Sunteți pe pagina 1din 64

Fundamentarea și realizarea cheltuielilor la

Primăria Comunei Farcașa, județul Neamț

Iași, 2014
Cuprins

CAPITOLUL I. Organizare și funcționalitate la Primăria comunei Farcașa3


Scurt istoric3
Obiectul de activitate al Primăriei Comunei Farcașa4
Organizarea internă a Primăriei Comunei Farcașa5
Funcționalitatea10
Structura de personal a Primăriei comunei Farcașa, Neamț11
Relațiile Primăriei comunei Farcașa cu exteriorul11
Structura și evoluția principalelor venituri și cheltuieli bugetare realizate la Primăria comunei
Farcașa, județul Neamț în perioada 2012-201414
CAPITOLUL II. Elaborarea și aprobarea proiectului bugetului local17
2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local17
2.2 Tehnice utilizate în fundamentarea indicatorilor de cheltuieli ai bugetului local25
2.3 Fluxuri informaționale generate de elaborarea și aprobarea proiectului bugetului local31
Capitolul III. Execuția și încheierea execuției bugetului local37
3.1 Încasarea veniturilor bugetare43
3.2 Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale47
3.3 Lucrări generate de încheierea execuției bugetare55
3.4 Fluxuri infromaționala generate de execuția bugetului local58
BIBLIOGRAFIE63

2
CAPITOLUL I. Organizare și funcționalitate la Primăria comunei Farcașa

1.1. Scurt istoric

Comuna Farcaşa, este situată în partea de nord-vest a judeţului Neamţ (47,17 latitudine
nordică şi 25,83 longitudine estică), pe cursul mijlociu al râului Bistriţa (Valea Bistriţei). Pe
traseul turistic, între oraşele Piatra Neamţ şi Vatra Dornei, localitatea Farcaşa se întinde între
munţii Stânişoarei pe partea stângă şi munții Bistriţei pe partea dreaptă. Teritoriul comunei se
învecinează la nord cu, comuna Borca, la est cu, comuna Pipirig şi la sud-est cu, comuna
Poiana Teiului. Din comuna Farcaşa spre alte localitaţi se poate ajunge doar pe cale rutieră, pe
şoseaua naţională 17B.

Situată în regiunea geomorfologică Carpații Orientali, comuna cuprinde o arie montană cu


vârfuri de înălțimi medii, cu un important fond forestier și întinse păduri și fânețe. Rocile
specifice flișului fiind mai puțin rezistente la eroziune au favorizat adâncimea puternică a
văilor. Altitudinea maximă se înregistrează în vârful Bivolu 1530m, însa cea mai mare
suprafață a ariei montane are înălțimi cuprinse între 700 și 1000 m și este compusă din culmi
cu aspect de plai, ocupate de păduri, pășuni și fânețe naturale.

Numele localităţii (se spune dintr-o legendă) vine de la intemeietorul satului Farcaşa –
Plăieşul Farcaş. În această legendă se spune ca Sobieski a plecat ruşinat de la Cetatea
Neamţului iar Ştefan cel Mare a răsplătit pe cei care au apărat cetatea dându-le pământ.
Printre aceşti plăieşi era şi acest Farcaş care a întemeiat satul Farcaşa, apoi acest nume a fost
dat comunei.

Totuşi prima menţiune documentară este din anul 1437 - Ilie voievod dăruieşte la 1 martie
1437 Mănăstirii Neamţ o moşie a cărei hotarnică se reţine:

„Hotare: gura izvorului Mustei, Cetatea Neamţului, gura Peperigului, Slatina, Obârşia Largu
şi a Farcaşei... ” (Catalogul documentelor moldoveneşti, pag. 24-53).

Cel mai vechi recensământ catagrafic este din anul 1774 în care locuitorii din Farcaşa
sunt trecuţi nominal, însă ceste vechi documente se află într-o bibliotecă din Moscova şi până
la această dată nu are o copie cum au alte regiuni ale Moldovei.

3
În prezent comuna Farcașa cuprinde cinci sate: Farcașa, Frumosu, Popești, Stejaru și
Bușmei.

Comuna Farcașa are o populație de peste 3184 locuitori distribuită în satele care o
compun astfel: satul Farcașa -1226 de locuitori, satul Frumosu - 448 locuitori, satul Popești –
527 de locuitori, satul Stejaru – 784 de locuitori și satul Bușmei – 199 de locuitori.

Suprafața teritoriului administrativ a comunei Farcașa este de 9233 ha din care:


suprafața agricola – 2656 ha, suprafața arabilă – 156 ha, suprafață păduri – 6231 ha, curți și
construcții – 46 ha și alte terenuri – 144 ha;

Funcția principală a comunei este agro-industrială. Ponderea principală o deține


creșterea animalelor iar cea industrială exploatarea lemnului. Privind educația și cultura
comuna are 4 unități școlare plus grădinițe, 1 bibliotecă și 3 cămine culturale. De asemenea,
este și un dispensar, 2 cabinete stomatologice și 1 farmacie.

Comuna Farcașa cuprinde un număr de peste 1108 gospodării, locuințele și


construcțiile administrative fiind realizate în proporție de 76% din lemn și 24% din cărămidă.

1.2. Obiectul de activitate al Primăriei Comunei Farcașa

Primăria comunei Farcaşa este o instituţie publică cu activitate permanent care asigură
ducerea la îndeplinire a prevederilor Constituţiei, ale legilor ţării, ale decretelor Preşedintelui
României, ale hotărârilor Guvernului, ale actelor emise de ministere şi alte autorităţi ale
administraţiei publice centrale, ale hotărârilor Consiliului judeţean, ale Consiliului local şi
soluţionează problemele curente ale colectivităţii. Asigură respectarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Obiectul de activitate al administrației publice locale îl constituie administrarea


patrimoniului local cu respectarea prevederilor legale, având atât competență generală cât și
teritorială.

Astfel, instituția publică poate adopta hotărâri în toate domeniile de interes local, cum ar fi:
organizarea elaborării, administrării și execuției bugetului local, înființarea de activități
economice, de apărare a drepturilor omului, de a efectua investiții și de a executa lucrări
publice.

4
Obiectul de activitate al unei instituții publice este, de regulă, producerea de bunuri și/sau
servicii publice pentru care primesc finanțare de la bugetul de stat, acestea putând stabili
prețuri/ tarife, care vor intra la bugetul local sub denumirea de venituri extrabugetare sau
proprii, dar care conduc la obținerea de profit.

O instituție publică nu poate să obțină profit, dar în cazul în care are, acesta trebuie cheltuit în
scopuri investiționale în cadrul fiecărui an bugetar.

Domeniile de activitate care funcționează în comuna Farcașa și sunt dependente de bugetul


public sunt următorele:

 Acțiuni social-culturale:
- Acțiuni de învățământ
- Acțiuni în domeniul sănătății
- Acțiuni în domeniul asistenței sociale
- Acordarea de alocații și ajutoare pentru copii
- Pensiile, ajutoarele și indemnizațiile acordate prin sistemul asigurărilor sociale

 Acțiuni privind ordinea publică


 Acțiuni economice

Obiectivul primăriei Farcașa include oferirea de servicii publice calitative, respectarea și


satisfacerea interesului primordial public comunitar al unității administrativ teritoriale pe care
o reprezintă.

1.3. Organizarea internă a Primăriei Comunei Farcașa

Aparatul de specialitate al Primăriei comunei Farcașa este organizat în conformitate cu


dispozițiile Legii nr. 215/2001, republicată, privind administrația publică locală, cu
modificările și completările ulterioare, autoritătile administraţie publice, prin care se
realizează autonomia locală în comuna Farcaşa, sunt Consiliul local, ca autoritate deliberativă,
şi Primarul, ca autoritate executivă; Consiliul local şi Primarul funcţionează ca autorităţi
administrative autonome si rezolvă treburile publice din comună.

5
Primăria comunei Farcaşa, judeţul Neamţ, este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor
Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările
ulterioare, şi în conformitate cu hotărârile Consiliului local al comunei Farcaşa privind
aprobarea organigramei şi a numărului de posturi.

Primăria comunei Farcaşa este alcătuită din:

- Primar
- Viceprimar
- Secretar
- Aparatul de specialitate al Primarului

Autoritățile publice locale ale comunei Farcașa, și în mod special, Primarul, ca


autoritate executivă își desfășoară activitatea, prin structura publică din subordine, cu
respectarea oricăror alte principii și dispoziții legale care să asigure respectarea și satisfacerea
interesului primordial public comunitar al unității administrativ teritoriale pe care o
reprezintă.

Primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice prin care se realizează


autonomia locală.

Atribuţiile ce revin primarului, sunt stabilite de lege s-au încredinţate de către Consiliul local.

Primarul exercită funcţia de ordonator de credite.

Primarul numeşte şi eliberează din funcţie personalul din aparatul de specialitate, cât şi din
cadrul serviciilor subordinate Consiliului local.

Primarul controlează activitatea personalului din aparatul de specialitate şi al serviciilor


publice de deservire.

Atribuţiile ce revin primarului, potrivit legii, şi a hotărârilor Consiliului local, pot fi


delegate, conform legii. Primarul rămâne competent să exercite, orcând, una sau alta dintre
atribuţiile delegate, actele sale efectuate în legatură cu atribuţiile delegate fiind întru totul
valabile.

6
Pentru exercitarea aceleiaşi atribuţii, primarul poate delega una sau mai multe
persoane, fără ca în acestă situaţie să fie vorba de conflict pozitiv de competenţă.

Primarul constată încălcările legii şi adoptă măsurile legale pentru înlaturarea acestora,
sau după caz, sesizează organele competente.

În exercitarea funcției, primarul este ocrotit de lege.

Viceprimarul –este ales de Consiliul Local.

- Exercită atrubuții delegate de catre primar, prin dispoziția acestuia;


- Întocmește și semnează actele pe care le presupune executarea atribuției delegate;
- Controlează activitatea de rezolvare a scrisorilor, sesizărilor și cererilor cetățenilor în
domeniul de activitate;
- Soluționează, în spiritul legii, constatările efectuate de către Corpul de Control a
disciplinei în construcții, cât și eliberarea autorizațiilor de construcții în conformitate
cu planul privind amenajarea teritoriului;

Secretarul - comunei Farcașa este funcționar public cu funcție publică de conducere.

- Este subordonat primarului, se bucură de stabilitate în funcție și îndeplinește atribuțiile


stabilite de lege și cele încredințate de către Consiliul local sau de către primar.
- Comunică în scris consilierilor invitația la ședință, asigurând convocarea consiliului
local, în termenul stabilit de lege;
- Pregătește lucrările supuse dezbaterii consiliului local;
- Aduce la cunoștință publică ordinea de zi a ședinței consiliului local;
- Participă în mod obligatoriu la ședințele consiliului local și efectuează lucrările de
secretariat;
- Întocmește pontajul prezenței consilierilor la ședință;
- Semnează împreună cu președintele de ședință procesul verbal;
- Colaborează la redactarea proiectelor de horărâri și le avizează pentru legalitate;
- Contrasemnează pentru legalitate hotărârile consiliului local;
- Comunică hotărârile consiliului local primarului și prefectului, de îndată, dar nu mai
târziu de trei zile de la data adoptării;

7
- Avizează pentru legalitate dispozițiile primarului;
- Urmărește rezolvarea corespondenței în termen legal;
- Asigură comunicarea către autoritățile, instituțiile și persoanele interesate a actelor
emise de consilul local sau primar, în termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu
prevede altfel;
- Îndelplinește atribuții de ofițer de stare civilă;
- Eliberează extrase sau copii de pe orce act din arhiva consiliului local, în afara celor
cu caracter secret, stabilit legii.

Pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa prin actele normative prevăzute
la art. 2, primarul beneficiază de un aparat de specialitate alcătuit din persoane care
îndeplinesc o funcție publică, precum și din persoane angajate cu contract individual de
muncă, potrivit organigramei aprobate ăn acest sens și mențiunilor din prezentul regulament.

Aparatul de specialitate al primarului este organizat, potrivit organigramei aprobată prin


Hotărârile Consiliului local al comunei Farcașa pe următoarele structuri:

 Compartiment Urbanism și Amenajarea Teritorilui;


 Compartiment Buget, Finanțe, Contabilitate, Impozite și Taxe;
 Compartiment Achiziții publice;
 Serviciul Public de Asistență Socială;
 Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență;
 Compartiment Audit Public Intern;
 Compartiment Agricultură;
 Compartiment Activități Administrativ Gospodărești și Registru Agricol;
 Compartiment Administrator Public;
 Compartiment Bibliotecă;
 Compartiment Implementare Proiecte;
 Compartiment Secretariat, Administrativ, Resurse Umane, Juridic, Stare civilă;

Compartiment Buget, Finanțe, Contabilitate, Impozite și Taxe

- Răspunde de legalitatea operațiunilor economice și respectarea disciplinei financiare;

8
- Răspunde de plata la timp a drepturilor de natură salarială, a viramentelor către
bugetul de stat;
- Răspunde de deschiderea de conturi bugetare, extrabugetare și speciale;
- Răspunde de evidența și de efectuarea plăților din donații și sponsorizări, în condițiile
legii;
- Răspunde de utilizarea creditelor bugetare în conformitate cu destinația pentru care
sunt prevăzute în buget;
- Răspunde de întocmirea corectă și la timp a declarațiilor lunare privind impozitul,
CAS, CASS, somaj, etc.
- Răspunde de evidența debitorilor și creditorilor din relații nefiscale, dând relații
terților în legătură cu plata efectuată; se preocupă de recuperarea debitorilor;
- Păstrează secretul de serviciu și confidențialitatea în legătură cu datele, informațiile
sau documentele de care ia cunoștință în executarea atribuțiilor ce-i revin.
- Răspunde de legalitatea tuturor operațiunilor contabile;
- Răspunde de întocmirea corectă și la timp a balanței de verificare;
- Răspunde de înregistrarea în contabilitate a operațiunilor cronologice și sistematice
potrivit planului de conturi și Normelor emise de Ministerul Finanțelor folosind
modelele Registrelor și formularelor comune privind activitatea contabilă, respectând
normele metodologice privind întocmirea și realizarea acestora;
- Răspunde de înregistrarea contabilă pe bază de documente justificative;
- Organizează și verifică contabilitatea patrimoniului public atât pentru domeniul de
proprietate privată cât și pentru domeniul de proprietate publică;
- Asigură finalizarea operațiunilor de inventariere anuală a Patrimoniului Primăriei;
- Întocmește documentele de închidere a anului financiar în baza Normelor emise de
Ministerul Finanțelor;
- Asigură respectarea legalității tuturor operațiunilor economice;
- Răsunde de urmărirea și întocmirea execuției bugetului local pe parcursul unui an
bugetar în condițiile de echilibru bugetar pe subdiviziunile clasificației bugetare;
- Asigură deschiderea și repartizarea de credite bugetare;
- Asigură modificarea repartizării pe trimestre și pe subdiviziuni ale clasificației
bugetare, a creditelor aprobate inclusiv prin virări de credite în condițiile legii;
- Asigură evidența creditelor pentru deschideri, finanțări lucrări și obiective prevăzute
de a se suporta din fondurile de investiții;

9
- Asigură elaborarea și centralizarea proiectelor, bugetelor de venituri și cheltuieli
precum și a bugetelor de venituri și cheltuieli pe activități autofinanțate;
- Prezintă conducerii instituției în vederea supunerii spre aprobare de către ordonatorul
principal de credite a bugetului de venituri și cheltuieli pe total an, pe trimestre și pe
capitole, subcapitole, articole și alineate cu incadrarea în sumele alocate; După
aprobarea de către ordonatorul de credite întocmește proiectul de buget care va fi
supus aprobării Consiliului.
- Verifică întocmirea ori de câte ori este necesară, situația plăților efectuate pe capitole
și subcapitole față de planul aprobat;
- Urmărește execuția bugetului prin întocmirea de rapoarte zilnice, situații, plăți și
estimări ori de câte oro este necesar pentru informarea primarului.

1.4. Funcționalitatea

Cu privire la compartimentul din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei


Farcașa, a cărei activitate are în vedere latura economico-financiară, putem preciza faptul că
este cel care contribuie, în mare parte la fundamentarea și realizarea veniturilor bugetare,
precum și la gestionarea eficientă a bugetului local. Aceast compartiment se ocupă de
organizarea, coordonarea, îndrumarea și controlul activității de determinare a impozitelor și
taxelor destinate bugetului local precum și gestionarea cheltuielilor necesare de realizat.

În strânsă legătură cu acest compartiment economico-financiar se află biroul de resurse


umane; Se ocupă cu transmiterea deciziilor de încadrare, notelor de concediu de odihnă,
medicale, etc., în vederea asigurării drepturilor bănești ale salariților.

Colaborează de asemenea și cu biroul administrativ, pentru fundamentarea necesarului de


cheltuieli materiale, reparații, achiziții de bunuri și servicii, etc. și efectuarea inventarierii
anuale.

Un alt compartiment care se află în legătură cu cel financiar este compartimentul de Audit
Public Intern. Acesta își desfășoară activitatea în conformitate cu Legea 672/2002 privind
auditul intern, și modificările ulterioare. Acesta are ca și atribuții evaluarea riscurilor
diferitelor programe sau operațiuni dar și constatarea deficiențelor în procesele verbale
încheiate în urma unor inspecții.

10
Structura planului de audit intern:

- Scopul acțiunii de auditare;


- Obiectele acțiunii de auditare;
- Identificarea / Descrierea activităților supuse auditului public intern;
- Durata operațiunii de auditare;
- Perioada supusă auditării;
- Numărul de auditori proprii implicați în acțiunea de auditare;

În ceea ce privește relația cu compartimentul Buget, Finanțe, Contabilitate, Taxe și


Impozite, compartimentul Audit trebuie să diminueze riscurile care au fost descoperite sau
deficiențele care au fost constatate. Pentru a se interveni în acest sens trebuie întocmit un plan
care necesită finanțare din resursele administrate de compartimentul fiananciar. Însă pentru a
primi suma necesară, personalul ce se ocupa de audit va pune la dispoziția biroului contabil
documentație justificativă pe baza căreia i se va acorda finanțare.

1.5. Structura de personal a Primăriei comunei Farcașa, Neamț

Structura de personal a Primăriei Farcașa, este în conformitate cu organigrama aprobată de


Consiliul local al comunei, prin Hot. nr. 2 din 12 ianuarie 2014. Aceasta este alcătuită dintr-un
total general de 34 funcționari din care: 1 funcție de demnitate publică, 1 funcție de conducere
și 32 de funcții executive.

Funcționarii publici din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Farcașa își
desfășoară activitatea în servicii, compartimente și birouri în conformitate cu structura
prezentată în organigramă.

1.6. Relațiile Primăriei comunei Farcașa cu exteriorul

Între autoritățile publice centrale și autoritățile publice locale are loc o colaborare
complexa, fiind manifestată asemeni unei relații de autoritate ierarhică. Unitățile
administrativ-teritoriale sunt subordonate celor centrale.

Competența generală în administrația publică este deținută de către Guvern, fiind


considerat autoritatea de vârf a acesteia. Deține dreptul de control al legalității în teritoriu,

11
prin intermediul prefectului ca „trimis” al Guvernului în teritoriu. De asemenea, autoritatea
centrală are dreptul de a emite acte juridice obligatorii pentru autoritățile locale.

Cu privire la consiliul local, Guvernul, își exercită autoritatea strict în limitele legii, și cu
respectarea autonomiei funcționale a acestora, precum și a descentralizării serviciilor publice,
în conformitate cu prevederile constituționale.

Primăria Comunei Farcașa, se află în relație cu Consiliul Județean Neamț, președintele


fiind și ordonatorul principal de credite bugetare, având ca scop supravegherea și analizarea
modului de utilizare a creditelor aprobate prin bugetul local, și aprobă efectuarea cheltuielilor
din bugetele proprii.

Președintele Consiliului Județean Neamț, este ordonatorul principal de credite, iar relațiile
principale, pe linie financiară, dintre CJ Neamț și Primăria comunei Farcașa sunt următoarele:

1
CONSILIUL PRIMĂRIA
JUDEȚEAN NEAMȚ COMUNEI FARCAȘA
2

Fig. 1. Relațiile de cooperare dintre CJ Neamț și Primăria comunei Farcașa

De asemenea Primăria comunei Farcașa mai colaborează cu:

- furnizorii de utilități (încălzire, iluminat public, apă), de materiale, furnituri de


birou, obiecte de inventar, prestări servicii, executări lucrări etc.
- cetațenii comunei – persoanele care beneficiază de ajutor social, ajutor de încălzire
etc.
- debitorii și contribuabilii –persoanele fizice/juridice, agenții economici etc.
- trezoreria statului – fiind condiderată banca prin care primăria își realizează
operațiunile bancare de încasare a veniturilor și de plată a cheltuielilor.
- instituțiile de învățământ – acestea fiind ordonatori terțiari de credite – primăria
emite acesteia dispoziții bugetare de deschidere de credite pentru cheltuieli de

12
burse și personal (cote defalcate din TVA) și cheltuieli de servicii, materiale și de
capital ( veniturile proprii ale bugetului local).

Primăria
comunei Farcașa Trezoreria statului
Furnizorii de
utilități

Cetațenii Instituțiile de
comunei învățământ

Debitorii și
contribuabilii

Fig.2. Relații externe ale Primăriei comunei Farcașa

Relațiile primăriei cu trezoreria publică – se justifică prin metodele prin care se pot
efectua plăți, de exemplu ordinul de plată. Un alt document justificativ este și foia de
vărsământ care se întocmește pentru depunere banilor încasați de la clienți. De asemenea, se
întocmește zilnic un registru de casă, în două exemplare, de către casier, pe baza
documentelor justificative de încasări și plăți.

Relațiile Primăriei comunei Farcașa cu organismele financiar-bancare

Cheltuielile primăriei se efectuează în limita prevederilor din bugetul local cu


repartizarea pe trimestre care se acoperă cu veniturile proprii și transferurile din bugetul de
stat pentru echilibrarea bugetului local respectiv.

Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar cheltuielile ce urmează să se


efectueze din bugetul local, avându-se în vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin
bugetul de stat. În limita volumului creditelor bugetare urmează să se efectueze plăți prin
trezorerie din cadrul bugetului local atât pentru activitatea proprie cât și pentru instituțiile
publice din subordine.

13
Agenții economici, la recomandarea organelor fiscale, vor efectua plățile datorate
bugetului prin cont. Dispoziția de plată, completată cu toate elementele se depune de către
plătitori la unitatea bancară la care își are contul aceasta;

Formarea și utilizarea resurselor financiare publice locale sunt supuse controlului


Curții de Conturi, care transmite dispoziția de plată după înregistrarea preluării din cont a
sumei, trezoreriei în raza căruia agentul economic își are domiciliul fiscal. După de s-a primit
dispoziția de plată de la unitatea bancară a plătitorului se confirmă ca agentul economic și-a
achtat obligația catre stat.

1.7. Structura și evoluția principalelor venituri și cheltuieli bugetare realizate la


Primăria comunei Farcașa, județul Neamț în perioada 2012-2014

Prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 1394/01.08.1995 s-a aprobat clasificația


indicatorilor privind finanțele publice, care denumește fiecare venit bugetar, destinația și
natura cheltuielilor bugetare. Această clasificație este stabilită diferit pentru venituri si diferit
pentru cheltuieli bugetare; se adaptează și se completează de către Ministerul Finanțelor
Publice în funcție de noutățile și modificările ce apar în legislație. Ea servește doar
„necesităților de sistematizare și de corelare unitară a indicatorilor bugetari și a fondurilor
constituite înafara bugetului”.

În prim plan, voi prezenta analiza și evoluția veniturilor Primăriei comunei Farcașa,
urmând apoi o prezentare succintă cu privire la evoluția principalelor cheltuieli în anii de
referință.

-mii lei-

Nr. Denumire venituri 2012 2013 2014


Crt.
1 Total venituri 2.956,00 3.002,00 3.398,00
2 Venituri curente 2.851,00 2.897,00 3.300,00
3 Venituri fiscale 2.700,00 2.746,00 3.138,00
4 Venituri nefiscale 151,00 159,00 162,00
5 Venituri din capital 113,00 121,00 124,00
6 Subvenții 94,00 97,00 98,00

Tabel nr. 1 – Structura și evoluția veniturilor la Primăria comunei Farcașa, în perioada


2012-2014

14
Total venituri

3,400.00
3,300.00
3,200.00
3,100.00
Total venituri
3,000.00
2,900.00
2,800.00
2,700.00
2012 2013 2014

Figura nr. 3 Evoluția veniturilor totale la Primăria comunei Farcașa, în perioada


2012-2014

Din figura numărul 3 prezentată anterior putem observa faptul că veniturile Primăriei
Farcașa s-au modificat ușor în anii 2012-2013, pe când în 2014 s-a înregistrat o creștere
seminificativă a acestora, ajungând până la aproape 3.400,00 mii lei.

În al doilea plan, cu privire la cheltuieli, se poate afirma faptul că aceste sunt percepute
conform Sistemului European de Conturi ca fiind suma bunurilor și serviciilor consumate în
timpul unui an, chiar dacă sunt sau nu plătite în aceiași perioadă. După ce se parcurg aceste
etape în procesul execuției bugetare, printre care angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata,
acestea fiind percepute în clasificația bugetarăca fiind grupate în titluri, capitole și
subcapitole. -mii lei-

Nr. Crt. Denumire cheltuieli 2012 2013 2014


1 Total cheltuieli 2.956,00 3.002,00 3.398,00
2 Autorități publice și acțiuni externe 510 510 665
3 Alte servicii publice generale
4 Tranzacții privind datoria publică și împrumuturi
Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale
5 administrației 7 7 7
6 Ordine publică și siguranță națională 38 37 39
7 Învățământ 1.334,00 1.425,00 1.387,00
8 Sănătate 20 22 21
9 Cultură, recreere și religie 234 229 240
10 Asigurări și asistență socială 342 346 344
11 Locuințe, servicii și dezvoltare publică 250 360 445
12 Protecția mediului
13 Combustibili și energie
14 Transporturi 387 342 250
15 Alte acțiuni economice

15
Tabel nr. 2 - Structura și evoluția cheltuielilor la Primăria comunei Farcașa, în perioada
2012-2014

Total cheltuieli

3,400.00
3,300.00
3,200.00
3,100.00 Total cheltuieli
3,000.00
2,900.00
2,800.00
2,700.00
2012 2013 2014

Figura nr. 4 – Evoluția cheltuielilor totale ale Primăriei Farcașa în perioada de referință

Conform graficului prezentat mai sus, putem constata faptul că pe parcursul celor trei
ani cheltuielile totale s-au modificat ușor în 2013 comparativ cu 2012, pe când în 2014 s-a
înregistrat o creștere masivă a acestora, ceea ce înseamnă că nevoile comunale sunt în
crestere.

Nr. Crt. Denumire cheltuieli 2014


1 Total cheltuieli 3.398,00
2 Cheltuieli curente 2.848,00
3 Cheltuieli de capital 550
4 Operațiuni financiare -
5 Împrumuturi 0
6 Rambursări de credite -

Table nr. 3 – Structura cheltuielilor la Primăria Farcașa în anul 2014

Cu toate fluctuațiile economice generate de criza actuală, încasările la bugetul local au


fost menținute la un nivel acceptabil.

16
CAPITOLUL 2. Elaborarea și aprobarea proiectului bugetului local

2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local

În determinarea previzională a veniturilor bugetare se au în vedere elemente de calcul


prezente, în general, în metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care susţine
elaborarea proiectelor de bugete publice.

În plan practic, fundamentarea indicatorilor de venituri bugetare are ca susţinere


raportările statistice ale contribuabililor către instituţiile de specialitate şi către cele ale
finanţelor publice din teritoriu, în care apar repere de calcul cu privire la obiectul impunerii şi
baza de calcul1.

Din punct de vedere juridic, aşezarea şi calculul obligaţiilor către bugetele publice este
susţinută de acte normative şi procedurale ce pot fi grupate în două categorii:

 Acte normative institutoare ori de bază


 Acte normative completatoare
Mai întâi, în prima categorie de acte normative şi apoi, metodologic ori procedural, în
a doua, sunt reflectate anumite noţiuni ori elemente care definesc, în ansamblu, ceea ce
înseamnă aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare atât prin calcule previzionale cât şi în
execuţie.

Reprezentative în acest sens, cu privire la veniturile bugetare sunt: subiectul, obiectul,


baza de calcul, unitatea tehnică de calcul (ori de evaluare), înlesnirile la plată, termenul de
plată, drepturile şi obligaţiile plătitorilor.

Suportul juridic folosit în aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare îl


reprezintă actele normative aprobate cu privire la instituirea lor, precum şi cele metodologice
de aplicare, emise, de regulă de către Ministerul Finanţelor Publice. Reprezentativ pentru
cadrul juridic de acţiune în această direcţie este Codul fiscal, care înlocuieşte mare parte din
legile specifice cu privire la veniturile bugetare adoptate înainte de anul 2003, precum şi alte
exprimări juridice cu acelaşi sens.

Codul fiscal acoperă, în plan juridic, problematica veniturilor bugetare prezente în


bugetele cu adresare generală (bugetul de stat şi bugetele locale). În esenţă, prin acesta se

1
Ștefura Gabriel, Bugete publice și fiscalitate, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”

17
stabileşte cadrul legal pentru impozitele şi taxele din bugetele menţionate, precum şi modul de
aşezare (calcul) şi plată a acestora.

La baza calculării indicatorilor de venituri bugetare pentru toţi cei implicaţi în acţiune,
se află fundamentarea proiectelor de bugete publice la intervenţia Ministerului Finanţelor
Publice, potrivit cu normele metodologice elaborate pentru întreg sectorul bugetar, se adaugă
alte prezenţe procedurale cum ar fi:
 instrucţiuni şi precizări din partea principalilor responsabili cu gestiunea bugetelor
publice în care se insistă pe particularităţile cheltuielilor înscrise în respectivele balanţe
financiare, în sensul abordării comune a unor indicatori reprezentativi;
 instrucţiuni şi precizări la nivelul ordonatorilor principali de credite bugetare din care
rezultă specificul ramurilor şi domeniilor de activitate pe care le reprezintă (la nivel de
capitole şi subcapitole);

 precizări ale ordonatorilor secundari de credite bugetare (cu unele detalii tehnice,
inclusiv de calcul pe fiecare categorie de cheltuieli) pentru acele destinaţii ale fondurilor
publice de cuprins în proiectele de bugete la nivel de articole şi alineate de cheltuieli (potrivit
cu încadrarea în clasificaţia economică a acestora).

Principalul instrument de previziune financiară este bugetul de venituri și cheltuieli cu


ajutorul căruia instituția publică își estimează veniturile și cheltuielile financiare pe un an
bugetar, asigurându-se un echilibru financiar.
Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare aprobate
de Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar
cheltuielile pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi aliniate şi paragrafe.
Elementele principale ale fundamentării indicatorilor financiari sunt legea nr. 500 din
2002 privind finanţele publice, Ordonanţa nr 2 din 12 ianuarie 2006, OUG 45/2003, OUG
55/2010 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice. Conform legii 500/2002
veniturile bugetare reprezintă resurse băneşti care se cuvin diferitelor bugete, în baza unor
prevederi legale, formate din impozite, texe, contribuţii, alte vărsăminte.alte venituri, cote
defaclate din unele venituri ale bugetului de stat.
Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe
ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte,
obiective, se efectuează în concordantă cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei
publice locale, cu priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionarii lor şi în interesul
colectivităţilor locale respective.

18
Ca sursă de formare a bugetelor publice, veniturile reprezintă relaţia economică sub
formă bănească prin intermediul căreia se mobilizează la dispoziţia statului fonduri pentru
acoperirea unor nevoi publice concretizate în cheltuieli publice.

Veniturile bugetare apar ca indicatori ai finanţelor publice cu o individualizare cu


subdiviziunea clasificaţiei bugetare şi repartizare diferenţiată pe componente ale sistemului
bugetar. Ele mai pot fi abordate ca instrumente economico-financiare de influenţare a
activităţii economice la nivel macro şi micro alături de calitatea de surse de formare a
fondurilor băneşti centralizate.

Conform Legii Finanţelor Publice Locale, veniturile bugetelor locale se formează din
impozite, taxe, alte venituri şi din venituri cu destinaţie specială, precum şi din cote şi sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiţionale la unele venituri ale bugetului
de stat şi ale bugetelor locale şi din transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat.

Pentru dimensionarea veniturilor proprii se iau în considerare veniturile din impozite


şi taxe locale care se stabilesc pe baza declaraţiilor de impunere ale contribuabililor, în cazul
impozitelor şi a nivelurilor taxelor stabilite prin hotărâre de consiliul local. Impozitul este
anual, se plăteşte trimestrial, în rate egale, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare
trimestru. În funcţie de termenele de încasare a veniturilor se dimensionează cheltuielile, care
de regulă sunt mai mari decât veniturile, fiind necesară echilibrarea bugetului, cu cote şi sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

Veniturile bugetelor locale2 se formează din:

a. venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte
venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;
b. sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c. subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte bugete;
d. donaţii şi sponsorizări.
Veniturile instituite şi mobilizate la buget în mod obişnuit sunt considerate venituri
curente sau ordinare. Aceste venituri se încasează cu regularitate la bugetele locale în cadrul

2
Moşteanu, Tatiana, Buget şi Trezorerie Publică, Editura Universitara, Bucureşti, 1997, p.98

19
fiecărui exerciţiu financiar, pe baza unor prelevări legale, constituind o sursă permanentă. Din
aceasta categorie fac parte veniturile fiscale şi veniturile nefiscale.

Veniturile fiscale – se concretizează în impozite, taxe, contribuţii şi în alte venituri


percepute la bugetele locale. Veniturile de felul acesta reprezintă prelevări legale din
veniturile realizate de populaţie şi de agenţii economici, precum şi din averea persoanelor
fizice sau juridice la dispoziţia unitătii administrativ-teritoriale, pentru realizarea funcţiilor
administraţiei publice locale. Aceste prelevări se fac în mod obligatoriu fără posibilitatea
obţinerii unei contraprestaţii din parte administraţiei publice locale şi cu titlu nerambursabil.

Participarea persoanelor fizice şi juridice la acoperirea cheltuielilor unităţilor


administrativ teritoriale nu poate fi pe deplin înţeleasă făcând examinarea incidenţei pe care o
au impozitele, taxele şi contribuţiile asupra contribuabililor.

Ţinând cont de incidenţa pe care o au impozitele, taxele şi contribuţiile asupra


contribuabililor, veniturile fiscale sunt structurate în impozite directe şi impozite indirecte.

Impozitele directe –reprezintă sumele ce se percep direct de la persoane fizice sau


juridice care trebuie să suporte la anumite termene sarcina fiscală stabilită pe baza datelor de
care dispun organele fiscale privind persoana, averea, posesiunea sau venitul fiecărui
contribuabil şi a cotelor fixate prin lege. Având în vedere că impozitele ca directe sunt
înscrise, după calculul lor oficial, în evidenţele organelor fiscale ca fiind datorate bugetelor
locale acestea mai sunt numite şi impozite cu debit.

Din categoria impozitelor directe ale bugetelor locale fac parte, pe lângă altele :

- impozitul pe clădiri de la persoane fizice ;

- impozitul pe terenuri de la persoane fizice/juridice ;

- taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice/juridice ;

- alte impozite şi taxe de la populaţie, taxa teren.

Impozitele indirecte – spre deosebire de cele directe, nu se stabilesc direct şi


nominative asupra contribuabililor, ci se aşează aupra vânzării bunurilor sau asupra prestării
unor servicii. Impozitele indirecte vizează utilizarea venitului sau averii. Impozitele indirecte
nu presupune nominalizarea şi înscrierea suportatorului impozitului în evidenţele organelor
fiscale, de aceea se mai numesc şi impozite fără debit.

20
Din categoria impozitelor indirecte ale bugetelor locale fac parte:

- impozitul pe spectacole ;

- taxe pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare ;

- taxe de timbru pentru activitatea notarială;

- taxe extrajudiciare de timbru.

Veniturile nefiscale - sunt venituri care revin unităților administrativ teritoriale în


calitatea acestora de proprietar de capitaluri avansate pentru constituirea patrimoniului
unităţilor economice şi instituţiilor publice care realizează acele activităti ale administraţiei
publice locale ce au, în principal caracter de prestaţie; este vorba despre vărsămintele din
profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale şi de vărsăminte de la
instituţiile publice.

Veniturile nefiscale sunt cunoscute şi sub denumirea de diverse venituri. Veniturile


prevăzute în bugetele instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din
venituri proprii sunt considerate tot venituri nefiscale. În cadrul bugelelor locale aceste
venituri apar la capitolul : vărsaminte din profitul net al regiilor autonome.

Atunci când prestaţiile de interes local au caracter social – cultural sau de altă
natură, entităţile care le efectuează sunt organizate ca instituţii publice. Acestea funcţionează
în cele mai variate domenii de activitate, realizând fiecare prestaţii specifice domeniului său
de activitate. În cadrul bugetelor locale acestea sunt evidenţiate la capitolul: vărsăminte de la
instituţiile publice.

Veniturile nefiscale cuprinse în cadrul capitolului diverse venituri din clasificaţia


bugetară pentru bugetele locale cuprind acele venituri care au o individualitate determinată de
condiţiile şi împrejurările în care se realizează. Din categoria veniturilor de felul acesta fac
parte: venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri, venituri din
amenzi şi alte sancţiuni aplicate conform dispoziţiilor legale, restituiri de fonduri din
finanţarea bugetară a anilor precedenţi, venituri din concesiuni şi închirieri, penalităţi pentru
nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite şi taxe.

21
Veniturile din capital – rezultă din vânzarea unei părţi din avuţia naţională aflata în
patrimoniul public. Izvorul acestor venituri nu este activitatea din anul bugetar în care se
încasează, ci este vorba de valorificarea unor bunuri ce s-au acumulat în patrimoniul public,
fiind rezultatul utilizării unei părţi din resursele bugetare ale perioadelor trecute. În cadrul
bugetelor locale capitolul venituri din capital cuprind : venituri din valorificarea unor bunuri
ale instituţiei publice, venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului şi
venituri din privatizare.

Prelevările din bugetulde stat – reprezintă acele sume alocate de la bugetul de stat
pentru complementarea veniturilor bugetelor locale, care de regulă sunt insuficiente pentru
acoperirea cheltuielilor proprii.Aceste venituri cuprind în cadrul bugetelor locale cotele şi
sumele defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din taxa pe valoare adăugata pentru
bugetele locale.

Cotele defalcate din impozitul pe venit – reglementate de prevederile art28 din


O.U.G. 45/2005 care presupune că din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul
fiecărei unităţi administrativ – teritorial, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la
finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 36% la bugetele locale ale comunelor,
oraşelor şi municipiilor, pe teritoriul cărora îşi desfăşoara activitatea plătitorii de impozite,
10% la bugetul propriu al judeţului şi 17% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului
judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor şi
judeţului.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării
bugetelor locale, care vor fi repartizate pe judeţe, în funcţie de următoarele criterii:

 capacitatea financiară calculată în funcţie de impozitul pe venit încasat pe


locuitor, în proportie de 70% din sumele defalcate;
 suprafaţa judeţului, în proporţie de 30% din sumele defalcate.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea
bugetelor locale, aprobate anual prin Legea bugetului de stat, şi din cota de 17% aparţinând
bugetului propriu al judeţului, o cotă de 25% se alocă bugetului propriu al judeţului, iar
diferenţa se repartizează pe comune, oraşe şi municipii prin hotărâre a consiliului judetean,
după consultarea primărilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a direcţiei generale a
finanţelor publice, în funcţie de următoarele criterii:

22
 capacitatea financiară calculată în baza impozitului pe venit încasat pe locuitor,
în proporţie de 30%;
 suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale, în proporţie de 30%;
 populaţia unităţii administrativ-teritoriale, în proporţie de 25%;
 alte criterii stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean, în proporţie de 15%,
care să asigure cu prioritate susţinerea programelor cu finanţare externă, care necesită
cofinanţare locală.
Subvenţiile primite de la bugetul de stat – reprezintă un alt procedeu de
complementare al veniturilor bugetelor locale care sunt insuficinte pentru acoperirea
cheltuielor proprii. Subvenţiile primite de la bugetul de stat către bugetele locale, în scopul
finanţării unor investiţii cu caracter social şi edilitar gospodaresc, precum şi altor acţiuni de
natura celor prevăzute de legea bugetului de stat, sunt sumele primite de bugetele locale de la
bugetul asigurărilor pentru şomaj în vederea finanţării programelor pentru ocuparea
temporara a forţei de muncă, sumele primite pentru susţinerea sistemului de protecţie a
copilului.

Donaţiile şi sponsorizările – reprezintă acele venituri ale bugetelor locale care au la


bază un contract de sposorizare. Legea 500/2002 privind finanţele publice prevede că
instituţiile publice pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor, bunuri materiale şi fonduri
bănesti primite de la persoane fizice sau juridice, sub forma de donaţii şi sponsorizări, cu
respectarea dispoziţiilor legale.

În cazul instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul local, mijloacele băneşti


primite de la persoane fizice şi juridice, sub forma donaţiilor şi sponsorizărilor sunt vărsate
direct la bugetul local din care sunt finanţate acele entităti.

Veniturile sunt grupate, din punct de vedere al sursei, în părţi, capitole şi


subcapitole. Fiecare parte este reprezentată printr-o denumire, iar capitolele şi subcapitolele
sunt redate atât prin denumire corespunzătoare sursei cât şi prin codificare cifrică, ambele
fiind impuse de necesitatea preluării automatizate a informaţiilor în felul acesta. Printr-un
grup de patru cifre este evidenţiat fiecare capitol, iar subcapitolele sunt codificate în cadrul
capitolului prin şase cifre.

Astfel, Direcţia Impozite şi Taxe Locale, prin serviciile şi compartimentele sale


deservite în anul 2008 de un număr considerabil de angajaţi, are rolul de a asigura condiţiile
necesare pentru stabilirea, încasarea și urmărirea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a

23
debitelor din amenzile privind circulaţia pe drumurile publice, apelare la mila cetăţenilor,
scandal, prostituţie, etc.

Obiectivul principal al Direcția Impozite și Taxe Locale a fost execuţia bugetară -


încasarea veniturilor proprii, stabilite conform actelor normative în vigoare şi HCL 132 /
2007, venituri care reprezintă principala sursă de susţinere a cheltuielile pentru realizarea
obiectivelor comunei.

Veniturile bugetelor locale

Venituri Venituri din Venituri cu Cote, sume defalcate


curente capital destinaţie din veniturile
specială bugetului de stat şi
transferuri
Venituri din
valorificarea unor
bunuri

Venituri Venituri
fiscale nefiscale

Impozite Impozite Vărsăminte din


directe indirecte profitul net al SC

Impozit pe Impozit pe
Venituri de la
profit spectacole
instituţii publice

Impozite şi Penalităţi şi
taxe de la majorări
populaţie

Taxa pentru Taxe de timbru


folosirea
terenurilor
proprietate de
stat
24
Direcţia Impozite şi Taxe Locale a înregistrat un număr de 5.000 cereri pentru
certificate fiscale, declaraţii impunere persoane fizice şi juridice, recalculări impozite şi scutiri
impozite.

În anul 2009, s-a urmărit în mod special execuţia bugetară - încasarea veniturilor
proprii care reprezintăprincipala sursa din care se alimentează cheltuielile pentru realizarea
obiectivelor comunității.

Pentru realizarea acestui obiectiv este necesară o permanentă comunicare între


serviciile deimpunere persoane fizice sau juridice şi cel de urmărire folosindu-se toate
instrumentele legale pentrurecuperarea datoriilor de la contribuabilii care nu şi-au achitat
obligaţiile faţă de bugetul local.

Faptul că mai există debite neîncasate, demonstrează că mai sunt în continuare


contribuabili fiepersoane fizice fie juridice, care nu reuşesc să-şi ducă la îndeplinire obligaţiile
faţă de bugetul local.

Criterii de fundamentare aveniturilor

La baza întocmirii bugetului de venituri și cheltuieli stau următoarele criterii:

 baza legală a veniturilor – veniturile nu se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli și


nu se încasează decât dacă sunt reglementate expres printr-un act normativ și se cuvin
unității respective;
 execuția preliminară pentru anul de bază reprezintă execuția certă pe o anumită
perioadă de timp plus execuția probabilă până la sfârșitul anului;
 analiza și studierea comparativă a veniturilor realizate pe total, pe structură și în
dinamică – se realizează analiză și studii privind evoluția veniturilor pe intervale mai
mari de timp, precum și compararea veniturilor realizate pe ani.
 evoluția volumului în funcție de factorii producători de venit – se fac calcule analitice
pentru fiecare sursă de venit sau se utilizează o serie de indicatori privitori la veniturile
medii realizate sau preliminate, corectați cu influențe ce vor apare în anul de plan. În
aceasta etapă este importantă evaluarea corectă a veniturilor.

2.2. Tehnice utilizate în fundamentarea indicatorilor de cheltuieli ai bugetului local

Conceptul de cheltuială publică este utilizat cu mai multe sensuri, dintre care se
disting cel juridic și cel economic.
Din punct de vedere juridic, noţiunea de cheltuială publică semnifică o plată legată de
funcţionarea instituţiilor publice şi, în general de înfăptuirea activităţilor cu caracter public,

25
inclusiv a întreprinderilor cu caracter de stat.
Din punct de vedere economic, noţiunea de cheltuială publică, exprimă procese
economice de repartiţie a produsului intern brut, concretizate prin alocarea şi utilizarea
resurselor băneşti, pentru realizarea de acţiuni considerate de interes public, la nivel naţional
sau al colectivităţilor locale etc.
Calculele efective privind o cheltuială sau alta dintre cele comune au la bază o relație
în care se găsește indicatorul fizic specific al acțiunii și cheltuiala pe indicator.
Cheltuielile bugetare care reprezintă principalul subsistem al cheltuielilor publice, se
structurează în funcţie de componentele bugetului public naţional şi de autorităţile publice la
nivelul cărora se administrează resursele pentru finanţarea acestora, pe următoarele categorii:
 Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei de stat centrale;
 Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei locale;
 Cheltuieli finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă
corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.
Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările
conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.
În cazul în care se doreşte o majorare a veniturilor bugetare, iniţiatorii trebuie să
prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor. În acest scop iniţiatorii
trebuie să elaboreze cu sprijinul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii
implicate, nota de fundamentare care însoţeşte expunerea de motive.
După clasificaţia economică, cheltuielile din bugetele locale se împart în cheltuieli
curente, cheltuieli de capital şi operaţiuni financiare.
Cheltuielile curentecuprind: cheltuieli de personal, cheltuieli cu materiale şi servicii,
subvenţii şi dobânzi. Aceasta categorie reprezintă o parte importantă a cheltuielilor publice,
ele asigurând întreţinerea şi buna funcţionare a acestora.
Cheltuielile de capitalsunt reprezentate de resursele băneşti destinate investiţiilor
colectivităţilor locale. Din această categorie fac parte cheltuielile care se materializează în:
lucrări de investiţii începute în anii precedenţi şi finalizate în anul curent; obiective a căror
execuţie începe în anul de plan; activităţi de proiectare; consolidări de imobile; dotări
independente efectuate pentru sediile instituţiilor publice; străzi, drumuri şi poduri; lucrări de
irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii solului; stocuri constituite pentru rezerve materiale
naţionale şi de mobilizare; achiziţii de bunuri publice cu caracter durabil, cum ar fi: clădiri

26
administrative, şcoli, spitale, baze militare etc.
Operaţiunile financiare sunt formate din împrumuturile acordate şi rambursările de
credite, plăţile de dobânzi şi comisioanele la credite garantate sau contractate de stat.
Practic, fundamentarea cheltuielilor se derulează în documente specifice la 4 nivele de
referinţă:
 la nivel de bază – instituţii publice, agenţi economici, reprezentaţi prin regii autonome
şi societăţi comerciale, unde expresia este de ordonatori terţiari de credite, nivel la care se
întocmesc bugete proprii de venituri şi cheltuieli;

 instituţii intermediare conduse de ordonatori secundari de credite bugetar;

 ministerele sau instituţiile centrale conduse de ordonatori principali de credite


bugetare;

 Ministerul de Finanţe, unde se întocmesc şi se avizează lucrările pregătitoare privind


documentaţia bugetară.
Fundamentarea cheltuielilor se face ţinând cont de cele trei surse se finanţare: bugetul
central şi bugetele local, alte surse de venituri (respectiv veniturile proprii). Fundamentarea
cheltuielilor se realizează pe baza următoarelor criterii:
- baza legală a cheltuielilor potrivit căreia nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în
bugetul de venituri și cheltuieli, dacă nu este reglementată printr-un act normativ.
- execuția preliminară pentru anul de bază constă în execuția certă pe o anumită
perioadă de timp și probabilă la sfârșitul anului corectată cu eventualele influențe.
- analiza și studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total, cât și în structură și
dinamică, fiind necesară pentru analiza evoluției într-o anumită perioadă de timp.
- prețurile și tarifele diferitelor servicii, care au repercursiuni asupra structurii și
evoluției cheltuielilor, reprezintă factorul cel mai imprevizibil în evoluția
diferitelor categorii de cheltuieli deoarece își pune amprenta asupra caracterului
inflaționist al economiei.
- baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora anumite
categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivelul maxim ce nu poate fi depășit și care
sunt actualizate periodic în funcție de rata de creștere a prețurilor și tarifelor.

Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare


cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale estimate a se realiza:

27
 veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu în buget în totalitate, în sume brute;

 procesul bugetar este deschis și transparent;

 veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document pentru a se asigura


utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale;

 toate operațiunile bugetare se exprimă în monedă națională;

 veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate în condițiile legii pe o perioadă de un


an, care corespunde exercițiului bugetar;

 veniturile și cheltuielile se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și


respectiv pe categorii de cheltuieli grupate după natura și destinația acestora;

 cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv;

nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există baza legală pentru respectiva
cheltuială.

Principalii indicatori pe baza cărora se fundamentează cheltuielile curente care se


prevăd în bugetele locale :

 Indicatori specifici ai cheltuielilor cu salariile: numărul mediu de salariați, salariul


mediu din anul de bază modificat cu influența majorărilor de salarii previzionate pentru anul
de plan , numărul persoanelor cu funcție de conducere, indemnizație medie de conducere
realizată în anul de bază influențat cu eventualele modificări prevăzute în anul în curs,
sporurile de vechime și alte sporuri legal constituite, numărul de consilieri și indemnizația
primită, contribuția consiliului local la constituirea fondului pentru asigurările sociale,
contribuția pentru plata fondului de șomaj, numărul de persoane care se deplasează în interes
de serviciu, numărul de zile de deplasare, costul transportului pe o persoană, costul diurnei
pentru o persoană, costul cu cazarea pentru o persoană.
 Indicatori specifici privind cheltuielile pentru burse sociale : numărul dosarelor depuse
și acceptate, cuantumul bursei, numărul lunilor de acordare a bursei.
 Indicatori specifici ai cheltuielilor materiale: cantitățile de materiale și prețurile
estimate, luându-se în calcul influența indexării prețurilor și tarifelor de consum previzionate
pentru anul de plan.
 Indicatori specifici ai cheltuielilor pentru încălzire: cantitatea de combustibil necesară
și prețul combustibilului estimat pentru anul de plan.

28
Cheltuielile de personal - vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat precum
şi ale colaboratorilor şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului şi al asigurărilor sociale, ca
şi drepturile de delegare, detaşare în provincie. Fundamentarea cheltuielilor cu salariile
reprezintă de fapt analiza tuturor indicatorilor specifici. Ele fac parte din categoria
cheltuielilor curente.
În limita fondurilor bugetare aprobate prin bugetul de stat, ordonatorii principali de
credite defalchează pe luni cheltuielile cu salariile și le comunică Ministerului Finanțelor, în
termen de 15 zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României a legii
bugetului de stat, atât pentru aparatul propriu, cât și pentru unitățile subordonate. Defalcarea
pe luni se va realiza astfel încât să se asigure desfășurarea în bune condiții a activității până la
sfârșitul anului. În termenul prevăzut, sumele defalcate pe luni pentru unitățile subordonate se
comunică de către ordonatorii principali de credite, după caz, ordonatorilor secundari, iar
aceștia, la rândul lor, ordonatorilor terțiari de credite bugetare.
Deschiderea de credite bugetare și cheltuielile cu salarii, ce se pot efectua de fiecare
ordonator principal de credite, nu pot depăși totalul sumelor defalcate, pe luni, cumulate de la
începutul anului.
Cheltuieli cu materiale și servicii - reprezintă cheltuieli pentru întreţinere şi
gospodărire, şi cuprinde fondurile băneşti necesare pentru buna funcţionare a Primariei,
reprezentând plăţile pentru furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, încălzit, iluminat şi
forţa motrică, apă, canal, salubritate, carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb, transport, poştă,
telefon, telex, alte materiale şi prestări de servicii necesare consiliului local.
Cheltuielile de capital - (de investiții) se concretizează în achiziționarea de bunuri
destinate sferei producției materiale sau dotării sferei nemateriale cu active fixe, care duc la
dezvoltarea și modernizarea patrimoniului public.
În categoria cheltuielilor de personal sunt incluse plăţile privind salariile şi asimilate
lor, pensiile, ajutoarele de şomaj, indemnizaţiile acordate personalului angajat în sectorul de
stat etc.
Clasificaţia economică reprezintă gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor
economic. Astfel, în cadrul primariei Farcașa, fundamentarea cheltuielilor de personal se face
pe articole şi aliniate de cheltuieli care sunt în Titlul I din clasificaţia economică.

29
Salariul de bază se stabileşte în funcţie de categorie, de clasă care reflectă nivelul
studiilor necesare exercitării funcţiei publice şi, după caz, cu gradul profesional al funcţiei
publice, precum şi în raport cu nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel
central sau local. Funcţionarii publici care se transferă în cursul anului beneficiază de un
salariu de bază corespunzător treptei de salarizare deţinute, potrivit autorităţii sau institutiei
publice la care se transferă.
Fundamentarea cheltuielilor cu salariile se face ținându-se cont de statele de funcții
care cuprind: numărul de personal cu tot cu posturile vacante, salariul de bază și alte sporuri
pentru fiecare persoană în parte. Statele de funcții stau la baza fundamentării cheltuielilor de
personal pentru anul în curs.
Indicatorii de calcul al fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:
 numărul de personal angajat;

 salariul tarifar de încadrare + indemnizația de conducere + salariul de merit +


indemnizația pentru sporul de vechime + alte sporuri, conform statului de funcții;

 număr ore suplimentare;

 contribuția pentru asigurări sociale;

 contribuția pentru constituirea fondului de sănătate;

 contribuția pentru constituirea fondului de șomaj.

Cheltuieli pentru încălzit, se referă la fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor


de energie electrică, gaze naturale şi combustibili care se evaluează pe baza devizului întocmit
în preţuri curente. Cheltuielile la acest articol se dimensionează ţinând cont de următorii
indicatori:
 total suprafaţă radiantă;
 consum agent termic;
 număr ore încălzire;
 tarif pentru o gigacalorie.
Cheltuielile materiale pentru curăţenie cuprind fondurile băneşti necesare
achiziţionării de materiale de curăţenie. Pentru fundamentarea acestei tip de cheltuieli se au în
vedere următorii indicatori:
 număr de birouri;
 suprafaţa de curăţat;
 tipul de materiale de curăţenie necesare ( săpun, detergenţi, dezinfectanţi, materiale
igienico – sanitare, perii găleţi etc);
30
 cantitate;
 preţ unitar.
Subvențiile și transferurile nu sunt incluse în categoria cheltuielilor care exprimă un
consum definitiv de produs intern brut, ci fac parte mai degrabă din categoria cheltuielilor
care conduc la înfăptuirea unor serii de operaţiuni de redistribuire în favoarea unor persoane
fizice sau a unor organisme publice sau private. Astfel, în categoria cheltuielilor cu
transferurile pot fi incluse următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli publice pentru
asistenţă socială, cheltuieli de transfer către sectorul social – cultural, cultural – educativ,
pentru acordarea de burse sau pentru subvenţionarea instituţiilor din acest domeniu, subvenţii
acordate regiile autonome sau societăţilor comerciale cu capital de stat, dobânzile plătite
pentru împrumuturile interne sau externe.
În cadrul procesului de fundamentare a propunerilor privind subvenţiile pe activităţi,
sunt avute în vedere restrângerea sferei de acordare a acestora, ţinându-se seama de măsurile
luate în calcul în cadrul acţiunilor de restructurare şi modernizare a activităţilor economice.
Astfel, sumele defalcate din impozitul pe venit au ca destinaţie subvenţionarea energiei
termice livrate populaţiei, şi se repartizează pe destinaţii în funcţie de cantitatea de energie
termică livrată populaţiei, la care preţul local depăşeşte nivelul de referinţă naţional.
În cadrul Primăriei comunei Farcașa, fundamentarea subvenţiilor se face pe articole şi
aliniate de cheltuieli, care sunt cuprinse în titlul trei din clasificaţia economic.

Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferuri (cuprinde fondurile băneşti necesare


acoperirii cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări în tară şi în străinătate în interesul
serviciului. Aceste fonduri se fundamentează în funcţie de:
 numărul de persoane care se deplasează;

 numărul de zile de deplasare;

 costul transportului pe o persoană.

2.3. Fluxuri informaționale generate de elaborarea și aprobarea proiectului bugetului


local

Proiectulde buget pentru anul următor bugetar trebuie definitivat până pe data de 15
mai a anului bugetar în curs. Fluxul informațional al întocmirii bugetului de venituri și
cheltuieli pornește de la serviciile Consiliului Local al comunei Farcașa și de la instituțiile

31
subordonate consiliului (1). Acestea transmit proiecte de buget de venituri și cheltuieli, care
sunt centralizate la nivelul serviciului Buget – Contabilitate, care întocmește proiectul de
buget în forma preliminară, acesta fiind prezentat primarului, spre avizare (2).

Primarul supune proiectul de buget aprobării Consiliului, care aprobă și un raport de


prezentare a proiectului (3).

Secretarul consiliului transmite în luna mai a anului în curs un exemplar din proiectul
bugetului aprobat către Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț, de unde ajunge la
Ministerul Finanțelor Publice (4). Aici se fac recalculări și modificări și rezultă un proiect de
buget modificat care urmează același traseu, dar în sens descendent. Schematic, acest flux
informațional se prezintă astfel:

Flux informațional al întocmirii bugetului local de venituri și cheltuieli la Primăria


comunei Farcașa

CONSILIUL LOCAL

(1)
SERVICIUL BUGET -
CONTABILITATE

(2)

PRIMAR

(3)
DIRECȚIA GENERALĂ A
FINANȚELOR PUBLICE NEAMȚ

(4)

MINISTERUL FINANȚELOR
PUBLICE

32
În scopul elaborării unui buget de venituri și cheltuieli cât mai apropiat de realitate la
nivelul Primăriei Farcașa, se au în vedere următoarele:

 Respectarea normelor metodologice emise de Ministerul Finanțelor Publice în legatură


cu elaborarea proiectului de buget;
 Dimensionarea corectă și reală a cheltuielilor conform normativelor în vigoare;
 Evaluarea veniturilor ca venituri bugetare și extrabugetare.
Există două nivele în construcția bugetelor locale. Unul dintre ele se referă la
veniturile și cheltuielile realizate pe plan local, iar celălalt la ceea ce se primește de la nivel
central. Întregul buget local parcurge traseul proiectării și adoptării trecând prin autoritatea
centrală, în speță Ministerul de Finanțe.
Cotele și sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cotele adiționale la
unele venituri ale bugetului de stat și transferurile cu destinație specială de la bugetul de stat,
formează venituri ale bugetelor locale și, în consecință, sunt cuprinse ca atare în bugetele
primariei. În stabilirea, aprobarea și distribuirea acestora sunt implicate atât autoritățile
administrației publie locale, cât și cele ale administrației centrale, competențele lor în materie
fiind stabilite prin lege.
Procedura bugetară privitoare la aceste venituri se întinde pe parcursul a mai multe
luni, debutând prin elaborarea proiectului de buget local de către primarul comunei Farcașa, în
calitatea sa de ordonator principal de credite bugetare.

Flux informaţional privind elaborarea de propuneri de buget local de către ordonatorii


principali de credite

MFP

(1) (4)

DGFP Neamţ

(2) (3)
Primăria Farcașa
33
(1) Ministerul Finanţelor Publice transmite Direcţiei Generale a Finanţelor Publice
Neamţ, pana la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul
macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de
elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale
transferurilor consolidabile, pe ansamblul judeţului Neamţ, in vederea elaborării de către
ordonatorii de credite a proiectelor de buget local.
(2) Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ transmite scrisoarea – cadru
Primăriei Farcașa pentru elaborarea proiectului de buget local
(3) Primarul comunei Farcașa, pe baza limitelor sumelor primite, elaborează si depune
la Direcţiile Generala a Finanţelor Publice Neamţ, pana la data de 1 iulie, proiectul bugetului
local echilibrat si anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, precum si estimările pentru
următorii 3 ani
(4) Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ transmite proiectele bugetelor locale
pe ansamblul judeţului la Ministerul Finanţelor Publice, pana la data de 15 iulie a fiecărui an.
Flux informaţional generat de aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli la Primăria
Farcașa

MFP

(1) (7)

DGFP Neamţ

(2)

CJ Neamţ
(6)

(3)
Primăria Farcașa

(4) (5)

CL Farcașa

34
(1) În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
legii bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice transmite Direcţiei Generale a Finanţelor
Publice Neamţ sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile
consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.
(2) Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ transmite Consiliului Judeţean
Neamţ sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile consolidabile,
aprobate prin legea bugetului de stat.
(3) Consiliul Judeţean Neamţ, în condiţiile legii, transmite Primăriei Farcașa, în
termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
precum și transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de
către ordonatorii principali de credite.
(4) Primarul comunei Farcașa trimite spre aprobare Consiliului Local Farcașa
proiectul bugetului local , în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Cetățenii locali pot depune contestaţii privind proiectul de buget în termen de 15 zile
de la data publicării sau afişării acestuia.

În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor proiectul bugetului


local, însoţit de raportul primarului comunei Farcașa si de contestaţiile depuse de locuitori,
este supus aprobării Consiliului Local.

(5) Consiliul Local în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a
proiectului de buget, se pronunţă asupra contestaţiilor si adopta proiectul bugetului local, după
ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, după caz, si
pe anexe. Proiectul de buget se aprobă de către Consiliul Locale Farcașa în termen de
maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

(6) Primarul comunei Farcașa transmite Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Neamţ
bugetul local aprobat de către Consiliul Locale Farcașa în termen de 5 zile de la aprobarea
acestora.

(7) Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ, în termen de 10 zile, întocmeşte și


transmite Ministerului Finanţelor Publice bugetul pe ansamblul judeţului Neamţ.

35
Fluxurile informaționale în fundamentarea veniturilor și cheltuielilor bugetare, pe
fiecare componentă în parte, se derulează potrivit calendarului stabilit prin cele două legi:
Legea Finanțelor Publice Locale nr. 273/2006 și Legea Nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.
Procedura bugetară cu privire la elaborarea proiectelor de bugete publice implică, în principal,
cu responsabilități și competențe, consumatorii de fonduri publice.

Instituțiile implicate în procedurile de fundamentare a cheltuielilor sunt, pe de o parte,


instituțiile publice din diverse domenii de activitate, reprezentate de structura ierarhică a
ordonatorilor de credite bugetare. Documentele întocmite în fundamentarea cheltuielilor
capătă forma inițială a unor note de calcul și apoi se regăsesc, potrivit cu activitățile de
încadrare și însumare, mai întâi pe subdiviziunile clasificației economice și în al doilea rând,
pe cele ale clasificației funcționale. Documentele finale, pentru fundamentare, sunt bugetele
de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare, în cazul instituțiilor
consumatoare de fonduri publice, și proiectele de bugete publice, pentru instituțiile
responsabile cu gestiunea lor ulterioară.

Flux informațional al impozitului pe clădiri

1. Orice persoană întocmește pe baza procesului verbal de punere în funcțiune a clădirii o


declarație de impunere;
2. Orice persoană întocmește pe baza actului de proprietate asupra clădirii deținute o
declarație de impunere;
3. Declarația de impunere este depusă la Direcția Economică și de Finanțe publice
Locale a Primăriei Farcașa, în termen de 30 zile de la data dobândirii, constituirii sau de la
data când au apărut modificări. Potrivit datelor înscrise în declarația de impunere se va plăti
impozitul.
4. Se stabilește tipul clădirii care este supus impozitării.
5. Direcția Economică și de Finanțe publice Locale a Primăriei Farcașa transmite
informațiile colectate Serviciului buget – Contabilitatea Veniturilor- deoarece intră în
atribuțiile acestuia stabilirea, constatarea, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale;
6. Serviciului buget – Contabilitatea Veniturilor procedează la stabilirea, constatarea,
urmărirea și încasarea împozitului pe clădiri;
7. Se depune un proces verbal de impunere la sediul Direcției de Impozite și Taxe Locale
și se prezintă astfel:

36
CONTRIBUABIL

DIRECȚIA DE

IMPUNERE

NATURA CONTRIBABILULUI

PERSOANĂ
PERSOANĂ

FIZICĂ JURIDICĂ

Calculul impozitului: Calculul impozitului:


Suprafața Valoarea de
construită, an inventar Val. Inventar*C%
Vi*C%*Coefcorecție
construcție, înregistrată în
material contabilitate

Proces verbal de Proces verbal de impunere


impunere

Direcția de Impozite și Taxe Locale

37
Flux informațional al impozitului pe terenuri

1.Orice persoană juridică întocmește pe baza procesului verbal de punere în funcție a


terenului o declarative de impunere;

2. Orice persoană fizică întocmește pe baza actului de proprietate asupra terenului o


declarative de impunere;

3. Declarația de impunere este depusă la Direcția Economică și de Finanțe Locale a


primăriei Farcașa, în termen de 30 zile de la data dobândirii terenului. Potrivit datelor din
Declarația de impunere se va plăti lunar o anumită sumă ce semnifică impozitul pe teren;

4. Direcția Economică și de Finanțe publice Locale a Primăriei Farcașa transmite


informațiile colectate Serviciului buget – Contabilitatea Veniturilor- deoarece intră în
atribuțiile acestuia stabilirea, constatarea, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale;
5.Se stabilește tipul terenului (extravilan, intravilan,etc.);
6.Se calculează impozitul pe teren;
7.Se întocmește procesul verbal de impunere;
8. Serviciului buget – Contabilitatea Veniturilor procedează la stabilirea, constatarea,
urmărirea și încasarea împozitului pe teren și trimite un ordin de plată băncii la care persoana
are deschis cont;

38
Contribuabil

DIRECȚIA DE IMPUNERE

Persoană fizică Persoană juridică

Tipul Calculul impozitului: Tipul Calculul impozitului:


terenului terenului
S*Coef.corecție*Categ. Coef.Corecție*Categ

Proces verbal de Proces verbal de

impunere impunere

Direcția de Impozite și Taxe


Locale

39
Flux Informational la impozitul pe mijloacele de transport

1. Pe baza Cartii de identitate a vehicolului si a Fișei mijlocului fix, Directia


Economica si Finante Publice Locale al Primariei Farcașa, transmite informatiile colectate
Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor, deoarece intra in atributiile acestuia stabilirea,
constatarea, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale;

2 ,3 .Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor inmaneaza Declaratia privind


taxa pe mijlocul de transport Serviciului de specialitate din Farcașa;

4. Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor procedeza la stabilirea, constatarea,


urmarirea si incasarea impozitelor pe mijloacele de transport si trimite un ordin de plata
bancii la care persoanei juridice care doreste sa achite taxa pe mijlocul sau de transport are
deschis cont.

5.Viramentul ce are loc între contul firmei si contul bugetului local deschis la
Trezorerie .

6. Extrasul de cont care pleaca de la Trezorerie catre banca, in vederea confirmarii


stingerii obligatiei de plata fata de bugetul local.

40
Fișa mijlocului fix Cartea de identitate a vehicolului

Directia Economica si Finante Publice Locale

1.

Serviciul Buget Contabilitatea


Veniturilor 4

2 Banca X

Declaratia privind taxa pe 5


mijl. de transport
Trezoreria Tg.
3 Neamț

Serviciul de specialitate

Farcașa

41
Capitolul III. Execuția și încheierea execuției bugetului local

Prin bugetul local se aprobă şi se cuprind veniturile şi creditele bugetare. Creditele


bugetare aprobate sunt autorizate pe durata întregului exerciţiu bugetar. Finanţarea din
bugetele locale utilizează ca expresie de tehnică bugetară alimentarea cu mijloace băneşti sau
alocarea de fonduri. Acoperirea cheltuielilor se face în limita disponibilităţilor existente în
cont. Fiecare unitate administrativ-teritorială are deschis la Trezoreria Finanțelor Publice din
raza căreia îşi desfăşoară activitatea un cont de disponibil în care sunt virate încasările
provenite din venituri proprii şi cele din venituri de echilibrare.
Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o are ordonatorul principal de credite, care
în cazul comunei Farcașa este primarul. Acesta, în calitate de ordonator principal de credite,
stabileşte lunar, cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu ţinând cont de
necesarul de cheltuieli, veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare,
din care se acoperă plăţile respective.
Pe baza unei “Note privind determinarea necesarului de credite bugetare” se determină
cuantumul creditelor bugetare ce urmează a fi deschise pentru fiecare lună în parte. Acest
document se întocmeşte în 2 exemplare la nivelul fiecarui capitol de cheltuieli aprobat în
bugetul local şi se prezintă contabilului. Acesta verifică dacă necesarul de credite propus de
primar se încadrează în ansamblul bugetului local şi totodată în repartizarea aferentă fiecărui
trimestru în parte. De asemenea se urmăreşte dacă creditele respective au acoperire în
veniturile proprii şi subvenţiile pentru luna respectivă şi dacă necesarul de credite detaliat pe
capitole se încadrează în prevederile bugetului local la fiecare capitol în parte.
În relaţia cu trezoreria, primarul întocmeşte o comunicare de deschidere de credite în
care se precizează următoarele: luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare,
instituţia (in acest caz primaria), suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care
urmează să apară suma, structura cheltuielilor (curente, de capital, de personal si materiale).

42
3.1. Încasarea veniturilor bugetare

Realizarea veniturilor bugetare este concepută global, pornind de la o limită minimă,


sigur de îndeplinit, limită rezultată din evaluarea mai întâi și cât mai aproape de realitate a
materiei impozabile posibile în anul de plan. În plan tehnic, execuția părții de venituri a
bugetelor publice înseamnă fixarea unor proceduri de lucru tinând seama de structura și
dimensiunea obligațiilor de preluat atât cu implicarea contribuabililor, cât și a instituțiilor
responsabile, în plan bugetar, în acest sens3.

Fluxurile informaționale, însemnând așezare și calcul mai întâi, scot în evidență două
situații generale de același aspect tehnic, și anume inițiativa de plată. De aici, inițiativa la
plată a contribuabililor persoane juridice, pentru cea mai mare parte a veniturilor, și într-o mai
mică măsură a organelor fiscale cu privire la celelalte venituri bugetare.

Legislația finanțelor publice subliniază ca reguli generale importante în realizarea


veniturilor următoarele:

 Lista impozitelor, taxelor și contribuțiilor, precum și determinarea este aprobată prin


legea bugetară în fiecare an;
 Nici un impozit, taxă sau alte obligații de plată nu pot fi înscrise în buget și încasate
dacă nu au fost stabilite prin lege;
 Se interzice perceperea sub orice titlu și sub orice denumire a obligațiilor de plată, în
afara celor stabilite de lege;
 Toate drepturile dobândite de stat referitoare la încasarea veniturilor, drepturi ce revin
bugetului în perioada anului respectiv aparțin exercițiului bugetar corespunzător acestuia;
 Orice venit neîncasat până la 31 decembrie se încasează în contul bugetului pe anul
următor;
 Încasarea de venituri care nu au fost specificate în lista aprobată prin legea bugetară se
consideră întâmplătoare, neprevăzute sau instituite după votarea bugetului.
Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetară alimentarea cu
mijloace banești sau alocarea de fonduri. Pentru unitățile administrativ – teritoriale sunt

3
Ştefura, Gabriel A., Procesul bugetar public, Editura Universităţii „ Alexandru Ioan Cuza ”, Iaşi, 2008, p.
93

43
deschise la trezorerie conturi de disponibil în care se consemnează încasările din venituri
proprii și cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare (sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat și transferuri din același buget cu completare).

Cele mai multe venituri încasate anual de Primăria comunei Farcașa provin din
impozitele și taxele locale, plătite de cetățeni.

Astfel, Direcţia Impozite şi Taxe Locale, prin serviciile şi compartimentele sale


deservite în anul 2008 de un număr de 28 angajaţi, are rolul de a asigura condiţiile necesare
pentru stabilirea, încasarea si urmărirea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a debitelor din
amenzile privind circulaţia pe drumurile publice, apelare la mila cetăţenilor, scandal,
prostituţie, etc.

Obiectivul principal al D.I.T.L. a fost execuţia bugetară - încasarea veniturilor proprii,


stabilite conform actelor normative în vigoare şi HCL 132 / 2007, venituri care reprezintă
principala sursă de susţinere a cheltuielile pentru realizarea obiectivelor comunale.

Pentru realizarea acestui obiectiv este necesară o permanentă comunicare între


serviciile deimpunere persoane fizice sau juridice şi cel de urmărire folosindu-se toate
instrumentele legale pentrurecuperarea datoriilor de la contribuabilii care nu şi-au achitat
obligaţiile faţă de bugetul local.

S-a încercat fluidizarea circuitului documentelor prin înfiinţarea registraturilor la


fiecare serviciuşi compartiment. Acest lucru a fost benefic pentru contribuabili, care pe lângă
faptul că şi-au achitatimpozitele şi taxele locale, au beneficiat prompt de îndrumarea necesară
în vederea rezolvăriieventualelor neclarităţi apărute .

Faptul că mai există debite neîncasate, demonstrează că mai sunt în continuare


contribuabili fiepersoane fizice fie juridice, care nu reuşesc să-şi ducă la îndeplinire obligaţiile
faţă de bugetul local.

Execuţia bugetară reprezintă activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de


efectuare a plăţilor cheltuielilor aprobate prin buget.

Autorităţile administraţiei publice locale au competenţe şi responsabilităţi în ceea ce


priveşte stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale,
precum şi a oricăror altor venituri ale unităţilor adiminatrativ - teritoriale, prin compartimente
proprii de specialitate, în condiţiile legii prin urmărirea şi raportarea execuţiei bugetelor

44
locale, precum şi rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiţii de echilibru
bugetar.

Execuţia părţii de venituri a bugetelor locale presupune urmărirea încasării veniturilor


grupate pe capitole şi subcapitole faţă de prevederile din buget. Încasarea veniturilor bugetare
se realizează în două situaţii complementare ca procedură şi anume: la iniţiativa
contribuabililor, când vărsarea şi plata se face de către cei cu obligaţii băneşti; la iniţiativa sau
mai bine zis intervenţia organelor fiscale prin agenţii fiscali care în anumite situaţii au
iniţiativa la încasarea unor venituri bugetare.

Perceperea impozitelor şi taxelor locale reprezintă o altă latură deosebit de importantă


a procesului fiscal, fără de care activitatea fiscală nu ar avea o finalitate. Perceperea
impozitelor şi taxelor locale presupune încasarea efectivă a sumelor datorate de plătitori şi
înregistrarea lor, în final, în conturile deschise la Trezoreria Finanţelor Publice sau la bănci,
cu ocazia căreia are loc stingerea obligaţiei fiscale.

Încasarea veniturilor bugetare este operaţia ce constă în primirea, de către Trezoreria


Finanţelor Publice, a unei sume de bani de la agenţi economici, instituţii publice, populaţie,
reprezentând impozite şi taxe4.

Persoanele juridice îşi achită impozitele şi taxele datorate bugetului local prin două
modalităţi: prin depunere la casieria din cadrul departamentului de impozite și taxe din cadrul
primăriei a sumelor reprezentând impozite şi taxe și prin ordin de plată, pe baza căruia banca
comercială virează din contul clientului în contul Trezoreriei sumele datorate.

Impozitele şi taxele datorate de persoanele fizice se încasează: în numerar prin casieria


Trezoreriei; prin virament, pe baza ordinului de plată completat de contribuabil; plata
electronică a creanţelor bugetare.

Plata obligaţiilor fiscale are loc de bună voie5, din iniţiativa contribuabililor sau
plătitorilor creanţelor fiscale, în caz contrar se aplică măsurile legale de constrângere în cadrul
executării silite. Plăţile către organele fiscale se efectuează prin intermediul băncilor,
trezoreriilor şi a altor instituţii autorizate să deruleze operaţiuni de calcul.

4
Moşteanu, Tatiana ş.a., Buget şi Trezorerie Publică, Ed. Universitară, Bucureşti, 2004, p. 257
5
Şaguna, Drosu, Dan, Tratat de drept financiar şi fiscal, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001, p. 703

45
Plata impozitelor şi taxelor locale se efectuează de către debitor distinct, pe fiecare
impozit, taxă datorate bugetului local, inclusiv dobânzi şi penalităţi de întârziere. Scadenţa
obligaţiilor fiscale este aceea prevăzută în Codul fiscal sau în alte acte normative care le
reglementează.

Fluxul informaţional privind încasarea veniturilor în numerar de la persoane


juridice

PERSONA TREZORERIA FINANȚELOR


JURIDICĂ
Depunerea documentului PUBLICE TG. NEAMȚ

Document de încasare

Depunerea sumei CASIERIA TREZORERIEI

Primirea chitanței

46
Fluxul informaţional privind încasarea veniturilor locale prin ordin de plată

Persoana Ordin de plată Banca

juridică comercială
Extras de cont

Copie

ordin de

plată

Trezoreria Tg. Neamț Sucursala

BNR Piatra Neamt

Copie ordin de plată

Înștiințează

Înregistrează venitul
Trezoreria B.N.R.

centrală (Centrala)

Copie ordin de plată

3.2. Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale

Efectuarea cheltuielilor din bugetele locale are loc prin instituții și alte entități
organizatorice prevăzute de legislație în acest sens.

Folosirea fondurilor din bugetele locale prin punerea lor la dispoziția ordonatorilor
principali de credite bugetare și apoi la ceilalți ordonatori subordonați este un act de
răspundere care se face cu respectarea și îndeplinirea anumitor cerințe:

47
 cheltuielile pot fi înscrise și efectuate din bugetele locale numai dacă sunt prevăzute în
mod expres în acte normative ori autorizări specifice date în baza Legii Finanțelor Publice;
 exercitarea unui control financiar preventiv, exigent și de detaliu în legătură cu
necesitatea, oportunitatea și legalitatea cheltuielilor, precum și aplicarea unui regim sever de
economii în toate sectoarele de activitate;
 acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse la dispoziție din
bugete, în intenția asigurării funcționalității pentru care au fost înființate instituțiile.
Finanțarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace bănești, pe baza
bugetelor publice ca balanțe financiare aprobate, la dispoziția consumatorilor de fonduri
autorizați pentru destinații precis stabilite, ca expresie a nevoilor publice recunoscute ca atare.
Din punct de vedere tehnic, finanțarea bugetară se derulează diferit la bugetele statului
fata de bugetele locale. De aici, metode, proceduri și operațiuni care generează fluxuri
informaționale diferite în sensul implicării de responsabilități, competențe, documente. În plan
procedural, finanțarea cheltuielilor bugetare are drept susținere metodologică normele
Ministerului Finanțelor Publice privind organizarea și funcționarea trezoreriei6.
La nivelul comunei Farcașa, pentru execuția de casă a cheltuielilor sunt derulate
procedee și operațiuni privind plățile din bugetele locale în compartimentele de control și
evidența cheltuielilor și, uneori, casierie – tezaur ori contabilitate – decontări.
Finanțarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetară alimentarea cu
mijloace bănești sau alocarea de fonduri. Particularitatea derivă din faptul că acoperirea
cheltuielilor se face în limita disponibilității existente în cont. Pentru primării în general, și
pentru Primăria comunei Farcașa, în special, sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil
în care se consemnează încasările din venituri proprii și cele provenite pe seama veniturilor de
echilibrare (sume defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat și transferuri din bugetele
de stat).
Inițiativa în finanțarea din bugetele locale o au ordonatorii principali de bugetare
(președinții consiliului județean și respectiv, primarii). Aceștia stabilesc lunar cheltuielile ce
urmează a se efectua din bugetul propriu, avându-se în vedere propunerile de cheltuieli
aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli, veniturile proprii și transferurile din
bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acoperă plățile respective.

6
Norme metodologice privind organizarea si functionarea Trezoreriei Finantelor Publice, nr. 5318/1992
cu modificarile ulterioare

48
Primarul este cel care determină cuantumul creditelor bugetare, în limita cărora
urmează a se deschide pentru luna respectivă, pe baza unei “note privind determinarea de
credite bugetare”, luând în calcul o serie de elemente ca: soldul la începutul anului, veniturile
proprii în bugetul local prevăzute a se încasa de la începutul anului, veniturile încasate de la
începutul anului, cheltuieli efectuate de la începutul anului, cheltuieli ce urmează a se efectua
în luna de referință, credite bugetare deschise de la începutul anului, disponibiliăți din credite
bugetare, credite bugetare a fi deschise. Documentul cu necesarul de credite se întocmește în
două exemplare la nivelul fiecărui capitol de cheltuieli aprobat în bugetul local și unde se
prezintă compartimentului specializat.
Operațiunile legate de finanțarea la nivelul primăriei se efectuează prin unitățile
operative ale trezoreriei Tg. Neamț.
Suma prevăzută şi destinată realizării unui scop poartă denumirea de alocaţie. Din
resursele imobilizate la dispoziţia bugetelui de stat, bugetelor locale sau a altor bugete, sub
forma impozitelor, taxelor, contribuţiilor, etc de la diverşi contribuabili se fac alocări către
instituţii publice, regii autonome, societăţi şi companii naţionale şi către populaţie.

Alocaţia bugetară reprezintă suma repartizată trimestrial din creditele bugetare anuale
pentru efectuarea cheltuielilor prevăzute în bugetele instituţiilor publice. În limita acesteia
ordonatorii principali de credite pot cere deschiderea de credite bugetare7.

Ca tehnică bugetară, deschiderea şi repartizarea de credite bugetare poate fi abordată


in două momente distincte şi totodată succesive ale finanţării:

 dechiderea de credite bugetare;


 repartizarea de credite bugetare.
Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale şi prin alte bugete în cadrul cărora se
angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi se numesc credite bugetare8. Acestea sunt
nerambursabile, nepurtătoare de dobândă şi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.
Dreptul de angaja şi de a utiliza credite bugetare este acordat prin lege numai conducătorilor
instituţiilor publice care în această calitate poartă denumirea de ordonator de credite.

7
Ghe D. Bistriceanu, C. G. Demetrescu, E. I. Macovei Lexicon de finanțe – credit, contabilitate și
informatică financiar contabilă, vol I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981, p.272

8
Scorţescu, Gh. şi alţii, Administraţie şi contabilitate publică, Editura Junimea, Iaşi, 2004.

49
Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât acelea aprobate atrag în
condiţiile legii răspunderea celor vinovaţi.

În funcţii de drepturile şi obligaţiile ce le revin în procesul execuţiei bugetare,


ordonatorii de credite sunt:

 ordonatori de credite principali sau de gradul I


 ordonatori de credite secundari sau de gradul II
 ordonatori de credite terţiari sau de gradul III
Toţi ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele bugetare numai
în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. Ordonatorii principali ai bugetelor locale sunt
presedinţii consiliilor judeţene şi primarii celorlalte unităţi administrativ –teritoriale.

Un loc important în organizarea execuţiei bugetelor locale are repartizarea pe


trimestre a veniturilor şi a cheltuielilor publice. 9 Operaţiunea prin care se diminuează creditul
bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare care prezintă disponibiltăţi şi se
majorează corespunzător creditului la o altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente cu
respectarea dispoziţiilor legale de efectuare a operaţiunilor respective poartă denumirea de
virare de credite bugetare.

După deschiderea si repartizarea creditelor bugetare ordonatorii de credite au dreptul


sa dispună de mijloace banesti in limitele acestora pentru cheltuielile înscrise in bugetele lor.
Efectuarea cheltuielilor bugetare la instituţii impune respectarea unor reguli ce deriva din
prevederile legislaţiei finanţelor publice si anume:

 utilizarea fondurilor in conformitate cu destinaţia stabilita prin bugetul de


venituri si cheltuieli ( in concordanta cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare) in limita
creditelor bugetare aprobate pe an si pe trimestru
 utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate,
cunoscut fiind ca fiecare cheltuiela trebuie sa aiba la baza o dispozitie legala prin care se
autorizează suportarea ei din bugetul public
 aprobarea si efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului
compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului de drept.

9
OUG 45/2003

50
Utilizarea propriu-zisa a creditelor bugetare se realizeza prin plati in numerar si in
conturi bancare.

Principiile care reflectă trăsăturile esenţiale ale raporturilor de utilizare a resurselor


băneşti şi contribuie la folosirea eficientă a acestora, sunt următoarele:

a) cheltuielile se înscriu în bugetul local şi se efectuează pe baza prevederilor legale


referitoare la utilizarea fondurilor băneşti. Prin aplicarea acestui principiu se are în vedere
prevenirea efectuării unor cheltuieli care nu sunt reglementate prin norme legale sau care nu
ţin de criteriul eficienţei economice;

b) cheltuielile din bugetele locale se efectuează în limita sumelor aprobate, potrivit


destinaţiei stabilite şi în raport cu gradul de folosire a resurselor din perioada anterioară. În
conformitate cu acest principiu, sumele aprobate prin bugetele locale reprezintă limite
maxime care nu pot fi depăşite. Pentru a crea posibilitatea ca disponibilităţile existente la
unele subdiviziuni să se folosească pentru acţiunile la care alocaţiile sunt insuficiente, se pot
efectua virări de credite bugetare începând cu trimestrul al doilea, respectându-se unele
condiţii, astfel încât să se realizeze echilibrul bugetar;

c) fondurile din bugetele locale se repartizează fără o contraprestaţie directă şi


imediată. În spiritul acestui principiu, resursele primite de la bugetul local, care nu se folosesc
datorită unor modificări intervenite sau altor cauze, se restituie;

d) conform principiului teritorialităţii, cheltuielile se finanţează numai prin bugetele


unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost prevăzute fondurile pentru obiectivele
respective;

e) folosirea eficientă a fondurilor constituie un alt principiu al finanţării cheltuielilor


din bugetele locale. Urmărirea permanentă a realizării indicatorilor, evitarea consumurilor
nejustificate, respectarea disciplinei financiare contribuie la realizarea acţiunilor cu resurse
mai reduse şi, deci la sporirea eficienţei economice. Un rol important din acest punct de
vedere îl au ordonatorii de credite care răspund de efectuarea cheltuielilor pentru activitatea
proprie în limita prevederilor bugetare şi de repartizarea resurselor pe unităţi ierarhic
inferioare.

Cheltuielile din bugetele locale se referă la: cheltuieli privind învățământul


preuniversitar, la cheltuieli privind ocrotirea sănătății, cheltuieli pentru cultură și religie,

51
cheltuieli privind asistența socială, ajutoare și indemnizaţii, cheltuieli privind serviciile,
dezvoltarea publică și locuinţe, cheltuieli pentru drumuri și poduri, cheltuieli pentru alte
acțiuni economice, fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, a dobânzilor și
comisioanelor aferente, cheltuieli privind rambursarea împrumuturilor, plăți pentru dobânzi și
comisioane.

Cheltuielile locale reprezintă acele relații economice sub formă bănească ce iau
naștere cu ocazia repartizării resurselor bănești din bugetele unităților administrativ-teritoriale
pentru realizarea acțiunilor economice și social – culturale de competența autorităților publice
locale.

Acestea vizează funcționarea autorităților executive, sănătatea, învățământul, cultura,


asistența socială, transporturile, rambursările de împrumuturi, dobânzi etc.

Cheltuielile se înscriu în bugetele locale și se efectuează potrivit cu reglementările


legale în materie. De asemenea cheltuielile din bugetele loale se efectuează în limita sumelor
aprobate potrivit cu destinația stabilită.

Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg anumite etape tehnice și anume: angajarea,
lichidarea, ordonanțarea și plata.

Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul în baza căruia o
entitate publică îşi asumă obligaţia de a plăti o sumă de bani către o altă persoană fizică sau
juridică, în condiţii prevăzute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor
bugetare pot fi luate numai de persoanele care au prin lege competenţa de a angaja plăţi din
resurse financiare publice, în limita sumelor aprobate prin buget. Asemenea persoană, este în
cazul administraţiei publice locale, ordonatorul principal de credite, adică primarul.

Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai


în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituţiilor sau serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii
de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare.

Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aprobă


de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar
preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare
aprobate şi destinaţia acestora.

52
Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea îndeplinirii condiţiilor
legale sau obligaţiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmează a se plăti de către
autoritatea publică locală, prin persoane autorizate care o reprezintă pe aceasta. Ea se
întemeiază pe constatări faptice privind serviciile prestate, lucrări executate, cât şi pe acte
justificative legal întocmite.

Ordonanţarea este faza în procesul execuţiei bugetare în care se confirmă că livrările


au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi realizată. Persoana
desemnată de ordonatorul de credite confirmă că există o obligaţie certă şi o sumă datorată,
exigibilă la o anumită dată şi, în acest caz, ordonatorul de credite bugetare poate emite
„ordonanţarea de plată” pentru efectuarea plăţii.

Primele trei faze ale procesului execuţiei bugetare a cheltuielilor se realizează în


cadrul instituţiei publice, răspunderea pentru angajarea, lichidarea şi ordonanţarea
cheltuielilor revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor împuternicite să
exercite această calitate prin delegare, potrivit legii.

Plata propriu-zisă este operaţiunea care finalizează o cheltuială publică bugetară şi


presupune transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de persoana juridică sau unitatea
căreia i se cuvine. Ea se poate efectua, fie prin virament în contul beneficiarului deschis la o
bancă, fie în numerar, prin casieria unităţii. Fiind vorba de bani publici, pentru a preveni
operaţiuni incorecte, ordonatorii de credite aprobă toate plăţile numai cu viza prealabilă de
control preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele
bugetare aprobate şi destinaţia acestora. A patra operaţie, plata, se efectuează de către
gestionarii publici, casierii sau contabilii plătitori.

Pe parcursul execuţiei bugetelor locale pot apărea dezechilibre între necesarul de


fonduri şi fondurile existente, concretizate în goluri temporare de casă, care pot fi acoperite,
până la încasarea veniturilor bugetare, pe seama resurselor aflate în conturile de disponibil
„Disponibil fond de rulment” deschis la unitatile operative de Trezorerie ale statului.

Fondul de rulmentse păstrează într-un cont distinct, deschis fiecărei unităţi


administrativ-teritoriale la trezorerie şi poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea unor
goluri de casă provenite din decalajele între veniturile şi cheltuielile anului curent, precum şi
pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului
bugetar.

53
Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa
autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice în interesul
colectivităţii. Fondul de rulment se utilizează pentru destinaţiile menţionate pe baza aprobării
consiliilor locale, consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Fondul de rezervă reprezintă o altă modalitate de echilibrare a relaţiei dintre venituri şi


cheltuieli pe parcursul execuţiei bugetare. Acesta se înscrie la partea de cheltuieli a bugetului
local într-o cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor şi se află la dispoziţia consiliilor locale,
judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti care decid, prin hotărâre,
utilizarea pentru finanţarea acţiunilor sau sarcinilor intervenite în cursul anului şi neincluse la
elaborarea bugetului, precum şi pentru înlăturarea efectelor negative ale unor calamităţi
naturale. Fondul de rezervă poate fi majorat în cursul anului de către consiliul local, judeţean
şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti pe seama disponibilităţilor de credite bugetare
care nu mai sunt necesare până la sfârşitul anului la anumite subdiviziuni ale clasificaţiei
bugetare.

Fluxul informațional privind finanțarea din bugetele locale

ORDONATOR PRINCIPAL Solicitare de fonduri


DE CREDITE BUGETARE TREZORERIE Cont BL
(PRIMAR) Cc comunicare de deschidere de credite

Cont OPC

Informare asupra deschiderii creditului bugetar

Cont OTC

Dispoziții bugetare de repartizare

ORDONATORI TERȚIARI DE
CREDITE Informare

54
Ordonatorii de credite bugetare pot dispune plăți din creditele bugetare deschise astfel:

 în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de


venituri și cheltuieli;
 în conturile instituțiilor din subordine.
Plățile se efectuează din inițiativa ordonatorilor de credite care poartă răspunderea
utilizării mijloacelor bugetare. Ele pot fi dispuse: în numerar, prin casieriile instituțiilor, prin
decontarea din cont în favoarea terților care au livrat mărfuri, alimente, materiale,
combustibil, energie termică, au prestat servicii sau au executat lucrări.

Plățile se dispun pe destinațiile și in limita creditelor bugetare deschise și repartizate,


prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli pe subdiviziunile clasificației bugetare.
Documentele de plăți prin trezorerie se întocmesc și se înregistrează în conturile deschise ale
instituțiilor publice pe capitol de cheltuieli.

3.3. Lucrări generate de încheierea execuției bugetare

Încheierea bugetului presupune lucrări caracteristice încheierii exerciţiului bugetar,


urmărind să stabilească rezultatul activităţii de execuţie bugetară, respectiv cheltuielilor
efectuate, veniturile încasate şi soldul înregistrat la finele fiecărui an bugetar. În acest scop, se
întocmeşte contul de execuţie bugetară, care trebuie să reflecte într-o formă sintetică,
totalitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare realizate şi rezultatul execuţiei care poate fi
deficit sau excedent pe anul bugetar respectiv.

Lucrările generate de încheierea execuției bugetare sunt cele referitoare la


inventarierea patrimoniului instituțiilor publice, sistemul dărilor de seamă și bilanțul contabil
al instituțiilor.

55
1. Inventarierea patrimoniului instituţiilor publice
Prin inventariere se înţelege o acţiune de constatare faptică la o anumită dată, a
existenţei tuturor elementelor care constituie patrimonial unităţii respective.

Inventarierea este o modalitate specifică de control contabil şi anume, un mijloc de


verificare a concordanţei datelor evidenţei contabile cu situaţia reală existentă.

Principalul scop al inventarierii este asigurarea integrităţii patrimoniale.

Mijloacele materiale de inventariază cel puţin o dată pe an, excepţie făcând:

 mijloacele băneşti şi celelalte valori aflate în casieria instituţiilor publice care se


inventariază lunar;
 clădirile, construcţiile speciale;
 materialele perisabile se inventariază o dată la 3 luni.
Inventarierea anuală precede lucrările de închidere în scopul regularizării
diferenţelor constate în urma inventarierii. Excepţie fac mijloacele materiale aflate în
patrimonial instituţiilor de învăţământ şi cultură care pot fi inventariate în lunile de vară.

Comisia de inventariere la instituţiile publice este unică. Atribuţiile ei se referă atât


la patrimonial instituţiilor subordonate fără personalitate juridică, care nu au comportament
propriu de contabilitate. În aceste cazuri, din comisia de inventariere face şi un reprezentant al
unităţii respective, fără personalitate juridică.

Organele de control financiar de gestiune consemnează constatările în acte de


control bilaterale, cu menţionarea prevederilor legale încălcate, a consecinţelor economice şi
patrimoniale, precum şi a persoanelor vinovate.

2. Sistemul dărilor de seamă


Conform art. 172 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii nr. 82/1991,
ordonatorii de credite principali au obligaţia de a prezenta la Ministerul Finanţelor trimestrial
şi anual dări de seamă, precum şi contul de execuţie privind bugetul de venituri şi cheltuieli,
în structura şi la termenele prevăzute.

56
Anual Ministerul Finanţelor emite “Norme metodologice prin încheierea exerciţiului
bugetar”, precum şi Norme metodologice prin închiderea conturilor, întocmirea şi
contralizarea dărilor de seamă contabile privind execuţia bugetară.

Aceleaşi obligaţii le au instituţiile publice care au calitatea de ordonatori de credite


secundari sau terţiari către organul ierarhic superior. Ministerul Finanţelor întocmeşte în
fiecare an bilanţul pe ansamblul enonomiei naţionale, având la bază bilanţurile contabile ale
unităţilor patrimoniale care desfăşoară activitatea economică, precum şi dările de seamă ale
instituţiilor publice sau ale celorlalte personae juridice care au obligaţia conform legii să
depună bilanţ contabil.

Acest bilanţ centralizat este prezentat guvernului o dată cu contul general de


execuţie a bugetului de stat.

Darea de seamă a instituţiilor publice este compusă din umătoarele documente:

 bilanţul contabil;
 contul de execuţie bugetară;
 anexe;
 raportul de analiză pe bază de bilanţ a situaţiei economico-financiare la data raportării;
 indicatori de calcul şi fundamentare, pe structura proiectului de buget.
Anexele dării de seamă contabile se compun din următoarele situaţii:

 detalierea cheltuielilor;
 disponibilul din mijloace cu destinaţii speciale;
 contul de execuţie al ficărui fond special;
 finanţarea bugetară;
 situaţia obligaţiilor de plată restante la finele perioadei.
Darea de seamă se întocmeşte trimestrial dau la sfârşitul exerciţiului bugetar.

3. Bilanţul contabil al instituţiilor publice10

Aceasta cuprinde în active totalitatea mijloacelor afate în folosirea instituţiei, iar în


pasiv sursele din care s-au procurat aceste mijloace.

10
Scorţescu, Gh. şi alţii, Administraţie şi contabilitate publică, Editura Junimea, Iaşi, 2004, p. 120

57
În vederea elaborării bilanţului contabil se întocmesc lucrări contabile premergătoare
şi anume:

 înregistrarea în conturi a tuturor operaţiunilor economice şi financiare aferente întregii


activităţi;
 închiderea conturilor la sfârşitul exerciţiului bugetar;
 verificarea exactităţii sumelor înregistrate în contabilitatea sintetică şi analitică prin
utilizarea balanţei de verificare sintetică sau analitică;
 inventarierea patrimonului şi regularizarea diferenţelor rezultate în urma inventarierii;
 efectuarea verificărilor finale şi a corelaţiilor între lucrările contabile specifice, pe baza
instrucţiunilor emise de Ministerul Finanţelor.
Odată întocmit, bilanţul contabil este verificat, iar ulterior el va fi semnt de
conducătorul instituţiei publice respective şi conducătorul compartimentului financiar
contabil.

Bilanţurile contabile care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului


sau unităţilor BCR se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a se introduce
corecturile corespunzătoare.

Cu ocazia verificării şi certificării bilantului contabil se va întocmi raportul în formă


scurtă pentru organele Ministerului de Finanţe şi în forma detaliată pentru ordonatorul de
credite al instituţiei publice respective, precum şi pentru organele ierarhic superioare.

3.4. Fluxuri infromaționala generate de execuția bugetului local

Execuţia bugetară este echivalentă cu anul calendaristic (1 ianuarie – 31 decembrie).


Responsabilitatea execuţiei revine primarului în plan teoretic, dar în practică, gestiunea
bugetelor locale revine compartimentului de specialitate Buget Finanţe şi Direcţiei Impozite
şi Taxe, dar şi altor compartimente din cadrul primăriei cu competenţe în acest sens.

Execuţia bugetului local presupune finanţarea activităţilor, adică efectuarea


cheltuielilor publice locale. Execuţia bugetului presupune un complex de operaţiuni care se
referă la încasarea, păstrarea si eliberarea de resurse financiare, pentru efectuarea
cheltuielilor publice locale. Schematic, execuţia bugetului este prezentata în figura
urmatoare:

58
Fluxul informațional generat de execuția bugetului

EXECUȚIA BUGETULUI

Execuția bugetului la partea de Execuția bugetului la partea de


venituri cheltuieli

Așezarea impozitelor Angajarea

Lichidarea Lichidarea

Emiterea titlului de încasare Ordonanțarea

59
Perceperea impozitelor Plata propriu-zisă

Execuţia bugetului, la partea de cheltuieli, în limita sumelor aprobate ce se pun la


dispoziţia beneficiarului de credite bugetare, presupune o procedură specifică, cu operaţiuni
corespunzătoare următoarelor etape distinctive: angajarea; lichidarea; ordonanţarea; plata.

Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul în baza căruia o
entitate publica îşi asuma obligaţia de a plăti o sumă de bani către o altă persoană fizică sau
juridică, in condiţii prevăzute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor
bugetare pot fi luate numai de către persoanele care au prin lege competenta de a angaja
plăţi din resurse financiare publice, în limita sumelor aprobate prin buget. Asemenea
persoană este, în cazul administraţiei publice locale, ordonatorul principal de credite, adică
primarul.

Conducătorii instituţiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică din


subordinea fiecărui consiliu local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti sunt, după caz, ordonatori de credite secundari sau terţiari.

Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin


bugetele locale, pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în
bugetele respective, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea
dispoziţiilor legale. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate
pe unităţi ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, şi
aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai
pentru nevoile unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în
condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai


în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituţiilor sau serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare.

60
Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aprobă
de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar
preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare
aprobate şi destinaţia acestora.

Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea îndeplinirii condiţiilor


legale sau obligaţiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmează a se plăti de către
autoritatea publica locală, prin persoane autorizate care o reprezintă pe aceasta. Ea se
întemeiază pe constatări faptice privind serviciile prestate, lucrări executate, cât şi pe acte
justificative legal întocmite.

Ordonanţarea cheltuielilor publice bugetare se concretizează în emiterea unei


dispoziţii, de către instituţia publică pentru efectuarea plăţii sumei datorate.

Plata propriu-zisă este operaţiunea care finalizează o cheltuială publică bugetară şi


presupune transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de persoana juridică sau unitatea
căreia i se cuvine. Ea se poate efectua, fie prin virament în contul beneficiarului descris la o
bancă, fie în numerar, prin casieria unităţii. Fiind vorba de bani publici, pentru a preveni
operaţiuni incorecte, ordonatorii de credite aproba toate plăţile numai cu viza prealabilă de
control preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele
bugetare aprobate şi destinaţia acestora.

La rândul sau, execuţia părţii de venituri bugetare, pornind de la principiul că pentru


acestea prevederile din bugetul aprobat reprezintă limite minime ale încasărilor şi având ca
principală componentă încasarea impozitelor implică mai multe tipuri de operaţiuni
eşalonate în timp, şi anume: aşezarea; lichidarea; emiterea titlurilor de încasare; perceperea
(încasarea) propriu-zisă venitului.

Aşezarea ca operaţiune specifică impozitelor (principalul venit bugetar), presupune


identificarea si evaluarea materiei impozabile, pe de o parte si stabilirea sumei de încasat pe
categorii de impozite, pe de altă parte.

Lichidarea se concretizează prin determinarea sumelor de încasat la diferite termene


de plata ce trebuie cunoscute si de contribuabili si deschiderea de evidenţe la organul fiscal
pentru fiecare plătitor care devine astfel un debitor al administraţiei publice locale.
„Deschiderea de rol” pentru evidenţierea obligaţiei de plată si urmărirea încasării

61
impozitelor datorate de persoanele fizice si juridice, anticipează operaţiunea următoare de
emitere a titlurilor de încasare in sarcina contribuabilului.

Perceperea impozitelor este operaţiunea finală în execuţia bugetului la partea de


venituri si se concretizează în transferarea efectivă a sumei datorate de la contribuabil la
dispoziţia bugetului local, fie în numerar, fie prin virament.

Derularea fluxurilor bugetare de încasări si plăţi si efectuarea operaţiunilor respective,


fie prin viramente între conturi deschise la Trezorerie, fie prin numerar prin casierie,
constituie o componentă a activităţii bugetare, denumită execuţia de casă a bugetului.
Organizarea judicioasă a execuţiei de casă trebuie să asigure cunoaşterea permanentă a
evoluţiei încasărilor şi plăţilor bugetare, respectiv a măsurii in care se realizează
sincronizarea acestora, să permită gestiunea soldului operaţiunilor de casă, inclusiv analiza
comparativă faţă de prevederi.

Administraţia publică locala îşi organizează execuţia de casă a bugetului prin


Trezoreria statului, evidenţiindu-se in conturi distincte:

- veniturile, pe structura clasificaţiei bugetare;

- cheltuielile, în limita creditelor aprobate si destinaţiei stabilite;

- alte operaţiuni ale ordonatorilor de credite dispuse de aceştia;

- venituri extrabugetare şi cheltuielile dispuse de acestea, pe instituţii publice locale


si categorii de resurse.

Urmărirea încasării veniturilor si efectuării cheltuielilor in cadrul administraţiei locale


se realizează având la baza „Contul de execuţie”, pe care Trezoreria îl eliberează zilnic şi în
care sunt evidenţiate, pe de o parte veniturile, iar pe de altă parte cheltuielile la şi de la
bugetul local. In acelaşi timp, pe baza extraselor de cont pe surse, se eliberează viramentele,
notele contabile, foile de vărsământ, prin care se justifica încasările la bugetul local. In
cadrul serviciului Buget Finanţe Contabilitate s-a organizat un sistem de urmărire a încasării
fiecărei surse de venit in programul stabilit pentru fiecare perioada. Analiza zilnică este
prezentată sub forma unei machete, ordonatorului principal de credite, după ce a fost vizată
de directorul economic, oferind o imagine asupra încasărilor realizate, atât în numerar, cat şi
prin viramente.

62
Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare consiliilor locale,
după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuţie a bugetelor
locale, în structura următoare: la venituri - prevederi bugetare aprobate iniţial; prevederi
bugetare definitive; încasări realizate; la cheltuieli - credite aprobate iniţial; credite
definitive; plăţi efectuate.

BIBLIOGRAFIE

1. Ştefura, Gabriel A., Procesul bugetar public, Editura Universităţii „ Alexandru Ioan
Cuza”, Iaşi, 2008
2. Moşteanu, Tatiana, Buget şi Trezorerie Publică, Editura Universitara, Bucureşti, 1997
3. Scorţescu, Gh. şi alţii, Administraţie şi contabilitate publică, Editura Junimea, Iaşi,
2004.
4. Ghe D. Bistriceanu, C. G. Demetrescu, E. I. Macovei Lexicon de finanțe – credit,
contabilitate și informatică financiar contabilă, vol I, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1981
5. Şaguna, Drosu, Dan, Tratat de drept financiar şi fiscal, Editura All Beck, Bucureşti,
2001
6. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice
7. Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale
8. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare
9. Ordonanţa guvernului nr. 45/2003-privind codul de procedură fiscală

63
64