Principiile sistemului de marketing

Sistemul de marketing creat şi aplicat în ţările dezvoltate cu rezultate deosebit de

favorabile în ridicarea nivelului de trai se extinde în ultimele decenii şi în celelalte ţări ale
lumii. Experienţa arată că el influenţează pe toată lumea dar în moduri diferite, generând
astfel şi conflicte de interese între cumpărători, producători şi grupuri publice, a căror
depăşire se poate face dacă sistemul de marketing va reuşi să atingă patru principii :
maximizarea consumului, a satisfacţiei consumatorului, a posibilităţilor de alegere a
consumatorului şi a calităţii vieţii1.
A – Maximizarea consumului pare să constituie dorinţa oricărui individ, sensul vieţii
lui fiind satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale în tot mai mare măsură, iar aceasta se
împlineşte prin consum de bunuri şi servicii.
B – Maximizarea satisfacţiei consumatorului trebuie să evidenţieze latura calitativă
a consumului de bunuri şi servicii. Evaluarea nivelului de satisfacţie pe care o produce
bunul sau serviciul oferit consumatorului este dificil de făcut întrucât nu există mijloace
de măsurare, iar oamenii sunt influenţaţi de o mulţime de factori subiectivi în aprecierea
gradului de satisfacere a necesităţilor lor.
C – Maximizarea posibilităţilor de alegere a consumatorului presupune ca varietatea
bunurilor şi serviciilor ce ar corespunde dorinţelor sale să fie imensă, ceea ce conduce la
mărirea costurilor şi a preţurilor acestora, iar în condiţiile veniturilor limitate posibilităţile
de cumpărare se reduc şi nu se mai pot atinge celelalte obiective.
D – Maximizarea calităţii vieţii vizează nu doar cantitatea, calitatea, disponibilitatea
şi costul bunurilor materiale şi serviciilor, ci şi calitatea mediului natural şi cultural.
Calitatea vieţii este însă un concept complex cu accepţiuni diverse şi în acelaşi timp greu
de măsurat, dar sigur un obiectiv la care visează orice persoană.
Apreciem, că cele patru principii pe care ar trebui să le îndeplinească sistemul de
marketing se află în strânsă interdependenţă şi ca urmare se impune abilitate şi inteligenţă
în combinarea efectelor acestora pentru a obţine maximizarea rezultatelor.

Optica de marketing
Viziunea de marketing combină adoptarea la scara întregii organizaţii a filosofiei
de marketing cu aptitudinile funcţionale de satisfacere a necesităţilor consumatorilor,
astfel încât piaţa în prealabil cunoscută este aceea care determină caracteristicile
produsului/serviciului şi modalităţile de comercializare, iar producătorul creează numai
bunurile şi serviciile pe care consumatorul le doreşte şi ca urmare le cumpără. Astfel,
obiectivul activităţii de marketing, de a face vânzarea de prisos, deoarece produsul se
vinde singur, se atinge în mod firesc.
Orientarea de marketing s-a impus treptat, pe măsură ce s-a trecut de la conceptul
de marketing, care reprezenta doar activităţile de vânzare, distribuţie fizică şi publicitate,
la orientarea managerială a marketingului, exprimată prin mixul de marketing, adică prin
trecerea de la concepţia tradiţională de marketing reflectată de optica de producţie
(orientarea spre producţie, specifică perioadei 1900-1930) şi optica de vânzare (orientarea
cu predilecţie spre desfacerea, din perioada 1930-1950), la optica modernă de marketing
a căreia specificitate este orientarea spre piaţă, din perioada postbelică.
În optica tradiţională, marketingul era doar un accesoriu în raport cu producţia,
limitându-se ca sferă la distribuţia fizică şi la publicitate.
 În optica modernă, marketingul este o activitate esenţială a agentului economic,
sfera sa de cuprindere fiind extrem de largă, vizând integrarea rezultatelor cercetării în
toate fazele vieţii unui produs în circuitul care începe şi se termină cu consumatorul.
Pilonii activităţii de marketing ce conferă organizaţiei posibilitatea racordării
activităţii sale la cerinţele de consum ale societăţii sunt:
- consumatorul, care trebuie să fie în centrul atenţiei activităţii organizaţiei, cu
nevoile şi dorinţele sale;
- profitul net, care este scopul final ce se realizează prin satisfacerea nevoilor
consumatorilor;
- organizarea de marketing, ce permite adoptarea deciziilor în funcţie de cerinţele
pieţei.

Marketingul este o activitate deosebit de complexă, care nu trebuie confundată –

cum se mai întâmplă – cu vânzarea produselor sau cu studierea consumului, ea le
înglobează alături de alte activităţi care sunt în ansamblul lor, proiectate să direcţioneze,
să deservească şi să satisfacă necesităţile consumatorului. Desfacerea pe piaţă este
punctul de pornire al activităţilor organizaţiei, nu punctul final. Preocupările
marketingului nu se limitează la activitatea de desfacere, ci vizează şi o serie de activităţi
ante- şi post-desfacere.
În succesiunea logică, fazele care formează conţinutul marketingului sunt:
- cercetarea şi identificarea nevoilor de consum şi orientările lor;
- proiectarea viitoarelor produse/servicii;
- testarea prototipului;
- concluziile privind perspectiva produsului;
- stabilirea politicii de preţuri;
- pregătirea pieţei;
- lansarea produsului pe piaţă;
- organizarea raţională a procesului de vânzare;
- studierea gradului de satisfacere a nevoilor;
- sintetizarea principalelor elemente privind îmbunătăţirea produsului.

Marketingul se constituie într-un amplu studiu cu privire la modul în care diferite

segmente ale societăţii îşi satisfac necesităţile prin procesul schimbului, întrucât prin
activitatea de marketing se pot realiza în principal, identificarea şi delimitarea cererii şi
concurenţei, organizarea reţelei de reprezentare, informare, comercializare, distribuţie şi
promovarea politicii de preţ şi de produs, precum şi de identificarea căilor optime de
cooperare internaţională şi plasare de capital.
În expresii de coloratură spiritul de marketing se exprimă în următoarele
imperative:
- să descoperi dorinţele consumatorului şi să le îndeplineşti;
- să produci numai ceea ce se poate vinde, în loc să încerci să vinzi ceea ce se
produce;
- să iubeşti consumatorul, şi nu produsul;
- să satisfaci nevoile consumatorului în condiţii de rentabilitate.