Tema de control 2

Daţi exemple de cel puţin 20 de norme juridice conform clasificării

prezentate la AT2

Studiul normelor opereaza si dupa criteriul fortei lor

juridice, forta care depinde de actele normative care le
contin (legi, decrete, hotarâri etc.). Aceasa clasificare este
prezentata de sine-statator în cadrul fiecarei discipline a
ramurii de drept, în partea introductiva, în legatura cu
izvoarele ramurii respective.
Dupa conduita prescrisa subiectelor, distingem norme
imperative (care pot fi onerative sau prohibitive) si
dispozitive.
 Normele care prescriu obligatia de a înfaptui o
anumita actiune si care, în consecinta, sanctioneaza
conduita pasiva, inactiva, se numesc onerative. Astfel,
conform art.5, lit.h din Hotarârea nr.1290/1990 a
Guvernului privind organizarea si functionarea corpului
de control comercial în cadrul primariilor si prefecturilor,
controlorii din corpul de control comercial al
prefecturilor si primariilor au îndatorirea de a da
dispozitii obligatorii în scris agentilor economici
controlati în scopul înlaturarii neajunsurilor constatate).
În redactarea normelor onerative este caracteristica
folosirea expresiilor "trebuie", "este obligat", "are
îndatorirea„ , insa ele pot lipsi, contextul normei
implicându-le însa. De exemplu, potrivit art. 397 din
 Codul civil, “După divorţ, autoritatea părintească revine
în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa
decide altfel.”. Tot o normă onerativă alcătuiește și
conținutul art. 1296 din Codul civil: “Contractul încheiat
de reprezentant, în limitele împuternicirii, în numele
reprezentatului produce efecte direct între reprezentat şi
cealaltă parte.”
 Normele care interzic savârsirea unei actiuni si care, în
caz de încalcare a inactiunii prescrise, sanctioneaza
conduita ilegal activa, se numesc norme prohibitive (asa
cum sunt cele mai multe norme penale care
sanctioneaza omorul, furtul, tâlharia etc.). Tipic
normelor prohibitive sunt expresiile "se interzice" , "nu
poate" , "este oprit" . De exemplu, potrivit art. 273 din
Codul civil, “Este interzisă încheierea unei noi căsătorii
de către persoana care este căsătorită.”, iar potrivit art.
1847 alin. (1) și (2) din Codul civil “Nu sunt permise
oficiile de arendaşi.” și “Subarendarea totală sau
partială este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute.”
 Acele norme care, neobligând sau neinterzicând o
anumita actiune, recunosc subiectului de drept
posibilitatea optiunii pentru o anumita conduita în
cadrul regulii juridice, se numesc norme dispozitive.
(Majoritatea normelor civile reglementând contractele
se integreaza în aceasta categorie). Normele dispozitive
folosesc termeni precum "poate" , este liber sa"
 Atunci când normele dispozitive consacra drepturi
subiective si libertati al caror exercitiu nu este
obligatoriu (ca în cazul drepturilor si libertatilor
 fundamentale ale cetatenilor ori al drepturilor subiective
civile), ele se manifesta ca norme de împuternicire
(atributive).
 În situatia în care, existând libertatea de actiune si de
optiune a partilor raportului juridic, acestea nu-si
exercita totusi conduita prescrisa, este posibila - prin
acele norme supletive ca varianta a normelor dispozitive
- interventia organelor de stat care suplinesc absenta
manifestarii de vointa a subiectului.
 În cadrul normelor dispozitive, distingem si normele de
stimulare care, având ca scop încurajarea unei actiuni,
rasplatesc pe autorul ei. (Este cazul normelor care
stabilesc recompense morale si materiale pentru merite
deosebite, prevazând acordarea, dupa criterii precizate,
a unor decoratii, titluri de onoare, premii). De exemplu,
potrivit art. 345 alin. (1) texa 1 din Codul civil, “Fiecare
soţ are dreptul de a folosi bunul comun fără
consimţământul expres al celuilalt soţ.”
 Normele de recomandare fac si ele parte din categoria
mai cuprinzatoare a normelor dispozitive si propun o
anumita conduita, neobligatorie însa, care poate fi
urmata si de alte subiecte de drept decât acelea carora
le este destinat actul normativ. Ca autor al
reglementarii, statul propune diferite prevederi
persoanelor juridice private, organizatiilor nestatale,
asociatiilor profesionale s.a. în diverse domenii
(salarizare, protectia muncii), pentru ca acestea sa-si
însuseasca prevederile în cauza. De exemplu, potrivit
art. 209 alin. (3) din Codul civil “Raporturile dintre
 persoana juridică şi cei care alcătuiesc organele sale de
administrare sunt supuse, prin analogie, regulilor
mandatului, dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege, actul
de constituire sau statut.”
 Dupa finalitatea lor imediata, ditingem norme de
organizare (precum acelea ale legii nr.37/1990,
referitoare la modul de organizare si atributiile
Guvernului, ale primului ministru, ministrilor, ministrilor
de stat etc.) si norme sanctionatorii (cum sunt acelea ale
Codului penal, ce precizeaza faptele care constituie
infractiuni si pedepsele corespunzatoare gravitatii lor).
 Normele de exceptie se refera la situatii deosebite care
deroga de la regula generala sau speciala. (Astfel, art.4,
alin.2 din Codul familiei încuviinteaza, pentru motive
temeinice, casatoria femeii care a împlinit vârsta de 15
ani, desi aceasta vârsta este fixata printr-o prevedere
speciala la 16 ani împliniti.) Distinctia facuta între norme
generale, speciale si de exceptie are o deosebita
importanta pentru interpretarea dreptului. Pentru
situatii derogatorii de la norma generala, devin
aplicabile normele speciale sau de exceptie, iar în caz de
concurs între norma speciala si cea de exceptie în
solutionarea aceluiasi caz, va fi aplicata norma de
exceptie.
 Norma prohibitiva: Art. 22 alin. (3): Pedeapsa cu
moartea este interzisa
 Norma permisiva: Art. 21 alin. (1): Orice persoana se
poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a
libertatilor si a intereselor sale legitime.
 Normele de exceptie se refera la situatii deosebite care
deroga de la regula generala sau speciala. Astfel, art.4,
alin.2 din Codul familiei încuviinteaza, pentru motive
temeinice, casatoria femeii care a împlinit vârsta de 15
ani, desi aceasta vârsta este fixata printr-o prevedere
speciala la 16 ani împliniti.
 Norme care reglementeaza direct conduita oamenilor -
întrucât se adreseaza nemijlocit acelora aflati într-o
situatie avuta în vedere de legiuitor - si norme care
reglementeaza indirect conduita - deoarece se prezinta
ca principii, norme- cadru, definitii Art.28, alin.1 din
Codul familiei cuprinde o norma directa: "Sotii sunt
obligati sa poarte în timpul casatoriei numele comun
declarat" , în schimb art.1, alin.3 din acelasi cod
cuprinde o norma indirecta: "Familia are la baza
casatoria liber consimtita între soti" .
 Norma de trimitere: art.103, alin.2 din Codul muncii,
care precizeaza ca, în ipoteza în care o persoana
încadrata în munca produce unitatii la care este angajata
o paguba printr-o fapta de natura infractionala,
repararea ei se va produce conform prevederilor legii
penale la care trimite.
 Norma stimulativa: art.1 lege nr. 142 din Legislatia
muncii, care precizeaza ca, Salariaţii din cadrul
societăţilor comerciale, regiilor autonome şi din sectorul
bugetar, precum şi din cadrul unităţilor cooperatiste şi al
celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează
personal prin încheierea unui contract individual de
munca, denumite în continuare angajator, pot primi o
 alocatie individuală de hrana, acordată sub forma
tichetelor de masa, suportată integral pe costuri de
angajator.
 Norma supletiva: art.1 lege nr. 210 din Legislatia muncii,
care precizeaza ca, Concediul paternal se acorda în
condiţiile prevăzute de prezenta lege, în scopul de a
asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea noului-
născut. Tatăl copilului nou-născut are dreptul la un
concediu paternal de 5 zile lucrătoare, în condiţiile
prevăzute de prezenta lege.