobilizate
recunoscute în bilanţ, numindu-se conturi rectificative.

pentru înregistrarea amortizării imobilizărilor:
- creşte amortizarea imobilizărilor, Am +, A-, Credit, 28 Amortizări privind imobilizările
pentru reducerea sau anularea amortizării imobilizărilor:

- scade amortizarea imobilizărilor, Am-, A+, Debit, 28 Amortizări privind imobilizările
pentru înregistrarea deprecierii sau pierderii de valoare a imobilizărilor:

- creşte deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor, Aj+, A-, Credit, 29 Ajustări pentru
deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor
pentru reducerea sau anularea deprecierii sau pierderii de valoare a imobilizărilor:

- scade deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor, Aj-, A+, Debit, 29 Ajustări pentru
deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor
18

a) se cumpără un teren în valoare de 20.000 lei, TVA 19% (plată ulterioară);
b) se reevaluează terenul la valoarea justă de 25.000 lei;
c) se achiziţionează pe credit comercial un echipament în valoare de 59.000 lei, cheltuieli de transport
înscrise în factură 1.500 lei, reducere comercială pe factură 500 lei, TVA 19%;
d) se înregistrează amortizarea anuală a echipamentului achiziţionat, durata de viaţă utilă fiind de 8
ani;
e) după un an, se vinde echipamentul la preţul de vânzare de 55.000 lei, TVA 19%;
f) se casează un mijloc de transport; valoarea de intrare a acestuia a fost de 200.000 lei şi a fost
amortizată integral;
g) se obţine un utilaj din producţie proprie la costul de producţie de 50.000 lei;
h) se plătesc taxe în valoare de 400 lei privind înregistrarea societăţii la Registrul Comerţului;
i) se achiziţionează o licenţă de fabricaţie în valoare de 3.000 lei; plata ulterioară;
j) se achiziţionează un program informatic în valoare de 20.000 lei, TVA 19% (pe credit comercial);
k) se achiziţionează o clădire în valoare de 100.000 lei, TVA 19% (plata ulterioară);
l) se înregistrează amortizarea imobilizărilor necorporale în valoare de 5.000 lei;
m) se achiziţionează acţiuni Imobiz în valoare de 5.000 lei, ce vor fi păstrate pe termen lung; plata
imediată din contul bancar.
Rezolvare
a) achiziţie teren;
creşte valoarea terenurilor, A+, Debit, 2111 Terenuri;
creşte datoria faţă de furnizorii de imobilizări, D +, Credit, 404 Furnizori de imobilizări;
23.800 lei % = 404 Furnizori de 23.800 lei

20.000 lei 2111 Terenuri imobilizări
b) reevaluare teren;
creşte valoarea terenurilor, A+, Debit, 2111 Terenuri;
creşte rezerva din reevaluare, CP +, Credit, 105 Rezerve din reevaluare;
5.000 lei 2111 Terenuri = 105 Rezerve din 5.000 lei

reevaluare
c)
19
d) Înregistrare amortizare:
e 1) vânzarea propriu-zisă:
e 2) descărcarea din gestiune:
20
f) casare mijloc de transport;

scade valoarea mijloacelor de transport, A-, Credit, 2133 Mijloace de transport;
scade amortizarea cumulată, Am -, A+, Debit, 2813 Amortizarea instalaţiilor şi mijloacelor de
transport;
200.000 lei 2813 Amortizarea instalaţiilor = 2133 Mijloace de transport 200.000 lei
şi mijloacelor de transport
g) obţinere utilaj din producţie proprie
În cazul bunurilor obţinute din producţia proprie, entitatea recunoaşte venituri pentru a
compensa cheltuielile ocazionate, astfel încât influenţa în Contul de profit şi pierdere să fie zero.
- înregistrarea de cheltuieli cu salariile, cu materialele consumate, cu energia etc., care formează
costul de producţie:
50.000 lei 6xx = % 50.000 lei

3xx 40.000 lei
4xx 7.000 lei
5xx 3.000 lei
- obţinerea utilajului:
creşte valoarea utilajelor, A+, Debit, 2131 Echipamente tehnologice;
cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit, 722 Venituri din producţia de imobilizări
corporale;
50.000 lei 212 = 722 50.000 lei
h) plată cheltuieli de constituire;

cresc cheltuielile de constituire, A+, Debit, 201 Cheltuieli de constituire;
scade numerarul din casierie, A-, Credit, 5311 Casa în lei;
400 lei 201 Cheltuieli de constituire = 5311 Casa în lei 400 lei
i) achiziţie licenţă de fabricaţie;

creşte valoarea licenţelor de fabricaţie, A+, Debit, 205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci
comerciale, drepturi şi active similare;
3.000 lei 205 Concesiuni, brevete, = 404 Furnizori de 3.000 lei

licenţe, mărci comerciale, imobilizări
drepturi şi active similare
j) achiziţie program informatic;

creşte valoarea programelor informatice, A+, Debit, 208 Alte imobilizări necorporale;
21
20.000 lei 208 Alte imobilizări imobilizări
3.800 lei necorporale
4426 TVA deductibilă
k) achiziţie clădire;
100.000 lei 212 Construcţii imobilizări
l) înregistrarea amortizării imobilizărilor necorporale;

cresc cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor, Ch+, Debit, 6811 Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor;
amortizarea imobilizărilor necorporale, Am+, A-, Credit, 280 Amortizări privind imobilizările
necorporale;
5.000 lei 6811 Cheltuieli de exploatare = 280 Amortizări privind 5.000 lei
privind amortizarea imobilizările necorporale
imobilizărilor
m) achiziţie acţiuni pe termen lung;

creşte valoarea acţiunilor pe termen lung, A+, Debit, 265 Alte titluri imobilizate;
scade disponibilul din contul bancar, A-, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei;
5.000 lei 265 Alte titluri imobilizate = 5121 Conturi la bănci în lei 5.000 lei
3. Tranzacţii şi evenimente privind creanţele şi trezoreria
Creanţele
Evidenţa contabilă a creanţelor se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 4 – Conturi de
terţi. Dintre conturile de creanţe amintim câteva mai des utilizate:
411 Clienţi
413 Efecte de primit de la clienţi
425 Avansuri acordate personalului
456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul
461 Debitori diverşi

Funcţia economică – aceste conturi oferă informaţii despre existenţa şi mişcarea creanţelor
entităţii;
Funcţia contabilă – conturile de creanţe sunt conturi de activ, deci:
- valoarea vânzărilor de bunuri și servicii
- avansul acordat furnizorilor de bunuri, lucrări sau servicii
- avansul acordat salariaților
- drepturile entității față de bugetul de stat
- drepturile asupra acționarilor din subscrierea capitalului social.
22
- încasarea contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor vândute
- diminuarea creanței față de personal prin reținerile din salarii
- anularea creanței față de furnizori prin apariția datoriei
prezintă sold final debitor, și reflectă creanțele față de terți ale unei entități la un moment dat.
Excepţie
Contul 456 Decontări cu asociaţii/acţionarii privind capitalul este un cont bifuncţional,
deci poate prezenta şi sold creditor.
Deprecierea creanţelor este contabilizată cu ajutorul conturilor din grupa 49 Ajustări pentru
deprecierea creanţelor.
Funcţia economică – aceste conturi servesc la calculul valorii creanţelor recunoscute în
bilanţ, numindu-se conturi rectificative.
pentru înregistrarea deprecierii creanţelor:
- creşte deprecierea creanţelor, , Aj+, A-, Credit, 49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor
pentru reducerea sau anularea deprecierii creanţelor:
- scade deprecierea creanţelor, Aj-, A+, Debit, 49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor
prezintă sold final creditor, care arată valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor, existente
la sfârşitul perioadei.
Trezoreria
Evidenţa contabilă a trezoreriei se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 5 – Conturi de
trezorerie. Aici regăsim următoarele grupe:
50 Investiţii pe termen scurt
51 Conturi la bănci
53 Casa
54 Acreditive
58 Viramente interne
59 Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie

Funcţia economică – aceste conturi oferă informaţii despre existenţa şi mişcarea trezoreriei
entităţii.
Funcţia contabilă – conturile de trezorerie sunt, în general, conturi de activ, deci:
- valoarea acţiunilor şi obligaţiunilor cumpărate de la alte entităţi şi deţinute pe termen scurt;
- sumele depuse sau virate în cont, rezultate din încasări;
- dobânzile de încasat aferente conturilor curente;
- sumele încasate în numerar în casierie;
- avansurile de trezorerie acordate;
- alte valori intrate (bonuri valorice, timbre fiscale şi poştale, bilete de odihnă etc.);
- valoarea acţiunilor şi obligaţiunilor vândute;
- sumele ridicate din cont sau virate în alt cont bancar;
- sumele ridicate din casierie, plăţi în numerar;
- avansurile de trezorerie justificate;
- alte valori consumate (bonuri valorice, timbre fiscale, poştale, bilete de odihnă etc.);
23
prezintă sold final debitor, care arată valoarea trezoreriei existente (acţiunile şi obligaţiunile pe
termen scurt, disponibilităţile băneşti, numerarul din casierie, avansurile de trezorerie, alte valori).
Excepţii
1) Contul 512 Conturi curente la bănci este un cont bifuncţional, deci poate prezenta şi sold
creditor.
2) Contul 519 Credite bancare pe termen scurt este un cont de datorii:
- valoarea creditelor bancare pe termen scurt şi a dobânzilor aferente;
- creditele bancare pe termen scurt restituite şi dobânzile plătite;
prezintă sold final creditor, care arată creditele bancare pe termen scurt nerestituite.
Deprecierea creanţelor este contabilizată cu ajutorul conturilor din grupa 59 Ajustări pentru
pierderea de valoare a conturilor de trezorerie.
Funcţia economică – aceste conturi servesc la calculul valorii conturilor de trezorerie
recunoscute în bilanţ, numindu-se conturi rectificative.
pentru înregistrarea pierderii de valoare a conturilor de trezorerie:
- creşte pierderii de valoare a conturilor de trezorerie, Aj+, A-, Credit, 59 Ajustări pentru
pierderea de valoare a conturilor de trezorerie,
pentru reducerea sau anularea pierderii de valoare a conturilor de trezorerie:

- scade pierderea de valoare a conturilor de trezorerie, Aj-, A+, Debit, 59 Ajustări pentru
pierderea de valoare a conturilor de trezorerie,
prezintă sold final creditor, care arată valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor
de trezorerie, existente la sfârşitul perioadei.
a) se încasează 5.000 lei de la clienţi în contul bancar;
b) se prestează servicii în valoare de 2.000 lei, TVA 19%;
c) se înregistrează chiria de încasat pentru luna curentă, în valoare de 1.000 lei, TVA 19%;
d) se încasează chiria în numerar;
e) se primeşte un bilet la ordin pentru creanţa faţă de clientul de la b;
f) se acordă avansul privind salariul către angajaţi, 20.000 lei, prin cont bancar;
g) se încasează în numerar 5.000 lei de la debitorii diverşi;
h) se achiziţionează de la bursă acţiuni Alfa în valoare de 20.000 lei, plata imediată din contul
curent; acţiunile vor fi vândute peste câteva luni;
i) la sfârşitul anului, valoarea acţiunilor Alfa este de numai 17.000 lei (conform datelor de la bursă);
j) se contractează un credit bancar pe termen scurt în valoare de 100.000 lei;
k) se plăteşte în numerar rata aferentă primei luni în valoare de 10.000 lei;
l) se încasează 100 lei, dobânda aferentă contului curent;
m) se acordă un avans de trezorerie unui salariat pentru a cumpăra hârtie, 500 lei în numerar;
n) societatea avea o creanţă faţă de clienţi în valoare de 3.000 lei; se estimează că se va mai recupera
suma de 1.000 lei;
o) se plăteşte în numerar datoria faţă de furnizori în valoare de 2.000 lei;
p) se plăteşte din contul bancar datoria faţă de furnizorii de imobilizări, 14.000 lei.
Rezolvare
a)
24
b) …………………………………….
cresc veniturile din prestarea serviciilor, V+, Credit, 704 Venituri din servicii prestate
creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată,
creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi,
c) facturare chirie pentru luna curentă
d)
e) primire bilet la ordin;

creşte creanţa din efectele de primit, A+, Debit, 413 Efecte de primit;
scade creanţa faţă de clienţi, A-, Credit, 4111 Clienţi;
2.400 lei 413 Efecte de primit = 4111 Clienţi 2.400 lei
f) acordare avans chenzinal (avans din salariu);

creşte creanţa faţă de salariaţi, A+, Debit, 425 Avansuri acordate personalului;
scad disponibilităţile din bancă, A-, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei;
20.000 lei 425 Avansuri acordate = 5121 Conturi la bănci în 20.000 lei
personalului lei
25
g) încasare creanţă;
creşte numerarul din casierie, A+, Debit, 5311 Casa în lei;
scade creanţa faţă de debitorii diverşi, A-, Credit, 461 Debitori diverşi;
5.000 lei 5311 Casa în lei = 461 Debitori diverşi 5.000 lei
h) achiziţie acţiuni Alfa;

creşte valoarea acţiunilor Alfa, 5081 Alte titluri de plasament,
scade disponibilul din contul curent, 5121 Conturi la bănci în lei,
i) Valoare contabilă =
Valoare justă = .
înregistrarea pierderii de valoare:

cresc cheltuielile cu ajustările privind pierderea de valoare a acţiunilor pe termen scurt,
6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante,
cresc ajustările privind pierderea de valoare a acţiunilor pe termen scurt,

598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate,
j)
k)
26
l) încasarea dobânzii aferente contului curent

creşte disponibilul din contul curent,
cresc veniturile din dobânzi,
m)
n) Valoare contabilă =
Valoare recuperabilă = .
înregistrarea deprecierii creanţei:

se recunosc cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea creanţei, Ch+, Debit, 6814 Cheltuieli de
exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante;
cresc ajustările pentru deprecierea creanţelor, Aj+, A-, Credit, 491 Ajustări pentru deprecierea
creanţelor-clienţi;
2.000 lei 6814 Cheltuieli de exploatare = 491 Ajustări pentru 2.000 lei
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor-
deprecierea activelor clienţi
circulante
o) plată datorie;
scade datoria faţă de furnizori, D-, Debit, 401 Furnizori;
scade numerarul din casierie, A-, Credit, 5311 Casa în lei;
2.000 lei 401 Furnizori = 5311 Casa în lei 2.000 lei
p) plată datorie;
scade datoria faţă de furnizorii de imobilizări, D-, Debit, 404 Furnizori de imobilizări;
27
scad disponibilităţile din contul bancar, A-, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei;
14.000 lei 404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în 14.000 lei
lei
4.Tranzacţii şi evenimente privind datoriile

Evidenţa contabilă a datoriilor se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 4 – Conturi de
terţi şi Clasa 1 – Conturi de capitaluri (datorii pe termen lung). Principale grupe ale conturilor de
datorii:
40 Furnizori şi conturi asimilate
42 Personal şi conturi asimilate
43 Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate
44 Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate
16 Împrumuturi şi datorii asimilate
Alte conturi: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, 457 Dividende de
plată
Funcţia economică – aceste conturi oferă informaţii despre existenţa şi mişcarea obligaţiilor
entităţii faţă de terţi.
Funcţia contabilă – aceste conturi sunt conturi de datorii, deci:
- datoriile rezultate din achiziţia de bunuri, lucrări, servicii;
- datoriile rezultate din achiziţia de imobilizări necorporale şi corporale;
- salariile şi alte drepturi cuvenite personalului;
- contribuţia angajaţilor şi a unităţii pentru asigurările sociale;
- impozite şi taxe datorate bugetului de stat;
- suma creditelor pe termen lung primite, suma împrumuturilor de primit din emisiunea de
obligaţiuni;
- plăţile efectuate către furnizori, furnizorii de imobilizări, salariaţi, bugetul asigurărilor
sociale şi bugetul de stat;
- suma creditelor pe termen lung rambursate, suma împrumuturilor din emisiunea de
obligaţiuni rambursate;
- valoarea efectelor comerciale de plătit;
prezintă sold final creditor, care arată datoriile entităţii faţă de terţi existente la sfârşitul perioadei.
Analizaţi următoarele evenimente şi tranzacţii economice:
a) se primeşte factura de apă în valoare de 5.000 lei, TVA 19%;

înregistrare factură;
se recunosc cheltuieli cu apa, Ch+, Debit, 605 Cheltuieli privind energia şi apa;

5.000 lei 605 Cheltuieli privind
energia şi apa
950 lei 4426 TVA deductibilă
b) se contractează un credit bancar pe termen lung în valoare de 86.000 lei;

28
c) se emite un bilet la ordin în valoare de 1.500 lei, pentru o datorie faţă de un furnizor;
emitere bilet la ordin;
scade datoria faţă de furnizori, D-, Debit, 401 Furnizori;
creşte datoria privind efectele de plătit, D+, Credit, 403 Efecte de plătit;
1.500 lei 401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 1.500 lei
d) la sfârşitul lunii noiembrie, se înregistrează datoria totală privind salariile în valoare de 100.000
lei;
Contribuţie suportată de
Contribuţii şi impozite suportate de salariaţi
societate
 Contribuţia la asigurările sociale (CAS) ……..
 Contribuţia la asigurările sociale de sănătate  Contribuție asiguratorie pentru muncă .....

(CASS) …………
 Impozit pe veniturile de natura salariilor …..
e) din datoria totală privind salariile se efectuează următoarele reţineri: contribuţia la asigurările
sociale 25.000 lei, contribuţia la asigurările sociale de sănătate 10.000 lei, impozit pe salarii
17.000 lei;
Schemă de analiză generală

Scad salariile de plătit
Cresc contribuţiile (datoriile către stat)
29
f) se plătesc salariile nete din contul curent;
g) se înregistrează contribuţia asiguratorie pentru muncă 2.250 lei;

Schemă de analiză generală
Crește cheltuiala cu contribuţia
Crește contribuţia (datoria către stat)
h) se plătesc datoriile către stat;
30
5. Tranzacţii şi evenimente privind provizioanele
Provizioanele reprezintă datorii incerte din punct de vedere al valorii sau exigibilităţii.
Conturile de provizioane fac parte din grupa 15 Provizioane, din Clasa 1 – Conturi de
capitaluri, provizioane, împrumuturi şi datorii asimilate.
Funcţia economică – aceste conturi oferă informaţii despre existenţa şi mişcarea
provizioanelor pentru litigii, pentru garanţii acordate clienţilor şi altor provizioane.
Funcţia contabilă – aceste conturi sunt conturi de datorii, deci:
- valoarea provizioanelor constituite;
- majorarea provizioanelor;
- sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor;
prezintă sold final creditor, care reprezintă provizioanele constituite.
De reţinut:
- pentru constituirea şi majorarea provizioanelor, formula contabilă este:
X lei 6812 Cheltuieli privind provizioanele = 151 Provizioane X lei
- pentru diminuarea sau anularea provizioanelor, formula contabilă este:

X lei 151 Provizioane = 7812 Venituri din provizioane X lei
În anul N, o societate este dată în judecată de către un client care îi cere despăgubiri în valoare
de 3.000 lei; avocaţii societăţii sunt de părere că societatea va pierde procesul. În anul N+1, valoarea
provizionului este estimată la 2.500 lei.
Prezentaţi înregistrările contabile aferente anilor N şi N+1.
31
6. Tranzacţii şi evenimente privind capitalul propriu

Evidenţa contabilă a capitalurilor proprii se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 1 –
Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi şi datorii asimilate. Principale grupe ale
conturilor de capitaluri proprii:
10 Capital şi rezerve
11 Rezultatul reportat
12 Rezultatul exerciţiului financiar
Funcţia economică – aceste conturi oferă informaţii despre existenţa şi mişcarea surselor
proprii de finanţare.
Funcţia contabilă – aceste conturi sunt conturi de capitaluri proprii, deci:
- capitalul subscris de acţionari/asociaţi în natură şi/sau numerar, majorarea capitalului prin
emisiunea de noi acţiuni;
- creşteri ale primelor de capital, rezervelor şi rezervelor din reevaluare;
- profitul net nerepartizat, etc.;
- capitalul retras de acţionari/asociaţi;
- reducerea capitalului datorită acoperirii pierderilor reportate;
- reduceri ale primelor de capital, rezervelor şi rezervelor din reevaluare;
- profitul net realizat în exerciţiile precedente şi repartizat pe destinaţiile aprobate;
prezintă sold final creditor, care arată sursele de finanţare existente la sfârşitul perioadei.
Contul 121 Profit sau pierdere este un cont bifuncţional:

- soldul creditor al conturilor de venituri (clasa 7) de la sfârşitul perioadei, etc.;
- soldul debitor al conturilor de cheltuieli (clasa 6) de la sfârşitul perioadei, etc.;
poate prezenta sold final creditor, care reprezintă profitul realizat sau sold final debitor, care
reprezintă pierderea realizată.
De reţinut pentru analiză:
Pentru capitalul social se utilizează conturile 1011 Capital subscris nevărsat sau 1012
Capital subscris vărsat, deoarece momentul subscrierii este diferit de momentul depunerii
aporturilor promise.
Contul 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul ţine evidenţa creanţelor şi
datoriilor cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, fiind un cont bifuncţional:
- creanţa faţă de acţionari/asociaţi privind subscrierea sau majorarea capitalului;
- diminuarea datoriei faţă de acţionari/asociaţi privind retragerea capitalului;
- diminuarea creanţei faţă de acţionari/asociaţi prin aducerea aporturilor promise;
- datoria faţă de acţionari/asociaţi privind retragerea capitalului;
poate prezenta sold final creditor, care reprezintă datoria entităţii faţă de acţionari/asociaţi privind
capitalul sau sold final debitor, care reprezintă creanţa entităţii faţă de acţionari/asociaţi privind
capitalul.
1. În luna decembrie, se înfiinţează o societate având un capital social de 20.000 lei, format
din 2.000 de acţiuni. Aportul promis de acţionari este primit sub următoarea formă: un echipament
32
tehnologic în valoare de 10.000 lei, mărfuri în valoare de 3.000 lei şi numerar 7.000 lei. Contabilizaţi
operaţiile:
a) subscriere capital;
creşte capitalul subscris nevărsat, CP+, Credit, 1011 Capital subscris nevărsat;
creşte creanţa societăţii faţă de acţionari pentru capitalul promis, A+, Debit, 456 Decontări cu
asociaţii privind capitalul;
20.000 lei 456 = 1011 20.000 lei
b) primire aport;
scade creanţa societăţii faţă de acţionari pentru capitalul promis, A-, Credit, 456 Decontări cu
asociaţii privind capitalul;
creşte valoarea utilajelor, A+, Debit, 2131 Echipamente tehnologice;
creşte valoarea mărfurilor, A+, Debit, 371 Mărfuri;
cresc casa, A+, Debit, 5131 Casa în lei;
20.000 lei % = 456 20.000 lei

10.000 lei 2131
3.000 lei 371
7.000 lei 5311
c) transferul capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat.

creşte capitalul subscris vărsat, CP+, Credit, 1012 Capital subscris vărsat;
scade capitalul subscris nevărsat, CP-, Debit, 1011 Capital subscris nevărsat;
20.000 lei 1011 = 1012 20.000 lei
2. Analizaţi următoarele evenimente şi tranzacţii economice:

a) Adunarea Generală a Acţionarilor decide majorarea capitalului social prin emisiunea a 100 de
acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei/acţiune şi valoarea de emisiune de 12 lei/acţiune;
b) Adunarea Generală a Acţionarilor aprobă solicitarea unor acţionari de retragere a capitalului în
valoare de 5.000 lei, plata ulterioară;
c) se efectuează plata datoriei către acţionari din contul bancar;
d) se reevaluează un teren de la valoarea contabilă de 2.000 lei la valoarea justă de 3.000 lei, iar în
anul următor, la valoarea justă de 2.700 lei.
Rezolvare
a) majorarea capitalului social prin emisiune de acţiuni cu aport
Capital social = Nr. acţiuni x Valoarea nominală
33
b) aprobare rambursare capital către acţionari
scade capitalul subscris vărsat, CP-, Debit, 1012 Capital subscris vărsat;
creşte datoria societăţii faţă de acţionarii, D+, Credit, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul,
5.000 lei 1012 = 456 5.000 lei
c) plata datoriei către acţionari

scade datoria societăţii faţă de acţionarii, D-, Debit, 456 Decontări cu asociaţii privind
capitalul;
scade disponibilul din contul curent, A-, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei;
5.000 lei 456 = 5121 5.000 lei
d 1) reevaluare teren în plus

creşte valoarea terenurilor, A+, Debit, 2111 Terenuri,
creşte rezerva din reevaluare, CP +, Credit, 105 Rezerve din reevaluare
1.000 lei 2111 = 105 1.000 lei
d 2) reevaluare teren în minus

scade valoarea terenurilor, A-, Credit, 2111 Terenuri;
scade rezerva din reevaluare, CP-, Debit, 105 Rezerve din reevaluare;
300 lei 105 = 2111 300 lei
34

Curs 6-11 Contabilitate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 6-11 Contabilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 6-11 Contabilitate

Conf. univ. dr. Irimescu Alina

3.4. Situaţia fluxurilor de trezorerie-Situații financiare

Fluxuri de trezorerie = Încasări – Plăţi

Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă modul în care o entitate generează şi utilizează

Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare (exemple):

Potrivit metodei directe:

Numerar din Numerar din Numerar din

Flux exploatare Flux investiţii Flux finanţare

Numerar din Numerar din Numerar din

Capitolul IV. CICLUL CONTABIL

Identificarea tranzacţiilor şi evenimentelor economice ale unei entităţi se realizează pe baza

4.1 Identificarea evenimentelor şi a tranzacţiilor economice. Documente justificative

Exemple de documente justificative:

- se primeşte de la bancă; - încasări în contul bancar;

- este întocmită în două exemplare; - încasări în numerar;

- este întocmit în două exemplare; - consum de materii prime;

- este întocmit în două exemplare; - obţinere de produse finite;

- este întocmită în două exemplare, unul - depunere numerar în contul

- este întocmită în două exemplare, unul - retragere numerar din contul

Documentele justificative stau la baza înregistrărilor în contabilitate şi se păstrează în arhiva

4.2.Contul. Planul de conturi. Reguli de funcţionare a conturilor

Elementele care definesc structura contului sunt :

4.2.2. Planul de conturi

4.2.3. Reguli de funcţionare a conturilor

prezintă sold iniţial debitor sau zero; + -

2. Conturile de capitaluri proprii

SFC sau zero

3. Conturile de datorii D Conturi de datorii C

4. Conturile de cheltuieli D Conturi de cheltuieli C

nu prezintă sold iniţial;

Conturile de amortizare şi ajustări pentru depreciere (conturile rectificative) sunt tratate

Elemente Debit sau

4.3. Analiza contabilă a evenimentelor şi a tranzacţiilor economice. Întocmirea

Pentru a fi înregistrate şi sistematizate în contabilitate, tranzacţiile şi evenimentele trebuie

Tipuri de formulă contabilă:

- formulă contabilă compusă:

1.000 lei 5121 = 4111 1.000 lei

Corectarea erorilor contabile

5.000 lei 371 = 401 5.000 lei

Pentru a anula factura, contabilul poate utiliza:

- formula contabilă de stornare în roşu:

Întocmirea registrelor de contabilitate şi a Balanţei de verificare

Înregistrarea cronologică şi sistematică a tranzacţiilor şi evenimentelor economice se realizează

Registrul-jurnal prezintă în ordine cronologică toate înregistrările contabile care au la bază

Sintetizarea informaţiilor la sfârşit de lună se realizează prin întocmirea Balanţei de verificare,

Denumirea Solduri iniţiale Rulaje curente Total Sume Solduri finale

d) Întocmirea Balanţei de verificare

Simbol Denumirea Solduri inițiale Rulaje Total Sume Solduri finale

1.Tranzacţii şi evenimente privind stocurile

Evidenţa contabilă a stocurilor se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 3 – Conturi de

Este important de ştiut funcţia economică şi contabilă a acestor conturi.

Funcţia contabilă – conturile de stocuri sunt conturi de activ, deci:

Conturile din grupa 39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de

pentru reducerea sau anularea deprecierii stocurilor şi producţiei în curs de execuţie:

Efectuaţi analiza contabilă a următoarelor evenimente şi tranzacţii economice:

c) achiziţie materii prime;

35.700 lei % = 401 Furnizori 35.700 lei

d) consum materii prime;

e) înregistrare depreciere stoc de mărfuri;

h) achiziţie obiecte de inventar;

1.190 lei % = 401 Furnizori 1.190 lei

i) dare în consum obiecte de inventar;

2.Tranzacţii şi evenimente privind imobilizările