UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEADE TIINE ECONOMICE

CATEDRA: ECONOMIE,MARKETING I TURISM

Lucrul individual

CARACTERISTICILE I PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE A MARKETINGULUI

A elaborat:
Conductor tiinific:

Chiinu 2015

CUPRINS

Introducere...........................................................................................................................3
Abordri conceptuale privind marketingul.......................................................................4
Apariia i dezvoltarea marketingului..............................5
Principiile, funciile i mijloacele marketingului.......6
Perspectivele de dezvoltare ale marketingului...8
Concluzie ..............................................................................................................................10
Bibliografie............................................................................................................................11

INTRODUCERE
2

nainte de apariia analizei de pia, majoritatea companiilor se concentrau pe produse, angajnd

echipe de vnztori pentru a mpinge produsele pe i n pia, fr a lua n considerare nevoile
reale ale pieei. O organizaie orientat spre nevoile pieei i ale clienilor mai nti determin
dorinele potenialilor si clieni i mai apoi construiete produsul sau serviciul. Teoria i practica
marketingului sunt justificate prin convingerea conform creia clienii folosesc un
produs/serviciu pentru c au o nevoie, sau pentru c produsul/serviciu aduce un presupus
beneficiu.
Dou aspecte importante ale marketingului sunt recrutarea de noi clieni (achiziie) i
meninerea/impulsionarea relaiilor cu clienii existeni (administrarea bazei de clieni).
Dup ce un vnztor a trecut de faza de marketing de achiziie prin faptul c l-a convins pe un
potenial client s cumpere, marketingul administrrii bazei de clieni devine prevalent. Procesul
de administrare a bazei de clieni ncepe s schimbe vnztorul spre construirea unei relaii,
ncurajnd legturile, i dezvoltarea beneficiilor care l-au determinat pe client s cumpere, i
mbuntind produsul/serviciul pentru o continu protejare a afacerii de intervenia
competitorilor.
Metodele de marketing sunt clasificate de muli ca fiind tiine sociale, n mod
particular psihologie, sociologie, i economie. Antropologia are de asemenea o mic, dar n
cretere, influen. Prin publicitate, se nrudete cu multe arte creative.
n cadrul unei organizaii, marketingul este funcia de creare, comunicare i livrare ctre clieni a
valorii produsului de baz al companiei sprijinind, astfel, vnzarea. Marketingul are o zon de
aciune referitoare la produs i o zon de aciune referitoare la imagine. Marketingul de produs
controleaz produsul de la concepere, lansare pn la faza de sfrit de via i, eventual,
nlocuite cu un alt produs, controlnd produsul att calitativ (modificri aduse de-a lungul duratei
de via n funcie de informaiile de pe pia), ct i cantitativ market share. Marketingul de
imagine reprezint acele activiti care creeaz notorietatea produsului prin brand sau marc,
folosind aciuni de publicitate i PR.
Philip Kotler e de prere ca "marketingul este acea funciune a firmei care identific nevoi i
dorine nc nesatisfcute, le definete ca atare i le msoar intensitatea i potenialul de
profitabilitate, stabilete care sunt pieele-int pe care le poate servi cel mai bine organizaia,
decide asupra produselor, serviciilor i programelor adecvate pentru servirea pieelor astfel
selectate i le cere tuturor celor din organizaie s se gndeasc la client i s-l serveasc." Tot
acesta afirm c Marketingul este acea activitate umana directionata spre satisfacerea nevoilor
si dorintelor umane printr-un process de schimb

ABORDARI CONCEPTUALE PRIVIND MARKETINGUL

Marketingul este un termen de origine anglo-saxon care nseamn a face tranzacii pe pia, a
cumpra i a vinde, desemnnd un proces de schimb n cadrul pieei. Marketingul a fost privit
iniial drept o filozofie a desfacerii, cuprinznd strdaniile ntreprinderii de a-i promova i vinde
produsele ( acestea fiind realizate, de cele mai multe ori, fr a lua prea mult n considerare
cerinele reale ale consumatorilor), ulterior sporirea complexitii mediului economic i a
nevoilor de consum au impus dezvoltarea domeniului de aciune a marketingului i
transformarea sa ntr-o nou filozofie a afacerilor. Privit drept o filozofie a afacerii marketingul
se constituie n abilitateade a crea i pstra o clientel profitabil (lucru posibil n msura n care
firma reuete s satisfac cererile consumatorilor).
Prin urmare, cheia succesului este privit drept abilitatea atragerii i pstrrii de client profitabili.
Marketingul produce o inversare a vechiului raport dinte firm i pia, n sensul c orientarea
ntregii activiti a firmei se face pornind de la cerinele cumprtorilor, produsele i serviciile
oferite trebuind s corespund n msur ct mai mare nevoilor acestora. Astfel, marketingul
urmrete cunoaterea pieei poteniale, actuale i viitoare, pentru adaptarea produciei
corespunztor satisfacerii consumatorilor n msur ct mai mare i realizrii de
profit de ctre agentul economic.
Coninutul concret al marketingului cuprinde potrivit specialitilor trei elemente principale,
inseparabile:
1. Marketingul reprezint o optic nou, un mod nou de a gndi, o nou concepie asupra
orientrii, organizrii i desfurrii activitii firmei.
2. Marketingul reprezint, n acelai timp, o activitate practic, concret, ce cuprinde
ansamblul operaiunulor i proceselor prin care firma i utilizeaz resursele de care dispune n
scopul satisfacerii nevoilor concrete ale pieei i obin de profit.
3. Marketingul reprezint i un set de tehnici moderne de gestionare a pieei ( desfurarea
activitii firmei necesit utilizarea unui instrumenztar adecvat pentru investigarea nevoilor de
consum, cercetarea pieei, optimizarea aciunilor firmei, fundamentarea tiinific a deciziilor de
marketing etc.)
Datorit caracteristicilor proceselor de marketing, modalitilor de implementare a deciziilor de
marketing, acceptiunilor i viziunilor noi asupra elementelor care compun o aciune de marketing
precum i ca urmare a nivelurilor diferite de percepie i abordare a acestei componente
a economiei de pia, definitiile i explicaiile aduse termenului de marketing sunt variate i
permanent adaptate noilor realiti ale mediului economic.
4

Apariia i dezvoltarea marketingului

Marketingul este o tiin care n-a aprut ntmpltor, ci n urma unor importante schimbri
social-economice, parcurgnd un ir de etape succesive. Majoritatea autorilor susin c
nceputurile marketingului revin secolului trecut i au originea n SUA, unde pentru prima dat
termenul de marketing a nceput s fie utilizat n literatura unor cursuri universitare (n 1901 la
Universitile din Michigan i Illinois, n 1905 la Universitatea din Pennsylvania). n ceea ce
privete fixarea perioadei de debut a marketingului i a fazelor desfurrii lui nu exist un
consens n rndul specialitilor. Astfel, dup J. G. Udell i G. R. Lacziac fac urmtoarele
delimitri:
a) societatea preindustrial;
b) societatea industrial;
c) etapa dominat de piaa cumprtorului;
d) etapa societii complexe.
Dup Robert Bartels urmtoarele etape:
a) etapa descoperirii marketingului primul deceniu al secolului nostru (1900);
b) conceptualizarea marketingului (1910);
c) integrarea marketingului n viaa ntreprinderilor (1920);
d) dezvoltarea marketingului (1930);
e) reevaluarea marketingului (1940);
f) reconceptualizarea marketingului (1950 pn n zilele noastre)
O clasificare a etapelor evoluiei marketingului este acea fcut de Robert L. King care
cuprinde:
1. etapa orientrii spre producie: 1900 1930;
2. etapa orientrii spre vnzri: 1930 1950;
3. etapa de marketing dup 1950.
n ultimul timp se vorbete despre un al patrulea stadiu cel al unei orientri sociale a
marketingului, al asumrii unor responsabiliti sociale i umane de ctre firme. Prin constituirea
sa ca disciplin tiinific, marketingul a contribuit efectiv la mbogirea teoriei economice i la
dezvoltarea altor ramuri din sistemul tiinelor economice.

Principiile, funciile i mijloacele marketingului

Marketingul ca metodologie const din anumite principii, funcii, mijloace, metode de organizare
a activitii pe pia a ntreprinderii. Principiile marketingului sunt tezele principale ale activitii
pe pia a ntreprinderii, ce prevd cunoaterea pieei, adaptarea la condiiile pieei, influena
asupra ei. Cele mai principale principii ale marketingului sunt:
1. Cunoaterea pieei, studierea multilateral a necesitii. Acest principiu presupune colectarea
informaiei sigure despre pia, structura i dinamica cererii, gustul i preferinele
cumprtorului, despre condiiile de funcionare a ntreprinderii.
2. Adaptarea la pia, producerea mrfurilor ce corespund cererii pe pia. Trebuie s se produc
ceea ce se vinde, nu s se vnd ceea ce putem produce. Este necesar elaborarea de mrfuri ce
corespund mai mult cerinelor pieei dect al concurenilor.
3. Influena asupra pieei, formarea cererii, stimularea vnzrilor. Dac astzi se uit de
consumatori, mine se va uita de pia, trebuie s se tie care sunt problemele consumatorului.
4. Marketingul pentru firm, nu firma pentru marketing. Afacerea este problema ntregii firme i
personalul nelege profund acest lucru.
Realizarea acestor principii orienteaz ntreprinderea spre atingerea rezultatului final i are
perspective n sensul rezultatelor de lung durat ale activitii de marketing. nelegerea clar a
obiectului de activitate al unei tiine se afl n legtur direct cu funciile sale. Profesorul C.
Florescu formuleaz urmtoarele funcii ale marketingului:
a) Cercetarea pieei, a nevoilor de utilizare sau consum reprezint punctul de plecare a ntregii
activiti de marketing. Studiul pieei asigur fundamentarea tuturor deciziilor de marketing.
b) Adaptarea continu a capacitii firmei la cerinele mediului su de pia reprezint o funciemijloc care presupune mobilizarea resurselor umane, materiale i financiare ale ntreprinderii
spre o acomodare operativ pe pia prin mrfurile pe care le fabric / comercializeaz.
c) Satisfacerea maxim a nevoilor de consum reprezint funciile-obiectiv ale marketingului. Ea
semnific finalitatea activitii oricrui agent economic interesat s desfoare o activitate
rentabil. Aceast funcie se realizeaz printr-o serie de msuri ce presupun formarea clientelei
proprii, de educare a gusturilor consumatorilor.
d) Maximizarea eficienei economice presupune optimizarea desfurrii tuturor proceselor
economice (producie, transport, depozitare, comercializare) ce aduc profit n condiiile
economiei de pia

Se asteapta ca in viitor activitatea comerciala internationala sa afecteze politica interna mai mult
decat in trecut. Guvernele, in dorinta de a structura activitatea economica interna, vor fi fortate sa
intervina mai frecvent pe pietele internationale. Fluxurile comerciale vor determina schimbari
structurale majore in gradul de ocupare, cu importante efecte sociale. Guvernele vor trebui sa
inteleaga repercusiunile internationale ale legislatiei interne. Impunerea de taxe speciale va trebui
avuta in vedere in lumina repercusiunilor asupra competitivitatii ramurii. Guvernele se vor
confrunta in viitor si cu accelerarea introducerii progresului tehnic si cu problemele poluarii si
incalzirii globului. Ca rezultat, se estimeaza ca se va intari colaborarea dintre guverne si
corporatii.
Printre cele mai relevante tendinte in evolutia marketingului international sunt:

globalizarea pietelor, in conditiile mentinerii particularitatilor locale;

cresterea numarului de consumatori ai noilor produse;

cresterea segmentului de piata al populatiei afluente;

cresterea ponderii serviciilor;

cresterea ponderii proiectelor de infrastructura.

1.
Globalizarea pietelor, in conditiile mentinerii particularitatilor locale. Pietele devin din ce
in ce mai globale. Omogenizarea gusturilor si tendintelor de creare a unei Europe unice
incurajeaza standardizarea produselor, insa diferentele istorice si culturale sunt suficient de
puternice, asa ca vor fi necesare unele adaptari la specificul local, pentru a creste o parte de piata
in diferite tari.
2.
Cresterea numarului de consumatori ai noilor produse. Aparitia pietelor globale presupune
extinderea marimii pietei totale a noilor produse. Introducerea unor noi produse, cum ar fi
produsele software, compact discurile, aparatele radio portabile, au avut succes in toata lumea.
3.
Cresterea segmentului de piata al populatiei afluente. Internationalizarea afacerilor a dus si
la cresterea considerabila a numarului celor care isi permit cumpararea unor produse de lux.
4.
Cresterea ponderii serviciilor. Cresterea sectorului serviciilor reprezinta un fenomen
global. Serviciile contribuie la formarea produsului intern brut al tarilor dezvoltate cu peste 60%.
Chiar si in tarile mai sarace, ponderea serviciilor este de peste o treime in produsul intern brut.
5.
Cresterea ponderii proiectelor de infrastructura. Nu se poate realiza dezvoltarea fara o
structura adecvata.

PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE ALE MARKETINGULUI

Este incontestabil, ca n perioada postbelica si mai ales n ultimele doua decenii, marketingul s-a
impus ca unul din factorii importanti ce au cotribuit la obtinerea performantelor deosebite a
firmelor de succes din tarile dezvoltate. El s-a doveditun catalizator al cresterii economice n
aceste tari. Piata internationala se afla in continua schimbare. Acesta nu este insa un lucru nou.
Totusi, schimbarile petrecute in ultimul timp sunt mult mai frecvente si au un impact mai mare
asupra derularii afacerilor. In plus trecutul nu mai poate fi folosit in aceeasi masura pentru
prevederea viitorului. Succesul n afaceri al firmelor ce si-au nsusit orientarea de marketing se
datoreaza faptului ca marketingul reprezinta domeniul cunostintelor necesare amplificarii
eficacitatii eforturilor depuse de acestea, ntruct el reuneste concepte, cai, metode si
fundamenteza o metodolagie adecvata a relatiilor cu mediul economico-social n general, cu
piata n mod special ,ceia ce-i ofera garantia ca bunurile materiale create si serviciile prestate se
vor vinde pe piata, daca ele corespund necesitatilor, anticipat identificate ale consumatorilor.
Experienta practica a demonstrat ca firmele ce au atins performante superioare din punct de
vedere al eficientei sunt cele care: au o perspectiva si o orientare de marketing veritabila; nteleg
ca realitatea pietii pretinde o mare receptivitate fata de mediu si deci trebuie sa manifeste
flexibilitate si adaptabilitate la schimbarile acestuia inclusiv n privinta structurii si sistemelor
organizationale, adopta o strategie competitionala de rezistenta pentru a neutraliza concurenta,
promoveaza noul si se preocupa de asigurarea unui echilibru strategic. Realizarile deosebite ale
unor firme sunt si cosecintele evolutiei marketingului, att ca filozofie ct si ca disciplina
economica adecvata pentru supravietuire si succes, acum cnd se apropie secolul
XXI. Specialistii apreciaza ca marketingul se afla ntr-un proces de continua evolutie, iar n
momentul actual parcurge o etapa de avnt n ciclul sau de viata, nicidecum de declin, cum
afirma unii comentatori. In termenii etapizarii ciclului de viata, noi consideram ca marketingul se
afla undeva ntre copilarie si adolescenta. Cu toate acestea, marketingul se confrunta cu o serie
de dificultati, neajunsuri care au si provocat critici adesea aspre la adresa sa. Astfel, este evident
ca ntre teoria si practica de marketing exista un mare decalaj, teoria fiind cea care devanseaza
practica, ntruct o serie de concepte, principii, metode sunt insuficient cunoscute, ntelese si
desigur aplicate n activitatea organizatiilor. De asemenea, se constata aparitia unui mare numar
de concepte care ar putea fi aplicate, dar ele trebuie selectate n conformitate cu conditiile
specifice din fiecare organizatie si utilizate n masura n care corespund nevoilor practice ale
acestora. Studiile din tarile dezvoltate, evidentiaza ca numai marile companii sunt orientate spre
marketing si aplica cu competenta practicile corespunzatoare, ceea ce se reflecta n nivelul nalt
al rentabilitatii activitatii lor. Se remarca n lucrarile de specialitate pozitia critica a
8

teoreticienilor fata de practicieni n general, fata de manageri n special, care desi accepta
filosofia de marketing, manifesta putin interes, slaba capacitate de aplicare a acesteia n practica.
Criticile pe care si le atrage marketingul sunt legate mai ales de functia practica dect de
conceptia teoretica. Astfel se constata ca marketingul nu reactioneaza promt si eficient la
principalele dificultati cu care se confrunta economia, nu adopta modalitatile de reactie
operationale, manifesta inconsecventa n aplicarea propriilor principii, provoaca cheltuieli mari
pentru publicitate si prin supradimensionarea adeseori a departamentului respectiv. Intr-un studiu
al specialistilor britanici se aprecieaza ca departamentele de marketing sunt confuze si insuficient
definite, de multe ori mioape, ntruct si aduc rareori contributia la dezvoltarea afacerii sunt
marginalizate, dar directorii de marketing si supraestimeaza contributia si adesea nu se nteleg
cu ceilalti directori ai organizatiei. De aceea se concluzioneaza ca "marketingul este mai necesar
ca oricnd, dar ca serviciu functional el nu mai reuseste sa-si atinga scopurile". O sursa a
criticilor aduse marketingului o constituie si onestitatea raporturilor de piata ale organizatiei.
Adesea practica de marketig nu a corespuns cu satisfacerea nevoilor consumatorilor, rezultnd
abuzuri ale producatorilor si distribuitorilor ce au prejudiciat pe consumatori. "Acestia la rndul
lor au reactionat, fie prin intermediul miscarilor de aparare ale consumatorilor, fie prin
intermediul puterii publice, pentru a le creste drepturile acestora fata de vnzatori". Toate aceste
critici au facut ca marketingul sa nu aiba ntodeauna o reputatie prea favorabila, care ar putea sa-l
marginalizeze daca nu va raspunde prompt si eficient noilor provocari. Se constata nsa ca un
numar tot mai mare de organizatii din diverse domenii de activitate adopta conceptia de
marketing.

CONCLUZIE
Marketingul se desfasoara ntr-un mediu global dinamic, vast si complex, ca urmare a tehnicii
moderne, a schimbarilor sociale si politice ce se reflecta n procesul globalizarii rapide a
economiei, a dinamicii acesteia, dar si a accentuarii responsabilitatilor etice si sociale ce revin
firmelor si pe care acestea nu le mai pot ignora. Organizatiile care nu reusesc sa se integreze si sa
raspunda favorabil acestor modificari sunt n pericol sa ramna n urma sau chiar sa dispara. Ele
trebuie sa-si adapteze continuu strategiile, ntruct modificarea mediului duce la anularea calitatii
strategiilor care au avut succes ieri si deci este nevoie de altele pentru mine. Se apreciaza
ca internationalizarea efectelor are cel mai mare impact asupra activitatii de marketing, ntruct
impune restructurarea operatiunilor de marketing la nivel national, pentru a concura n plan
international. Cum aceasta tendinta este ireversibila, organizatiile trebuie sa reactioneze adecvat,
adica sa gndeasca global si sa actioneze local, sa faca saltul catre un statut global pentru a nu
ajunge pe pozitii periferice. Un alt factor ce sporeste rolul marketingului l constituie modificarea
sistemului de valori ale consumatorului. Consumatorul devine mai avizat, sofisticat, si puternic
datorita progresului tehnico-stiintific care a dus la cresterea calitatii, fiabilitatii si durabilitatii
produselor si la largirea posibilitatilor de informare a consumatorului. De asemenea prin aparitia
grupurilor, retelelor, aliantelor si asociatiilor consumatorilor, acestia devin mai puternici si se
opun adesea cu succes producatorilor ce controleaza piata, diminund capacitatea lor de decizie
pe piata. Ca urmare, marketingul trebuie sa ofere producatorului mijloace prin care sa anticipeze
cele mai diverse dorinte ale consumatorului, iar pe de alta parte mijloace de a-i pune la dispozitie
consumatorului ct mai rapid bunurile si serviciile ce-i satisfac dorintele. Concurenta ce capata
noi dimensiuni mai ales datorita noilor tehnici si tehnologii, reprezinta un alt factor de
promovare mai intensa a marketingului, cu att mai mult cu ct concurenta se desfasoara si la
scara globala, oferind pe de-o parte oportunitati, iar pe de alta parte amenintari. Concurenta
devine tot mai dura, datorita cresterii numarului producatorilor, a aparitiei noilor produse si a
proliferarii imitatorilor, chiar daca legislatia protejeaza producatorii originali.
Marketingul poate oferii solutii pentru aparare fata de concurenti si pentru a iesi invingator n
lupta cu acestia. Cresterea complexitatii organizatiilor este un factor ce deschide perspective
marketingului, ntruct n organizatiile de mare dimensiune cei mai multi angajati se
ndeparteaza tot mai mult de utilizatorul final al produsului ceea ce duce la aparitia a doua
probleme importante : cereri conflictuale si separarea proprietatii si controlului. n depasirea lor,
marketingul joaca un rol important deoarece determina adaptarea structurilor organizatorice, a
sistemelor de operare, comunicare, remunerare, precum si a activitatilor de training n vederea
motivarii angajatilor pentru satisfacerea nevoilor clientilor.
Toti factorii
analizati mai sus determinata accentuarea rolului importantei marketingului n activitatea
organizatiei, dar impun cu necesitate restructurarea si reevaluarea modului de desfasurare a
activitatii de marketing, o reexaminare a cailor prin care marketingul poate fi introdus si acceptat
ca filosofie de afaceri.

BIBLIOGRAFIE
10

Noile reguli de marketing i PR David Meerman Scott 2010

http://en.wikipedia.org/wiki/Marketing
http://www.librarie.net/c/24/management/marketing/Prezentul-si-perspectivelemar151214422.php
http://www.librarie.net/c/12/management/marketing/PERSPECTIVELE-MARKETINGULUIIN22329.php
http://www.librarie.net/doc/245397348/Perspectivele-Si-Instrumentele-DezvoltariiMarketingului#

11