COLEGIUL ROMANO - CATOLIC “SFANTUL IOSIF”

INVATAMANT POSTLICEAL SANITAR – SPECIALIZARE ASISTENT MEDICAL GENERALIST

REFERAT
SINDROMUL MENINGEAL
 SINDROMUL MENINGEAL

 Sindromul meningeal reprezintă totalitatea simptomelor care traduc o iritație a

meningelor (membranele care înconjoară creierul și măduva spinării).

 Un sindrom meningeal se întâlnește în cursul meningitelor (inflamații ale meningelor) și

hemoragiilor meningeene (sângerare între două foițe ale meningelor), este adesea asociat
cu un sindrom infecțios de debut brusc cu febră, frisoane și adesea o asociere
de bacteremie

 Evolutia este in stransa legatura cu agentul etiologic, varsta si starea de sanatate a

organismului.

 Meningita este una dintre cele mai importante afectiuni ale sistemului nervos central,
reprezinta o urgenta medicala datorita riscului crescut de evolutie cu sechele neurologice
sau chiar deces, este o infectie a foitelor meningeale care invelesc creierul si maduva
spinarii

 Epidemiologia sindromului meningeal depinde de natura și frecvența bolilor care o

determină.

Etiologia meningitelor:
 Bacteriana – meningococ, pneumococ
 Virala – eneterovirusuri, virusuri hepatice, virusul HIV
Apar mai frecvent la copii, adolescenti, varstnici, pacienti tratati si imunodeprimati.

Simptomatologia meningitelor:
- Stare generala alterata
- Cefalee
- Varsaturi,
- Rigiditate meningiala
- Astenie,
- Redoare de ceafa
- Iritabilitatea
- Febra,
- Frison
- Fotofobie,
- Fonofobia
CAUZELE SINDROMULUI MENINGEAL:
Sindromul meningeal (meningism) se dezvoltă din cauza iritație meningeală în bolile
inflamatorii, creșterea presiunii intracraniene, traumatisme craniene, tumori, intoxicație, hipoxie
și multe alte stări patologice.

Baza este fie umflarea și umflarea membranelor creierului, fie comprimarea creierului.
Sindromul meningeal este însoțit de o serie de manifestări specifice: cefalee, vărsături, amețeli,
parestezii generale, posturi specifice și simptome.

Durerile de cap pot fi permanente sau tranzitorii, de obicei destul de intense, difuze sau locale, în
principal în frunte și occiput.
Hiperestezia generală se manifestă prin sensibilitatea crescută a pielii la stimuli de sunet și
lumină.
Termenul "sindrom meningeal" include tulburări subiective și simptome obiective, determinate
prin examinarea pacientului.

SIMPTOME IN SINDROMUL MENINGEAL

Sindromul meningeal prezintă trei simptome principale, grupate sub termenul „triada
meningeală” sau „trepied meningita”, care sunt:

1. Durerea de cap intensă

2. Vărsături
3. Rigiditate meningeală (însoțită în mod regulat de durere sau „dureri de spate”)
cu Kernig și Brudzinski
4. Celelalte semne sunt fonofobia, fotofobia și iritabilitatea

Rigiditatea meningeală este o contractură reflexă a mușchilor coloanei vertebrale, secundară

iritării meningelor și mai precis a durei care este foarte sensibilă. Această rigiditate nu este
suficientă pentru a afirma un sindrom meningeal, deoarece se găsește în multe contexte
infecțioase ( sindromul Grisel ).
Sindromul meningeal este adesea asociat cu un sindrom infecțios de debut brusc cu febră,
frisoane și adesea o asociere de bacteremie .

CEFALEEA
Cefaleea este intensă, uneori este localizată fronto-ocipital şi are caracter pulsatil. Se descriu
exacerbări şi atenuări spontane.
Cefaleea se exacerbează la percuţia capului, la mişcările active şi pasive ale acestuia, la tuse,
strănut, eforturi fizice, presiunea venelor jugulare, iar uneori are caracter migrenoid (bolnavul evită
lumina şi zgomotele care îi intensifică cefaleea).
VĂRSĂTURILE
Vărsăturile - au caracterul celor din sindromul de hipertensiune intracraniană, respectiv, apar
spontan, sunt abundente, « în fântână », neprecedate de greaţă, se produc fără efort, sunt explozive
și nu sunt ritmate de alimentaţie; vărsăturile apar la debutul bolii.

FOTOFOBIA ȘI FONOFOBIA
Fotofobia apare prin iritarea nervilor optici și a chiasmei optice.
Poate persista câteva luni și după ce meningita a fost tratată, dacă în urma infecției pacientul
dezvoltă dureri de cap cronice. Frecvent, lumina reduce acuitatea vizuală și exacerbează
cefaleea.
Fonofobia apare prin iritarea nervilor acustici.
Este, de asemenea, un simptom comun în sindromul meningean, cele mai deranjante fiind
sunetele înalte.
ALTE SIMPTOME
Sunt întâlnite în sindroamele meningiene grave – semne vegetative (bradicardie) , convulsii
tonico-clonice.
De asemenea, apare:
- Piele palida si patata
- Somnolenta
- Bradicardia
- Maini si picioare reci
- Stare de rau
- Confuzie
- Respiratie accelerata
- Contractura musculara
- Rahialgia
- Coma

Somnolenta Piele palida si patata Bradicardia

În cazul factorului etiologic inflamația poate fi:

- bacterii (meningita bacteriana),
- virusuri (meningita virală),
- ciuperci (fungi meningita)
- protozoare (Toxoplasma. Amoebas).
 -

SEMNE ÎN SINDROMUL MENINGEAL

SEMNUL KERNIG
Este un semn folosit în diagnosticul clinic al meningitei. Manevra se realizează cu pacientul aflat
în decubit dorsal, având coapsa flectată pe bazin la 90º.

Extensia gambei pe coapsă duce la apariția durerii ca urmare a elongării rădăcinilor nervului
sciatic la unghiuri mai mici de 135º formate între gambă și coapsă.

SEMNUL BRUDZINSKI
Semnul Brudzinski 1- bolnavul culcat în decubit dorsal cu membrele inferioare în extensie, i se
imprimă mișcări de flexie ale capului, examinatorul apăsând pe toracele bolnavului pentru a
împiedica ridicarea trunchiului.
În cazul în care semnul este pozitiv, flexia capului este urmată de flexia gambelor pe coapse și a
coapselor pe abdomen.

Semnul Brudzinski 2 - semnul contralateral, bolnavul în decubit dorsal, examinatorul produce

flexia gambei pe coapsă și a coapsei pe abdomen; în caz pozitiv, același lucru se va întâmpla și la
membrul opus.
SEMNUL TREPIEDULUI
Semnul trepiedului – sau semnul Amoss.
La ridicarea pacientului din poziția de decubit, acesta își așează mâinile în spate și le presează
puternic în pat pentru a-și menține corpul.

SEMNUL SĂRUTULUI
Semnul sărutului - Bolnavii cu sindrom meningean bine exprimat, nu pot face flexia capului spre
genunchi şi nu pot atinge genunchii cu buzele.
JOLT SIGN – SEMNUL « SMUCITURII LATERALE »
Semnul smuciturii laterale sau JOLT SIGN - în acest caz i se cere pacientului să își miște rapid
capul dintr-o parte în alta, în plan orizontal, dacă există iritație meningeală, durerea de cap se
agravează.Acest fapt poate fi un indiciu pentru puncția lombară,indiferent de faptul că
rigiditatea gâtului poate să nu fie prezentă.

Deoarece boala progresează, de regulă, există o imagine clinică a sindromului meningeal

nedeteriorat, există ostilitate a conștiinței acestei surzimi, somnolență la somn profund și comă.
Când substanța creierului este deteriorată, se dezvoltă un deficit neurologic focal.

Sindromul meningeal poate apărea cu leziuni extensive ale creierului și ale membranelor sale
(tumori, hematom, abces, paraziți). În această situație, atât stimularea directă a meningelor de
către neoplasm cât și efectul provocat de o creștere semnificativă a presiunii intracraniene sunt
posibile. Uneori există un efect toxic asupra cochiliei.
Majoritatea covârșitoare a pacienților prezintă un deficit neurologic focal. Gravitatea și
caracterul acesteia depind de localizarea și dimensiunea focarului patologic. Aceste condiții sunt,
de asemenea, caracterizate de o creștere a presiunii lichidului cefalorahidian, care se evidențiază
în timpul puncției lombare. Este posibil ca conținutul de proteine din lichidul cefalorahidian să
crească, de regulă, în absența modificărilor inflamatorii.
Diseminarea neoplasmelor maligne pe membranele creierului (carcinomatoza) poate determina
apariția unui sindrom meningeal cu creștere lentă. În plus, acești pacienți sunt diagnosticați cu
simptome neurologice focale, inclusiv leziuni ale nervilor cranieni. În unele cazuri, tulburările
neurologice depășesc alte manifestări ale procesului oncologic, chiar asociate cu localizarea
focalizării primare.

Infecțiile însoțite de intoxicare pot provoca, de asemenea, dezvoltarea sindromului meningeal

(gripa, salmonella). De o mare importanță pentru diagnostic corect în această situație are o
monitorizare atentă a pacienților cu evaluarea stării sale de dinamică, de multe ori necesită o
puncție lombară pentru a exclude adevărata înfrângere a meningelui (meningita secundar)

INVESTIGATIILE PARACLINICE

* Anamneza si examenul clinic al pacientului efectuat de catre medicul curant evidentiaza

semne care pot evidentia infectii otice, laringiene sau cutanate, acestea putand sa constituie
poarta de intrare pentru patogenii implicati in aparitia meningitei. In anumite situatii posturile
vicioase care insotesc simptomatologia orienteaza diagnosticul spre o infectie de sistem nervos
central, medicul solicitand de cele mai multe ori investigatii suplimentare pentru stabilirea unui
diagnostic de certitudine.

* Investigatiile imagistice sunt recomandate a fi efectuate in cazul instalarii recente ale

episoadelor convulsive, la pacientiii cu istoric de accident vascular cerebral, in starile de
imunosupresie (se pot observa chisturi parazitare care prin rectivare determina aparitia
meningitei).

* Punctia lombara pentru recoltarea de lichid cefalorahidian (lichid cerebrospinal) este

efectuata pentru determinarea agentului etiologic al bolii (examen bacteriologic si serologic),
analiza citologica (numaratoare de elemente la microscop) si evaluare biochimica (proteinorahie,
glicorahie).

* Analizele de laborator sunt utilizate pentru evaluarea starii generale ale bolnavului si
monitorizarea eficacitatii tratamentelor aplicate, investigatiile uzuale fiind reprezentate de
coagulograma, hemoleucograma, uree si creatinina, hemoculturi si culturi nazo-faringiene,
ionograma si glicemie.

Prevenirea sindromului meningian presupune prevenirea riscului de meningită și hemoragie

subarahnoidiană

Diagnosticul, care trebuie stabilit de urgenta, se pune pe baza examenului clinic; sindromul
meningeal asociind o febra doar in cazul meningitei, acest ultim semn permitand precizarea
cauzei.
 Bibliografie

Semiologie Medicala pentru asistenti medicali, Mihaela Vasile, Monica Moldoveanu

Semiologie medicala si diagnostic diferential,Editura Medicala, 2020, Ion, I., BRUCKNER,
Boli Infectioase, Editura Junimea, 2008, E., Miftode, Iasi
Dictionar Medical, Editura Medicala, V., Rusu, 2001
Bates Ghid de Examinare Clinica si Anamneza, semiologie medicala Lynn S. Bickley
https://ro-m.iliveok.com/health/sindromul-meningeal-o-prezentare-generala_107669i15946.html
http://www.mymed.ro/semne-i-simptome-de-meningit.html
https://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/manevra-ortolani_1727