Ingrijirea plăgilor

Definiţie
Plăgile sau rănile = leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea continuităţii
tegumentelor sau a mucoaselor (soluţie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate
fi cu sau
fără leziuni tisulare de profunzime.
Clasificare:
După tipul de acţiune a agentului vulnerant(traumatic):
1. mecanice:
- prin tăiere
- prin inţepare, arme albe, insecte etc.
36
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de foc
- prin muşcătura de animale sălbatice /domestice
- prin muşcătura de şarpe, viperă
2. termice: - căldură, frig, electricitate
3. agenţi ionizanţi : radiaţii
4. agenţi chimici : acizi, baze, săruri
După circumstanţele de producere pot fi:
a) accidentale - de muncă, de circulaţie, casnice
b) intenţionale – suicid, agresiuni
c) iatrogene - intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii
După timpul scurs de la producere:
- recente (sub 6 ore)
- vechi - care depăşesc 6 ore de la producere; acestea se
consideră plăgi infectate
După profunzime:
- superficiale; profunde
După straturile anatomice interesate - pentru cavităţi naturale (abdomen, torace, craniu), pot
fi:
- nepenetrante - cand nu depăşesc invelişul seros
- penetrante - se referă la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleură, dura mater); plăgile
penetrante pot fi simple sau pot interesa şi un viscer parenchinratos sau cavitar = perforante
După evoluţie pot fi:
- necomplicate; complicate
caracteristici ale plăgilor
prin tăiere - au marginile regulate, limitate, se vindecă repede; cele operatorii sunt de obicei
aseptice
prin inţepare - sunt cele mai frecvente şi cele mai inşelătoare, gravitatea lor este in raport cu
adancimea, sediul şi gradul de infectare; plăgile limitate adanci favorizează dezvoltarea
germenilor
anaerobi; plăgilor prin inţepare cu creion chimic le trebuie acordată o atenţie deosebită, mai
ales
cand in plagă, răman fragmente de creion, deoarece substanţa chimică continuă să acţioneze şi
să
distrugă ţesuturile; inţepăturile mainii pot produce leziuni inflamatoare
- determină panariţii
prin contuzii - in cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructive, deci plăgi
ale
37
organelor profunde: creier, muşchi, ficat, splină, rinichi, intestin etc., fără să existe o plagă a
pielii
prin muşcătură de animale – se suprainfectează cu regularitate; pot fi poarta de intrare
pt.turbare;
muşcăturile de viperă produc fenomene generale toxice
prin arme de foc – se caracterizează prin distrucţii mari , sunt foarte complexe
simptomatologia plăgilor
Simptome locale:
- durerea este variabilă ca intensitate, poate ceda spontan sau după antialgice; reapariţia cu
caracter pulsatil atrage atenţia asupra dezvoltării infecţiei
- impotenţa funcţională este partială sau totală şi are drept cauză durerea sau lezarea
elementelor
musculo-articulare, osoase sau nervoase
Semne obiective:
- prezenţa unei soluţii de continuitate; in plăgile mari, aşa-numitele plăgi cu mari
dilacerări, se pot observa distrugeri mari atat de piele, cat şi de vase, muşchi, nervi,
fragmente de oase sau diferite organe situate in profunzime; uneori, părţi din aceste
organe pot să iasă prin marginile plăgii; aceasta s.n.evisceraţie
- hemoragia este variabilă, ca şi abundenţa sangerării, in funcţie de vasul lezat.
Semne genera/e:
- pulsul poate fi rapid - tahicardic - in plăgi insoţite de hemoragii externe sau interne sau de
şoc
traumatic.
- tensiunea arterială - dacă scade - denotă prezenţa unei hemoragii sau a unui şoc traumatic
- febra poate avea semnificaţia debutului infecţiei sau resorbţia unor hematoame
vindecarea plăgilor
- se poate realiza prin vindecare primară, vindecare secundară, vindecare terţiară
Vindecarea primară(“per primam” sau “per primam intentionem”)
- este vindecarea ce se obţine de la inceput, fără complicaţii; este vindecarea ideală pentru
orice
plagă operatorie; vindecarea se produce in 6-8 zile
Vindecarea secundara („per secundam" sau per secundam intentionem"):
- in acest tip de vindecare este intotdeauna prezentă infecţia, spre deosebire de vindecarea
primară
Vindecarea tertiară („per tertiam intentionem"):
- se produce atunci cand o plagă evoluează un timp pe linia vindecării secundare şi apoi se
suturează in scopul scurtării evoluţiei
tratamentul local al plăgilor
Tratamentul variază in funcţie de nivelul la care se acordă asistenţa (locul accidentului, la
38
dispensar sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ingriji o plagă in
mod
corespunzător se cere ca:
- ingrijirea să se facă in condiţii de asepsie perfectă
-să se asigure, prin pansament, o bună absorbţie a secreţiilor
-plaga să fie protejată de factorii nocivi – termici, infecţioşi din mediul inconjurător
-să fie asigurat un repaus al regiunii lezate
Tratamentul local al plăgilor să se facă cu ajutorul pansamentelor.
Evoluţia şi complicaţiile plăgilor
Orice plagă accidentală se consideră contaminată cu microbi chiar din momentul in care s-a
produs. In primele 6 ore de la producerea unei plagi, forţele proprii ale organismului combat
efectul nociv al microbilor, distrugandu-i (prin diapedeză, fagocitoză).
Dacă nu s-a tratat o plagă in primele 6 ore microbii, atatt cei aerobi cat şi cei anaerobi, se
dezvoltă foarte mult. Plăgile netratate in timp util devin purulente, se pot complica cu
gangrene gazoase, flegmoane, abcese, septicemia.
De aceea, este necesar un prim ajutor la locul accidentului:
- hemostaza
- aplicarea unui pansament protector
- transportul accidentatului la o unitate sanitară
îngrijirea plăgilor recente care nu au depăşit 6 ore de la accident
- calmarea durerii
- toaleta locală minuţioasă, procedand astfel:
- dacă plaga este intr-o regiune cu păr, se rade părul in jurul plăgii pană la o distanţă de 6 cm
de
marginea plăgii
-se spală pielea nelezată din jurul plăgii cu apă şi apoi cu ser fiziologic
- se dezinfectează cu alcool sau cu tinctură de iod
Atenţie! Pielea din jurul plăgii se dezinfectează prin badijonare, care incepe de langă plagă şi
se
indepărtează de aceasta.
Se curăţă, apoi, plaga cu rivanol 1‰, cloramină 4 ‰ clor activ sau, mai bine, cu apă
oxigenată
care antrenează la suprafaţă micii corpi străini prin spuma pe care o produce; apa oxigenată
are şi
acţiune hemostatică.
Observaţie: extragerea corpilor străini din plagă, precum şi excizarea şi indepărtarea
ţesuturilor
devitalizate sunt realizate de medic; dacă este cazul, va face hemostaza prin legătura vasului şi
sutura plăgii; aceste plăgi se pot vindeca “per primam”.
Atenţie! Este interzisă explorarea instrumentală oarbă a unei plăgi in afara unui serviciu
39
chirurgical de specialitate.
Plăgile vechi
Plăgile care depăşesc 6 ore de la accident se consideră infectate; li se face acelaşi tratament
descris
mai sus, insă plaga nu se suturează primar.
De retinut: La plăgile septice, pielea din jurul lor se curăţă circular, de la exterior spre
interior.
Plăgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizează prin spălări cu soluţii antiseptice,
pansamente locale umede cu cloramină şi rivanol sau soluţie de antibiotic conform
antibiogramei.
Pansamentul umed se mai numeşte microclimat umed şi se realizează intr-o tăviţă renală
sterilă, in
care se imbibă două-trei comprese cu soluţia indicată Compresa umedă va fi acoperită cu una-
două
comprese uscate, apoi se fixează pansamentul, fie prin infăşurare (bandajare), fie fixand
compresa
care acoperă pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plăgile vechi se pansează şi se
controlează
zilnic.
Foarte important! Obligatoriu, in ambele cazuri, se face profilaxia tetanosului, conform
Ordinului
ministrului sănătăţii, aprobat cu nr. I.M./6730 din 02.03.1995 .
Tipuri particulare de plăgi
Plăgi prin inţepare cu spini vegetali:
- spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgandu-se la incizie chirurgicală
- dacă nu s-a extras este posibilă dezvoltarea unei infecţii (abces, flegmon)
Profilaxia antitetanos este obligatorie.
Plăgile prin inţepare plantară (cui, sarmă) favorizează dezvoltarea unor infecţii virulente; se
tratează
chirurgical in servicii de specialitate.
Plăgile prin inţepătură de insectă (albine, viespi), prin inoculare de venin, produc fenomene
alergice:
prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, convulsii,
şoc
anafilactic sau colaps.
Îngrijirea unei plăgi operatorii
Plaga suturată neinflamată se tratează prin pansare sterilă.
- se degresează cu benzină tegumentul din jurul plăgii
- se dezinfectează cu tinctură de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distanţă de 6-7 cm,
folosind, la fiecare ştergere, alt tampon
- plaga suturată se dezinfectează, de asemenea, printr-o singură ştergere cu tamponul
imbibat in tinctură de iod sau alcool
- apoi se dezinfectează din nou tegumentul din jurul plăgii
- se acoperă plaga cu compresă sterilă – pansamentul se fixează după metoda cunoscută
Profilaxia antitetanică
40
 Toate plăgile produse in mediu şi cu agenţi traumatici suspecţi trebuie tratate in mod
special.
 Atenţie deosebită se va acorda plăgilor inţepate cu aşchii, spini, cuie, prin muşcătură de
animale, fracturi deschise, avort, arsuri sau orice plagă murdărită cu pămant, praf de stradă
etc.
Măsuri de protecţie nespecifică
- Curăţarea chirurgicală a plăgilor
- Tratarea cu antiseptic (apă oxigenată, hipermangat de K 1/40000, bromocet 1‰)
- Antibioterapie
Măsuri de protecţie specifică
Se aplică diferenţiat:
 La persoane sigur vaccinate sau revaccinate se administrează
· A.T.P.A. i.m. 0,5ml (o singură doză)
· Nu se adm. ser antitetanic
· Excepţie fac politraumatizaţii grav, cu stare de şoc şi hemoragie, la care se adm. in
doză unică, ser antitetanic 3000-15000 U.A.I.
 La persoanele nevaccinate sau cu vaccinări incomplete se administrează:
 Ser antitetanic 3000-15000 U.A.I. , i.m. , in doză unică cu desensibilizare prealabilă
conform schemei minimale.
Atenţie: la persoanele alergice desensibilizarea se practică numai in spital.
 Anatoxină tetanică (A.T.P.A.) i.m. in altă zonă decat serul antitetanic - in doză de 0,5ml.
De reţinut:
- serul antitetanic heterolog se poate inlocui cu imunoglobilină umană antitetanică , pe cale
i.m. in doză unică de 200 U.A.I. (la copil) 400-500 U.A.I. (la adult)
- La persoanele anamnestic suspecte de sensibilitate se face testare (conjunctivală , cutanată
sau intradermică)
Schema minimală de desensibilizare
· Se injectează s.c. 0,1 ml soluţie 1/10 ser antitetanic + ser fiziologic steril. Se aşteaptă
30min.
· Dacă nu apar reacţii locale şi generale se injectează s.c. 0,25ml ser antitetanic. Se
aşteaptă 30min.
· Dacă nu apar reacţii locale şi generale se administrează s.c. incă 1ml ser antitetanic.
Se aşteaptă 30min.
41
· Dacă nu apar reacţii locale şi generale se administrează, se administrează restul
cantităţii de ser antitetanic.
Atenţie: Asistenta medicală va avea pregătită trusa de urgenţă pentru tratarea accidentelor
serice
(şocului anafilactic) in caz de nevoie.