FIȘĂ ACTIVITĂȚI TC 2_BCAP

1.
Avantajele şi dezavantajele sistemului bicameralism
Avantaje
1. Controlul reciproc al celor două camere legislative, în paralel cu controlul
mai riguros a activităţii executivului
2.Un proces legislativ de calitate, bazat pe o dezbatere mai eficace şi mai
profundă
3. Reprezentativitate mai largă a populaţiei, un parlamentar fiind ales de un
număr mai mic de electori

Dezavantaje
1. Procedură greoaie şi îndelungată de adoptare a actelor normative
2. Risc de lipsă de consens între cele două camere pe marginea unui proiect de
lege
3. Costuri ridicate de întreţinere şi funcţionare datorat numărului mare de
parlamentari şi personalului administrativ care îi deservesc

Avantajele şi dezavantajele sistemului unicameralism

Avantaje
1. Proces mai rapid şi mai eficient de legiferare
2. Costuri mai reduse de funcţionare
3.Se elimină contradicţiile dintre cele două camere
4.Înlesnirea relaţiei Parlament-Executiv

Dezavantaje
1. Creează premisele autoritarismului şi deciziilor arbitrare, prin faptul că există
o mult mai mare posibilitate de subordonare sau dominare a sa de către o
forţă politică majoritară
2. Nu constituie o reprezentare prea fidelă a voinţei poporului, întrucât
numărul redus al membrilor săi este limitativ
3. O calitate mai redusă a legilor elaborate, procesul electoral fiind unul mai
superficial
4. Control mai slab al Executivului şi a Preşedinţiei
3.
În actuala Constituţie, articolul 79 are următorul cuprins:
„(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului,
care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării
şi coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României.
(2) Înfiinţarea, organizarea şi funcționarea Consiliului Legislativ se stabilesc
prin lege organică.”
Conform prevederilor alineatului (2) al articolului 7 din Legea nr. 73/1993,
Preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii secţiilor Consiliului sunt numiţi,
aţi ghicit, de Parlamentul României. În consecinţă, această componentă a
statului român, deşi, demagogic, se numeşte Consiliul Legislativ AL ROMÂNIEI,
el nu va acţiona ca un consiliu legislativ AL ŢĂRII, AL POPORULUI român, ci ca
ORGAN al Parlamentului, al organului SUPREM, care poate fi controlat 100% de
mafia politică ţi financiară, aşa cum se întâmplă în România ultimului sfert de
veac. Iată, deci, de ce nu trebuie să ne mire faptul că acest Consiliu a avizat
nefavorabil proiectul nostru de lege privind revizuirea Constituţiei României,
de ce acest Consiliu se opune instituirii „suveranităţii populare”, cum o
numeşte el, de ce este împotriva scoaterii statului de sub controlul mafiei
politice şi financiare şi punerii statului sub controlul poporului, de ce ţine cu
dinţii de prevederile constituţionale care apără averile dobândite prin hoţia
statală numită „privatizare”, ca şi cele care apără „dreptul” străinilor de a
deveni stăpâni asupra resurselor naturale şi asupra teritoriului naţional al
românilor.
6.
Prin lider politic se întelege, de regula, individul cu potentialul de influenta si
autoritate cel mai ridicat si, implicit, cu gradul de preferinta si dezirabilitate cel
mai înalt din cadrul organizatiei/comunitatii de interese politice. Spre el tind
sau cu el se identifica sau se asociaza cei mai multi membri ai colectivitatii în
cauza, pentru ca abilitatile si calitatile sale manageriale, psihologice, morale
asigura conducerea acesteia spre performanta, integrare si stabilitate.
Adevaratul lider îsi demonstreaza autoritatea si influenta fara a apela la
constrângere, control excesiv, manipulare, îndoctrinare. Recunoasterea puterii
sale, de catre cei pe care îi conduce, depinde, într-o masura mai mare sau mai
mica, de unele cerinte, trasaturi si principii asupra carora ne propunem sa ne
oprim, pe scurt, în cele ce urmeaza.
7.
Conform Constituției, Presedintele Romaniei :
 reprezintă statul român,
 este garantul independenței naționale, al unitătii și al integritătii
teritoriale a tării,
 veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autoritătilor
publice,
 este mediator între puterile statului
Se apreciază că Președintele României apare într-o triplă ipostază :
 In calitate de șef al statului
 Șef al executivului, alături de premier
 Garant al respectării Constituției și mediator
Tot conform Constituției, acesta trebuie să fie neutru și echidistant față de
partidele politice, fiindu-i interzisă calitatea de membru într-un partid politic.
 Președintele poate cere poporului exprimarea voinței cu privire la
probleme de interes general, însă doar cu condiția consultării
Parlamentului
 Guvernul răspunde numai în fața Parlamentului, nu și a Președintelui
 Președintele nu are drept de inițiativă legislativă
 Majoritatea decretelor prezidențiale sunt contrasemnate de către
primul-ministru
 În mare parte, atribuțiile sunt condiționate de intervenția Guvernului sau
a Parlamentului