UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

FINANȚE – ASIGURĂRI

EVOLUȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR DIN MUNICIPIUL BÂRLAD

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: Conf. Dr. Lupu Dan

STUDENT: Petcu Bianca-Andreea
Cuprins
Capitolul 1. Aspecte generale ale Municipiului Bârlad...........................................................................3
1.1. Scurt istoric.............................................................................................................................3
1.2. Organizare și funcționarea primăriei Bârlad...........................................................................5
Capitolul 2. Evoluția veniturilor și cheltuielilor din Municipiul Bârlad....................................................8
2.1. Evoluția veniturilor din Municipiul Bârlad pe perioada 2017-2020.............................................9
2.2. Evoluția cheltuielilor din Municipiul Bârlad pe perioada 2017-2020.........................................12
2.3. Proiecte realizate pe perioada 2017-2020.................................................................................14
Concluzii...............................................................................................................................................18
Bibliografie...........................................................................................................................................18
Webografie...........................................................................................................................................18

2
Capitolul 1. Aspecte generale ale Municipiului Bârlad
Municipiul Bârlad este situat în județul Vaslui, făcând parte conform vechilor
informații din lista celor mai vechi așezări din regiunea Moldovei. Localitatea s-a dezvoltat
foarte mult sub domniile lui Alexandru Ioan Cuza, Ștefan cel Mare și Petru Rareș ceea ce i-a
oferit statutul de centru vamal în anul 1408 și reședință a Marii Vornicii a Țării de Jos a
Moldovei până în secolul al XVII-lea. Epoca modernă s-a simțit și în cadrul acestui municipiu
atât în cadrul sectoarelor economice, social-politice cât și pe plan cultural deoarece destinul
statului român era în acel moment consolidat de către doi bârlădeni cu o putere măreață:
Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României moderne și Manolache Costache
Epureanu, fost prim-ministru și organizator al Partidului Conservator. În acest moment,
primăria Municipiului Bârlad este condusă de către Dumitru Boroș în funcția de primar și
Ana-Maria Vintilă pe funcția de viceprimar.1

1.1. Scurt istoric

Municipiul Bârlad atestă ca așezare din anul 1401, când, la data de 28 Iunie, a fost emis
de către domnitorul Alexandru cel Bun actul de danie. Pe lângă acest document, există și o
diplomă Bârlădeană din anul 1134, dar și un act din 1374 care au fost publicate de către B. P.
Hașdeu și care a stârnit multiple controverse în rândurile istoricilor. Amplasat pe o parte
majoră a albiei râului cu același nume, municipiul Bârlad se întinde pe o suprafață de 1456
ha din care 1028 ha sunt terenuri intravilane. Geneza Municipiului Bârlad s-a desfășurat pe o
perioadă mult mai îndelungată de timp, însă urbanizarea s-a produs la sfârșitul secolului al
XIV-lea. Dezvoltarea timpurie a târgului Bârlad a fost determinată în special de poziția
geografică a acestuia. Fiind poziționat la răscrucea celor mai importante drumuri comerciale,
prin intermediul cărora se realiza legătura dintre centrul și nordul Europei în perioada
bizantină. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, târgul bârlădean de pe acea vreme a avut
onoarea de a deține reședința vornicului Țării de Jos a Moldovei. Tot în timpul acestei
domnii, Cancelaria Domnească a funcționat de la Bârlad, de unde au fost emise mai multe
documente necesare activităților desfășurate la târgul bârlădean. În urma bătăliei cu turcii
din anul 1475, Ștefan cel Mare realizează o fortificație de pământ în partea estică a târgului,
denumită Cetatea din Pământ de la Bârlad. Această cetatea avea rolul de a împiedica
întoarcerea turcilor pentru a se revanșa. Printre construcțiile care au fost realizate în acele
timpuri și care sunt încă prezente pe teritoriul municipiului Bârlad, amintim: 2

 Biserica Domnească, amplasată în centrul orașului

1
https://primariabarlad.ro/

2
https://www.tourismguide.ro/html/orase/Vaslui/Barlad/istoric_barlad.php

3
 După unirea din 1859, municipiul Bârlad a cunoscut o adevărată dezvoltare atât pe plan
social cât și economic. La data de 1 Decembrie 1832, este înființată prima școală de băieți,
iar în anul 1846 ia naștere și actualul Colegiu Național „Gheorghe Roșca Codreanu”.

Spitalul municipiului a fost inaugurat în anul 1838, datorită donațiilor pe care le-au
făcut o mare parte din intelectualii bârlădeni și anume: Manolache Costache Epureanu, Ioan
Popescu, Iorgu Radu. Profesorul Stroe Belloescu decide în anul 1909 să doneze o clădire pe
care a construit-o din banii săi pentru realizarea unei biblioteci publice și a unui muzeu. În
ceea ce privește activitatea teatrală bârlădeană, această se afirmă începând cu secolul al XIX-
lea. Teatrul „Victor Ion Popa” a luat naștere în anul 1955, care a apărut în urma unui Ateneu
Popular și un Teatru Muncitoresc.

Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman”

4
 Teatrul „Victor Ion Popa”
Modernizarea municipiului Bârlad a început în anul 1948 când acesta a survenit atât
modificări de natură economică cât și socială. Au fost construite atât spații de locuit cât și
spații industriale, astfel oferindu-se o serie de locuri de muncă populației. În momentul de
față, municipiul Bârlad se află în plin proces de tranziției, de la o societate socialistă la o
societate capitalistă. Acest proiect de modernizare și dezvoltare socială a început în anul
1989 și a avut parte de o serie de declinuri care ulterior s-au dovedit a fi favorabile unor alte
procese ce urmau să se realizeze în acea perioadă.

1.2. Organizare și funcționarea primăriei Bârlad

Administrația publică locală din Municipiul Bârlad este organizată pe baza principiilor
generale ale administrației publice și a principiilor prevăzute în Legea nr. 199/1997 pentru
ratificarea Cartei Europene de autonomie locală. Autoritățile administrației publice sunt
reprezentate de: autoritatea deliberativă care este reprezentată de Consiliul Local și Primarul
care reprezintă autoritatea executivă. Cele două autorități menționate funcționează
împreună și reușesc să rezolve toate problemele publice apărute în cadrul Municipiului
Bârlad. Primăria Municipiului Bârlad reprezintă o structură ce nu deține o personalitate
juridică, dar are activitate permanent prin intermediul căreia se pot îndeplini toate hotărârile
deliberate. Ca autoritate executivă, primarul subordonează personalul aflat pe pozițiile
funcționale din cadrul ei, organizează și conduce toate serviciile publice, in temeiul legislației
aflate în vigoare.
Regulamentul de Organizare și Funcționare al primăriei desemnează un set de norme
interne de organizare și de funcționare a instituției, care se aplică pentru fiecare salariat al
primăriei. Normele prezente in Regulamentul de Organizare și Funcționare sunt realizate pe
baza Ordonanței de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, la care au fost
adăugate și hotărârile pe care le-a luat Consiliul Local. Prevederile ce sunt prezentate în
Regulamentul de Organizare și Funcționare nu le impun salariaților libertatea de acțiune,
atâta timp cât acțiunile desfășurate de aceștia sunt desfășurate în timp util și eficient. 3

3
https://primariabarlad.ro/

5
 Primăria Municipiului Bârlad
Pentru realizarea activităților specifice unei administrații publice locale, primăria
Bârlad prevede atât posturi în funcții publice cât și posturi de natură contractuală. Structura
organizatorică din cadrul acest primării este de tip piramidal, cu subordonare pe trepte
ierarhice, fiind formată din patru nivele:
1. Primul nivel este reprezentat de primar.
2. Nivelul al doilea îi aparține viceprimarului.
3. Cel de-al treilea nivel este reprezentat de secretarul general.
4. Ultimul nivel prevede administratorul public, direcțiile de specialitate, serviciile și
birourile funcționale.
În cadrul organigramei Primăriei Bârlad, regăsim:

 Primarul – subordonează, organizează și conduce personalul;

Dumitru Boroș – Primar

 Viceprimarul – exercită atribuțiile prevăzute de dispozițiile legale;

6
 Ana-Maria Vintilă - Viceprimar
 Secretarul general – organizează și conduce activitățile direcțiilor, serviciilor,
birourilor și compartimentelor de specialitate;
 Administratorul public – eficientizarea managementului în administrația publică;
 Direcțiile de specialitate – organizează, conduc și controlează aplicarea corectă a
prevederilor;
 Servicii, birouri și compartimente.

Organigrama – Primăria Bârlad

7
Capitolul 2. Evoluția veniturilor și cheltuielilor din Municipiul Bârlad
Bugetul local al municipiului Bârlad ilustrează mărimea totală a cheltuielilor pe care le
vor realiza autoritățile pe parcursul anului pentru îndeplinirea obiectivelor și problemelor
comunității. Tot în cadrul bugetului local găsim și sumele pe care autoritățile le-au distribuit
către instituțiile pe care le finanțează. Pentru a consolida și valorifica bugetul local,
autoritățile trebuie să înregistreze veniturile necesare în timp util și cu valoarea exactă. De
exemplu, în cadrul bugetului local al municipiului Bârlad aferent anului 2022 găsim
următoarele:4

 Venituri

- Venituri fiscale: impozit pe venit, profit și câștiguri din capital atât pentru persoanele
fizice cât și cele juridice; impozite și taxe pe proprietate; impozite și taxe pe bunuri și
servicii; alte impozite și taxe fiscale.

- Venituri nefiscale: venituri din proprietate; venituri din vânzări de bunuri și servicii;
alte venituri.

- Venituri din capital;

- Subvenții: de capital, curente.

 Cheltuieli

- Cheltuieli de personal;

- Bunuri și servicii;

- Dobânzi;

- Subvenții;

- Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare ( FEN);

- Asistență socială;

- Cheltuieli de capital.

4
https://primariabarlad.ro/

8
 Primarul întocmește bugetul local ținând cont de propunerile pe care le primește din
partea administrațiilor locale, dar și de necesitățile comunicate de către instituțiile publice
pe care le finanțează.

2.1. Evoluția veniturilor din Municipiul Bârlad pe perioada 2017-2020

Veniturile reprezintă dezvoltarea avantajelor economice înregistrate la nivelul
contabilității sub formă de intrări sau ieșire, care influențează rezultatul net al anului de
curent. Așa cum am precizat mai sus, în categoria veniturilor înregistrare la nivelul bugetului
local al Municipiului Bârlad întâlnim:5
- Venituri proprii;
- Venituri curente;
- Venituri fiscale;
În această categorie includem veniturile din: impozitele pe venit, profit și câștiguri din
capital , impozitele și taxele pe proprietate, impozitele și taxele pe bunuri și servicii și alte
impozite fiscale.
- Venituri nefiscale
Această categorie cuprinde: veniturile din proprietăți și veniturile din vânzările de bunuri
și servicii.
- Veniturile din capital;
- Operațiunile financiare: Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate;
- Subvențiile: de la bugetul de stat, de la alte administrații și cele primite de la UE.
Tabel 1. Evoluția veniturilor din Municipiul Bârlad pe perioada 2017-2020 (mii lei)
Denumire 2017 2018 2019 2020
indicatori
Total venituri 104.245.180 108.105.450 112.220.290 145.845.981
Venituri proprii 45.802.180 47.197.450 48.726.290 46.679.258
Venituri curente 102.428.180 106.107.450 110.023.290 106.752.386
Venituri fiscale 97.926.180 101.155.450 104.578.290 95.233.259
Venituri nefiscale 4.502.000 4.952.000 5.445.000 11.519.127
Venituri din capital 59.000 65.000 71.000 323.523
Operațiuni 0 0 0 7.657.474
financiare
Subvenții 1.758.000 1.933.000 2.126.000 1.895.781

INTERPRETARE:

În tabelul de mai sus am surprins evoluția veniturilor din cadrul Municipiului Bârlad pe
perioada 2017-2020. După cum se poate observa, totalul veniturilor surprinde o evoluție
semnificativă pe perioada acestor ani, ajungând în anul 2020 la o valoare de 145.845.981 mii
lei. Este surprinsă această evoluție, deoarece fiecare venit pe care îl înregistrează Municipiul

5
Ristea M., Contabilitate financiară, Editura Universitară, București, 2004

9
Bârlad a crescut în proporție destul de mare. Aceste creșteri sunt bazate pe modificările
economiei și transferurile considerabile de la stat. Cu toate că anul 2020 a fost un an afectat
profund de pandemia de Covid-19, veniturile nu au fost afectate, dar în anii următori se vor
simți aceste efecte ale pandemiei. Așa cum am precizat, cea mai mare valoare a veniturilor
este înregistrată în anul 2020, valoare mai mare cu 29,4% față de anul precedent, lucru bazat
pe defalcările din impozitul pe venit al persoanelor fizice și pe faptul că toate acele restricții
aduse de pandemie i-au costat pe oameni mai mult decât de obicei. Chiar și cu această
creștere, veniturile înregistrate sunt insuficiente pentru nevoile populației orașului.
 Analiză venituri fiscale – impozitul pe venit;
Impozitele pe venit se axează în principiu pe venitul persoanelor fizice cât și pe cel al
agenților economici. Dacă vorbim despre categoria persoanelor fizice, includem aici
impozitul pe salar care are la bază ”Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și
completările ulterioare, Titlul III, articolul 76-82 ” și care conform acestei legi are o cotă de
10% ce se aplică asupra bazei de calcul determinată conform prevederilor art. 78. Asupra
agenților economici se aplică impozitul pe profit ce este reglementat de către ”Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare” și care în România
are o cotă de impozitare de 16% din profitul impozabil .

Impozitul pe venit

2020

2019

2018

2017

0 100,000 200,000 300,000 400,000 500,000 600,000 700,000

Figura 1. Evoluția impozitului pe venit pentru perioada 2017-2020 (mii lei)

10
INTERPRETARE:

În această figură, am prezentat evoluția unei componente din cadrul veniturilor

Municipiului Bârlad și anume impozitul pe venit. Așa cum se observă, valorile acestui impozit
prezintă fluctuații pe toată perioada analizată. Valoarea acestei componente a crescut până
în anul 2019 când a atins valoarea de 600.000 mii lei, ulterior scăzând până la valoarea de
460.000 mii lei în anul 2020. Această creștere este bazată pe mărirea salariului minim pe
economie care a adus după sine și modificări asupra contribuțiilor sociale. Astfel, dacă în
anul 2019 impozitul pe venit ajungea la suma modică de 208 lei, în anul 2020 acesta atinge
suma de 223 lei. O altă creștere este prezentă și în anul 2018, lucru datorat scăderii
impozitului de la 16% la 10%.
 Analiză venituri nefiscale - venitul din proprietăți;
În cazul transferurilor de proprietate, acesta se realizează prin acte juridice, fiecare
contribuabil datorând un impozit care se calculează prin aplicarea cotei de 3% asupra
venitului impozabil. Nu se achită acest impozit doar în anumite situații și anume:
- Când se dobândește acest drept prin reconstituirea dreptului de proprietate prin
legile specifice;
- În cazul actelor de desființare cu efect retroactiv pentru actele de transfer al
dreptului de proprietate asupra imobiliarelor;
- În cazul transferului de proprietate imobiliară din patrimoniul personal, având în
vedere Legea 77/2016 privind darea în plată a imobiliarelor.

Venituri din proprietăți

2020

2019

2018

2017

0 500,000 1,000,000 1,500,000 2,000,000 2,500,000 3,000,000

Figura 2. Evoluția veniturilor din proprietăți pentru perioada 2017-2022 (mii lei)

11
INTERPRETARE:

Veniturile înregistrate din proprietăți prezintă de asemenea creșteri foarte bine

proporționate astfel încât de la valoarea de 2.156.000 mii lei în anul 2017, în anul 2019 s-au
înregistrat 2.609.000 mii lei. Se constată astfel că marea majoritate din populație a
achiziționat diferite proprietăți pentru care se achită impozitul aferent. Din 2019 și până anul
următor, venitul acesta a scăzut cu 187.258 mii lei, lucru bazat pe reducerea capacității de
muncă din cel an și închiderea diferitelor domenii de activitate.

2.2. Evoluția cheltuielilor din Municipiul Bârlad pe perioada 2017-2020

Cheltuielile reprezintă scăderi semnificative ale beneficiilor înregistrate în contabilitate,
pe parcursul unui an sub formă de creșteri sau diminuări a valorii activelor deținute. În
cadrul cheltuielilor realizate în Municipiul Bârlad, întâlnim: 6
- Cheltuielile cu serviciile publice generale: autoritățile publice și acțiunile externe și
alte servicii publice;
- Cheltuieli cu apărarea, ordinea publică și siguranța națională;
- Cheltuielile social-culturale;
În această categorie includem: cheltuielile pentru învățământ, pentru sănătate, pentru
cultură, recreere și cheltuielile în interes religios și cheltuielile cu asistența și asigurările
sociale.
- Cheltuielile cu serviciile de dezvoltare publică, de locuințe, mediu și apă;
- Cheltuielile cu acțiunile economice: acțiuni generale economice, comerciale și de
muncă, combustibili, energie și transport.

Tabel 2. Evoluția cheltuielilor din Municipiul Bârlad pe perioada 2017-2020 (mii lei)

Denumire 2017 2018 2019 2020

indicatori
Total cheltuieli 103.032.667 106.817.126 110.835.693 110.468.10
Servicii publice 7.629.180 8.179.676 8.713.815 8.134.564
generale
Apărare, ordine 3.988.813 4.172.674 4.330.959 5.678.764
publică și
siguranță
națională
Social-culturale 71.140.787 72.886.470 76.564.552 85.734.100
Servicii și 12.070.000 11.925.000 11.947.000 10.145.326
dezvoltare
publică, locuințe,
mediu și ape
Acțiuni 8.203.887 9.653.306 9.279.366 7.475.376
economice

INTERPRETARE:
6
Ristea M., Contabilitate financiară, Editura Universitară, București, 2004

12
 În ceea ce privește evoluția cheltuielilor din cadrul municipiului, acestea surprind
fluctuații observabile. Se constată atât creșteri cât și descreșteri pe toată perioada analizată,
însă acestea nu afectează în proporție foarte mare bugetul local. Situația economică
determinată de pandemia de Covid-19 ar putea afectează negativ atât veniturile cât și
cheltuielile aferente bugetului local. O creștere a veniturilor locale presupune astfel și o
creștere semnificativă a cheltuielilor din cadrul municipiului.
 Analiza cheltuielilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională – ordine publică și
siguranță națională;

Cheltuieli pentru ordine publică și apărare națională

2020

2019

2018

2017

0 1,000,000 2,000,000 3,000,000 4,000,000 5,000,000 6,000,000

Cheltuieli pentru ordine publică și apărare națională

Grafic 3. Evoluția cheltuielilor pentru ordine publică și apărare națională pe perioada 2017-2020
(mii lei)

INTERPRETARE:

După cum se observă volumul acestor cheltuieli au crescut în fiecare an, cea mai mare
valoare fiind în anul 2020 și anume 4.898.765 mii lei. Acest lucru este datorat faptului că anul
2020, a fost afectat profund de pandemia de Covid-19. Cheltuielile cu ordinea publică duc la
efectuarea unor servicii și contraprestații directe pentru cetățenii municipiului, dar asigură și
nevoi cu caracter general precum liniștea publică. În cadrul cheltuielilor de apărare
distingem cheltuieli directe și indirecte. Cele directe vizează în special armata și cheltuielile
pentru nevoile acestora, iar cheltuielile indirecte cuprind cheltuielile efectuate în cazuri de
urgență. Putem spune astfel, că nivelul ridicat din anul 2020, este datorat creșterii
cheltuielilor indirecte, care au presupus circulația militarilor și a polițiștilor pe străzile
municipiului zilnic, pe toată perioada pandemiei, astfel fiind necesar să li se ofere un spor.

 Analiza cheltuielilor social-culturale – cheltuielile pentru învățământ

13
 Cheltuielile pentru învățământ reprezintă una dintre componentele definitorii a
cheltuielilor cu caracter social-cultural , finanțate direct de către stat, având un rol important
în dezvoltarea economică a societății.

Cheltuieli pentru învățământ

2020

2019

2018

2017

0 10,000,000 20,000,000 30,000,000 40,000,000 50,000,000 60,000,000 70,000,000

Grafic 4. Evoluția cheltuielilor pentru învățământ pe perioada 2017-2020 (mii lei)

INTERPRETARE:

Valoarea de 61.375.198 mii lei prezentă în anul 2020 reprezintă interesul pe care l-a oferit
conducerea municipiului pe perioada pandemiei pentru continuarea educației în condiții cât mai
sigure. Această sumă desemnează suportul de care au avut parte sutele de elevi ce mergeau zilnic la
școală pentru a-și asigura viitorul. În anul 2019, o parte din creșterea cheltuielilor este determinată
de utilizarea banilor respectivi pentru modernizarea unor școli din municipiu și acordarea unor premii
în bani pentru șefii de promoție a diferitelor școli.

2.3. Proiecte realizate pe perioada 2017-2020

În ceea ce urmează am descris pe scurt câte unul dintre proiectele realizate în perioada
de analiză.7
 Anul 2017 – Dezvoltarea sistemului public de transport în comun în Municipiul Bârlad
prin achiziția de autobuze electrice în scopul reducerii emisiilor de carbon
Acest proiect a fost inițiat în anul 2017, semnat în anul 2019 urmând a fi finalizat în anul
2023 prin cofinanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul
Operațional Regional. Acesta presupune o investiție de 4,6 milioane de lei din partea
conducerii Municipiului Bârlad și o sumă finanțată de 21.771 mii lei din finanțare dorindu-se
achiziția a 10 autobuze electrice cu o capacitate de 16 locuri pe scaune și 35 de locuri în
picioare. Toate autobuzele vor fi dotate cu GPS pentru orientarea cât mai ușoară prin oraș și

7
https://primariabarlad.ro/

14
localizarea fiecărui autobuz în parte, ecrane digitale care vor prezenta fiecare stație pentru
pasageri. Conducerea dorește să realizeze două trasee pentru aceste autobuze și anume:

 Strada General Vasile Milea – Mihai Viteazu – Colonel Simionescu Sava – Paloda –
Ioan Popescu – Vasile Pârvan – Capitan Grigore Ignat – Bulevardul Republicii –
Restaurant Gallamar;
 Restaurant Gallamar – Bulevardul Republicii – Bulevardul Epureanu – Constantin
Hamagiu – Nicolae Balcescu – Dragos Voda – Mihai Eminescu.
Prin cadrul acestui proiect se urmărește:

 Reducerea emisiilor de carbon cu 3,2%;

 Aprecierea transportului public și înlăturarea vehiculelor personale cu 8,4%;
 Introducerea unui transport public eficient chiar și pentru persoanele cu dizabilități.

 Anul 2018 - Extinderea și dotarea Ambulatoriului de Specialitate din cadrul Spitalului

Municipal de Urgență „Elena Beldiman” din Bârlad
Acest proiect este finanțat tot prin Fondul European de Dezvoltare Regională prin
Programul Operațional Regional și constă în construirea unei clădiri noi pentru ambulatoriu.
Această clădire urmează să fie dotată cu echipamente speciale cât mai moderne care să
deservească realizării activității medicale în condiții cât mai eficiente. Finisajele exterioare
ale acestei clădiri vor fi realizate în așa fel încât să se poată amplasa și rampe pentru
persoanele cu dizabilități. Suprafața ocupată de această clădire este de 709 metrii pătrați,
fiind realizată pe trei nivele: demisol, parter, etaj. Întreaga valoare a acestui proiect se ridică
la suma de 14.264.542 de lei, împărțindu-se în valoare eligibilă și neeligibilă. Contribuția
proprie din partea conducerii Municipiului Bârlad este în valoare de 213.730 lei
reprezentând 2% din valoarea eligibilă. Se dorește ca acest proiect să se finalizeze până la
sfârșitul anului 2022.

15
 Anul 2019 – Modernizarea sistemului de iluminat public din Municipiul Bârlad
Acest proiect este cuprins în Programul de Îmbunătățirea Eficienței Energetice și
presupune extinderea circuitului de iluminat public din cadrul municipiului și înlocuirea
corpurilor de iluminat cu lămpi LED. Aceste lămpi LED vor contribui la reducerea
consumului de energie cu aproximativ 15%. Proiectul a fost adoptat deoarece circuitul
de iluminat de care dispunea municipiul era foarte uzat și presupunea existența unor
corpuri de iluminat ineficiente. Finanțat cu o sumă de 2.000.000 euro de către POR 2014-
2020, proiectul dorește să se reducă emisiunea de CO2 de la nivelul municipiului, dar și
din cadrul clădirilor și instalațiilor publice.

16
  Anul 2020 – Înființarea zonei de afaceri Bârlad
Acest proiect a fost prevăzut în anul 2018, însă finalizarea lui a dus până în anul 2020. Se
presupunea reglementarea unor parcele și amenajarea căilor de acces către această
instituție, parcări și rețele de iluminat pe o suprafață de 46 de hectare în apropierea
Centrului de Afaceri Tutova. Este finanțat atât de banii de la bugetul locat cât și fonduri
europene, deoarece este vorba despre o sumă extrem de mare, în valoare de 2.000.000
euro. A fost adoptat acest proiect deoarece nu exista un loc în care să fie puse la dispoziția
investitorilor toate terenurile disponibile. Cum toată forța de muncă din municipiu a migrat
către alte locuri de muncă, existența investitorilor în cadrul municipiului prezintă un interes
la nivel general, deoarece se doresc cât mai multe locuri de muncă pentru populația
municipiului.

17
Concluzii
Prin prezenta lucrare, intitulată „Evoluția veniturilor și cheltuielilor din Municipiul
Bârlad” am reușit să scot în evidență faptul că Bârlad este un municipiu destul de dezvoltat
din zona Moldovei. Conducerea acestui municipiu își dă tot interesul în modernizarea locului
și oferirea unui trai cât mai bun și complex populației, efectuând diferite investiții. Chiar dacă
o mare parte din investiții au fost realizate prin fonduri europene, bugetul local al
municipiului a fost afectat în proporții mai mici. Fiind într-o continuă dezvoltare și dorindu-se
modernizarea acestuia ca în orașele din partea de vest a țării, conducerea ar vrea ca toate
nevoile de interes general ale populației să nu fie date niciodată la o parte.
Evoluția veniturilor și cheltuielilor din cadrul acestui municipiu, prezintă diferite
fluctuații destul de semnificative pe toată perioada analizată. Veniturile și cheltuielile sunt
ilustrare sintetic în bugetul local aferent fiecărui an supus analizei. Este de reținut faptul că o
creștere semnificativă a veniturilor municipiului, presupune și creșterea cheltuielilor pentru
realizarea unui număr cât mai mare de obiective stabilite.

Bibliografie
1. Ristea M., Contabilitate financiară, Editura Universitară, București, 2004

Webografie
1. https://primariabarlad.ro/
2. https://www.tourismguide.ro/html/orase/Vaslui/Barlad/istoric_barlad.php

18