Sunteți pe pagina 1din 28

 

   i
   i
  r
  o
   t
  o
  m
  o
  c Kinetoprofilaxie in coxartroza 
  o
   l
   i
  n
  u
   i
   t
  c
  e
   f
  a
  n
   i
  e Lector universitar doctor: BUSNEAG CARMEN
  c
   i
   t
  e
  n
   i
   k
  e Student : Teodor Alina Mihaela
  m
  a
  r Master anul II
  g
  o
  r
Fiziokinetoterapie in afectiuni locomotorii
   P 1
 

 1. Introducere
 2. Clasificarea coxartrozei

 3. Prezentarea tabloului clinic al coxartrozei

 4. Coxartroza– examen radiologic

 5. Tratament de recuperare

 6. Bibliografie

2
 

 Definitie:

 Coxartroza- patologie reumatismala articulara


degenererativa si non-inflamatorie a soldului
caracterizandu-se prin dureri de origine mecanica si o
redoare articulara care intretine o jena functionala
putand deveni in scurt timp o patologie invalidanta.

3
 

Secundara

Primitiva

4
 

• cu debut la 40-60 de ani,


• etiologie necunoscută,
• factori predispozanţi -
obezitate, menopauză,
senescenţă 
Coxartroza • apare mai frecvent la femei
• tratamentul este inainte de
primitiva toate unul conservator si
simptomatic, intervenindu-se
prin metoda chirurgicala cel
mai tarziu posibil

5
 

• malformaţii, distrofii de
creştere, traumatisme,
artrite diverse,
• cu debut înainte de 40 de
ani
Coxartroza • are o evolutie mai rapida
• tratamentul fiind precoce,
secundara corectiv si de ordin
preventiv la inceput, mai
ales in cazul displaziilor
subluxate

6
 

3. Prezentarea tabloului clinic al


coxartrozei

7
 

1
de intensitate moderată şi de tip mecanic 

3 3

regiunea inghinală, cu iradiaţii în regiunea


4 fesieră şi retrotrohanteriană, sau pe faţa
anterioară a coapsei până la genunchi
(uneori sub formă de gonalgii izolate, care
pot duce la confuzii diagnostice)

apare la:
• mers pe teren accidentat,
• ortostatism prelungit,
• trecerea de la poziţie şezând la poziţie verticală  
8
 

Inspecţia 

atitudine vicioasă - în flexum, rotaţie


externă şi adducţie 

hipotrofia / atrofia  grupelor musculare


fesiere şi cvadricipitale - se instaleză 
relativ precoce 

pliul fesier – şters – în caz de hipotrofie


musculară 

9
 

 flexia se însoţeşte de o rotaţie internă 


 extensia se însoţeşte de o rotaţie

externă 
 rotaţie internă – coapsa se deplasează

intern, iar gamba extern


 rotaţie externă – deplasarea coapsei

extern şi a gambei intern

10
 

Testarea mobilităţii 

 rotaţie internă -
limitată 

11
 

 Testarea mobilităţii 

 Testul Patrick (FABER - abducţie, rotaţie externă  durere)


 ‘semnul pantofului’ (Duverney) - nu poate efectua flexia-


rotaţia necesară sprijinirii piciorului pe coapsa opusă 
12
 

 Testarea mobilităţii 

• ‘semnul cifrei 4’  - decubit dorsal, bazin fixat, coapsa


 în abducţie, genunchi flectat si călcâiul sprijinit pe
genunchiul opus; se măsoară  distanţa  genunchi-planul
mesei.
•  Normal < 20 cm,
•  în coxartroză > 20-30 cm

13
 

 Testarea mobilităţii 

 Testul Patrick (FABER - abducţie, rotaţie externă  durere)

 ‘semnul pantofului’ (Duverney) - nu poate efectua flexia-


rotaţia necesară sprijinirii piciorului pe coapsa opusă 
14
 

 Testarea mobilităţii 

• Semnul Trendelenburg pozitiv


-  la sprijinul unipodal, bazinul coboară de partea piciorului
ridicat prin deficitul cvadricepsului şi fesierului mijlociu 

15
 

 Testarea mobilităţii 

 Semnul lui LERI


-  pacient în decubit ventral; mâna examinatorului
prinde glezna pacientului şi  încearcă  să  ridice în
sus membrul inferior cu genunchiul flectat la 90º;
-  genunchiul nu se poate desprinde de planul
orizontal  limitarea extensiei şoldului 

16
 

 îngustarea interliniei alterarea


articulare  uzura structurilor osoase,
cartilajului articular,

deformările capului
osteoscleroză
femural şi ale
subcondrală 
cotilului,

deplasările capului
apoziţiile marginale
femural în raport de - osteofitoze
cotil

17
 

18
 

VSH
<20mm/h

Coxalgie + 2
din
următoarele: 

 Îngustarea Prezenţa
spaţiului
articular osteofitelor
(radiologic) (radiologic)

19
 

Combaterea
durerii

Creşterea
gradului de Asigurarea
coordonare unei bune
stabilităţi a
şi echilibru
şoldului 
 în mers
Obiective

Evitarea Asigurarea
instalării
unor unei
mobilităţi
atitudini funcţionale 
vicioase

20
 

 Măsuri de igienă ortopedică 


 Reducerea sau menţinerea greutăţii corporale sub
greutatea ideală 
 Evitarea ortostatismului şi mersului prelungit pe jos  

 folosirea lifturilor, scărilor rulante 


 Evitarea unei poziţii prelungite şezând, în special în
fotolii joase
 Mers cu sprijin în baston (mâna opusă) 
 Evitarea mersului pe teren accidentat
 Evitarea purtării încălţămintei cu toc înalt  
 Pantofi cu tocuri moi
 Evitarea şchiopătării pentru controlul mersului  
 De 2 ori pe zi - repaus postural la pat
repaus în decubit ventral

 Deplasare pe bicicletă 

 Corectare inegalitate de membre  2 cm


 Program de kinetoprofilaxie la domiciliu

21
 

 Electroterapie

 cu rol antalgic: curenţi  interferenţiali  cu spectrul de interferenţă 


de 90-100 Hz şi curenţi Trabert la nivelul articulaţiei şoldului 

 cu rol excitomotor: curenţi  de  joasă  frecvenţă  (curenţi 


dreptunghiulari) şi  curenţi  de medie frecvenţă  cu aplicaţie  la
nivelul grupelor musculare hipotrofiate: fesieri, cvadriceps, triceps
sural.

 unde scurte la nivelul articulaţiei  şoldului  afectat, cu realizarea


endotermiei profunde producând astfel vasodilataţie, miorelaxare.

 ultrasunet în regim pulsat cu rol antalgic, miorelaxant

22
 

 Masaj

 masajul manual decontracturant, precedat de termoterapie


 fesier mare, ischio-gambieri, adductori, cvadriceps,

musculatura lombară 

 masajul mecanic vibrator

 masajul vascular al membrului şi segmentelor de membru 

 masajul antalgic, în puseu

 tracţiuni, manipulări, elongaţii în perioada cronică  

 fricţiuni pe punctele dureroase şi pe inserţiile musculare


periarticulare
23
 

Baia caldă generală  Baia cu nămol 

Hidroterapie  

Duş subacval  hidrokinetoterapie

24
 

 Kinetoterapie

 Posturări funcţionale:
 pentru evitarea flexumului şi rotaţiei externe preventiv în stadiul
iniţial, corectoare în stadiul evolutiv, dar devin inutile în stadiul
final
 pentru evitarea flexumului.
 decubitul ventral, eventual cu un sac de nisip pe sacru şi  o
pernă mică sub genunchi;
 decubit dorsal, o pernă sub fese, şoldul afectat întins (eventual
cu sac de nisip sub coapsă),  iar celălalt  mult flectat (cu
genunchiul la piept);
 decubit dorsal la marginea patului lăsând  membrul inferior să 
atârne jos din pat.
 pentru evitarea rotaţiei externe:

  în poziţia  de şezând pe un scaun cu picioarele pe sol, se caută 


ca piciorul omonim soldului coxotic să se afle cât mai în afara
scaunului, genunchii fiind apropiaţi unul de altul;
 uneori, pentru noapte, pot fi folosiţi  suporţi  pentru picior şi 
gambă, orteze din faşă  gipsată sau materiale termoplatice, ca
nişte  jgheaburi cu două  susţinătoare   laterale, care obligă 
membrul inferior să  rămână  în poziţie  anatomică   (picior cu
degete spre zenit) blocând tendinţa spre rotaţie  externă (picior
cu degete spre exterior). 25
 

 Kinetoterapie
 Mobilizări articulare: pasive, active, scripetoterapie

 Tonifierea musculaturii abductoare, rotatorii mai ales interne,


extensorii, flexori şi  rotatori externi, folosind contracţiile 
izometrice şi mişcările active cu rezistenţă progresivă (izotonice)

 Refacerea forţei musculare a muşchilor stabilizatori ai


şoldului:
 fesier mijlociu – stabilitatea şoldului în plan frontal 
 fesier mare şi ischiocrurali – stabilitate în plan sagital,
contracarare flexum
 cvadriceps – conserva extensia genunchiului

 Recâştigarea controlului muscular dinamic pentru mers 

 Corectarea poziţiei bazinului,


 Menţinerea funcţionalităţii normale a coloanei lombare, a
genunchiului omolateral şi a membrului inferior heterolateral;
prevenirea/corectarea atitudinilor vicioase
26
 

Papilian V. – “anatomia omului”, vol I, ed/ V,


Bucuresti, editura Didactica si Pedagogica, 1974

 Sbenghe T. –” Kinetologie profilactica terapeutica si


de recuperare “Bucuresti, Ed. Medicala 1987

- Sbenghe T. –”Bazele teoretice si practice ale


kinetoterapiei” Bucuresti , ed. Medicala 2000

Sidenco E.L- “Bilantul articular si muscular”, ed.


Fundatiei Romania de maine, 2000

27
 

28

S-ar putea să vă placă și