Stadialitatea

dezvoltării psihice
Seminar
Asist. univ. Elena Zăvoianu
elena.zavoianu@credis.unibuc.ro
Dezvoltarea umană = proces stadial;
Stadiul = fază sau etapă de dezvoltare;
 Caracteristicile vârstei sunt constituite din trăsăturile somatice, fiziologice și psiho-comportamentale
care sunt comune pentru mai multe persoane de aceeași vârstă.
Caracteristicile individuale se referă la trăsăturile somatice, fiziologice și psiho-comportamentale
specifice unei singure persoane și care o deosebesc pe aceasta de alte persoane din aceeași categorie de
vârstă sau dintr-o categorie de vârstă diferită.
Stadiul psihic reprezintă un ansamblu de caracteristici psihice bine conturate și diferențiate calitativ,
care permit identificarea particularităților asemănătoare la persoane aflate în aceeași perioadă de
vârstă, precum și particularitățile diferite la persoane aflate în diverse perioade de vârstă.
ȘCHIOPU ȘI VERZA PROPUN 3 CRITERII
PENTRU STABILIREA ȘI DESCRIEREA
STADIILOR DE DEZVOLTARE:
Tipul fundamental de activitate dominante

Tipul de relaţiiOriginea tensiunii psihice

tensiune interioară ce apare ca
joc, învăţare, muncă comunicarea si relatiile

sociale anumite caracteristici

un conflict ce generează
ETAPE, CICLURI SI STADII
În baza celor trei criterii amintite, Schiopu & Verza propun următoarele cicluri ale vieţii cu
substadiile implicate:

CRITERII
organice.
STADIUL
Tipul de relaţii STADIUL Manipularea
(comunicare) obiectelor, dar
lipseşte scopul
Sugar conştient.
Reflexe necondiţionate
nastere – 1 an CRITERII
(alimentar, de apărare).
Tipul fundamental de Antepreşcolar 1 – 3
activitate Tipul de contradicţii ani Tipul de relaţii
(tensiuni) (comunicare)

Tipul fundamental de
Dependenţă totală faţă Începe elaborarea
activitate
Satisfacerea de adult. primelor reflexe
trebuinţelor condiţionate (alimentar,
igienic). comportamente
adecvate.
CRITERII Tipul de contradicţii
Tipul de contradicţii (tensiuni)
(tensiuni) Tipul de relaţii
(comunicare)
Scade gradul de
dependenţă faţă de Preşcolar 3 – 6/7 ani
adult. Se dezvoltă Tipul fundamental de Se diminuează
capacitatea de activitate Stabileşte relaţii
dependenţa faţă de
verbalizare. sociale, dobândeşte
adulţi datorită
statut social, are
Jocul are caracter constituirii
drepturi şi obligaţii (să
Stadiul conştient, se se trezească la numite
desfăşoară pe bază de ore, să se echipeze,
reguli, copilul adoptă are dreptul de a merge
roluri, în la grădiniţă etc.).
funcţie de care alege
 (comunicare)

Relaţiile sociale se STADIUL

extind,
Şcolar mic 6/7 – 10/11 drepturile şi
ani obligaţiile se
majorează.

Tipul fundamental de
activitate Tipul de contradicţii Preadolescent 10 – 14
(tensiuni) ani
conştiinţei de sine. Tipul fundamental de
Gradul de activitate
Învăţarea impusă,
dependenţă este
STADIUL dirijată din exterior.
influenţat de
CRITERII
apariţia punctului de
Învăţarea impusă,
Tipul de relaţii vedere propriu.
învăţarea
independentă (îşi 18/20 ani
permite să înveţe Varsta marilor
selectiv, să absenteze Tipul de relaţii contradicţii, se dezvoltă
de la cursuri fără (comunicare) conştiinţa de sine, Tipul
doreşte să şi impună fundamental de
opiniile: argumentele activitate
abia sunt în curs de
Relaţiile se formare.
diversifică depăşind Învăţare. Activitate a
pragul şcolii (grup creatoare (are
sportiv, artistic etc.). STADIUL
posibilitatea să-şi
impună
originalitatea).
Tipul de CRITERII
contradicţii
(tensiuni)
motive speciale). Tipul de relaţii
CRITERII Adolescența 14 –
 Treptat se temperează
pornirile de
(comunicare) independenţă
manifestate.
Adolescentul şi adultul Postadolescent
operează în aprecierea 20- 24 ani
Treptat se integrează, celuilalt cu criterii
cucereşte o anumită valorice.
poziţie în ierarhia
socială, preponderent Tipul fundamental
educationala. STADIUL de activitate

Tipul de contradicţii
(tensiuni) Învăţare complexă,
 integrare iniţială. profesionale și a
CRITERII relațiilor cu un
Tipul de partener de viață
contradicţii (creșterea
Tipul de relaţii Relații complexe,
(tensiuni) stabilității relațiilor
(comunicare) multiple, foarte
afective – sexuale)
diversificate
Cautarea identitații
contradicţii (tensiuni)

STADIUL Tipul de relaţii Formarea unei familii și

Tipul
(comunicare)Tipul de găsirea
fundamental de activitate
CRITERII
Tânăr Relații complexe, unui echilibru afectiv; clar și în concordanță
24/25 – 35 ani multiple, foarte stabilizarea unui cu dimensiunile
Integrare diversificate traseu profesional motivaționale
profesională, muncă.
 contradicţii (tensiuni)
STADIUL Tipul de relaţii Găsirea unui echilibru între
Tipul fundamental de
(comunicare)Tipul de familie și
activitate
CRITERII
Adult profesie; timpul intrasocială (roluri și
Relații complexe,
35 – 65 ani acordat copiilor; statute); “eliberarea”
multiple, foarte
Munca, creaţia ating împlinirea afectivă propriilor copii de sub
diversificate
apogeul. intra-familială și tutela familiei

(comunicare)Tipul de
contradicţii (tensiuni)
STADIUL
Tipul
fundamental de activitate Apariția pensionării și a unor
CRITERII noi

statute și roluri intrafamiliale

Tipul de relaţii
 autoservire. (bunic/bunica), vieții sociale și
Bătrân Relații reafirmarea poziției sentimentul
64/66 +90 complexe, sociale și presiunea singurătății și al
multiple, foarte timpului fizic; slabirea inutilității; regrete sau
Activităţi
diversificate capacităților mentale împlinire
casnice,
și fizice; rarefierea

Mutiple modele
de stadialitate
Piaget Vigotsky lingvistică
stadialitatea Lawrenc
Erik socio dezvoltarea dezvoltarea e
Erikson afectivă intelectuală intelectuală Kohlberg
Jean Lev și
 a morală Freud sexual -
Sigmund dezvoltarea afectivă
dezvoltare
STADIALITATEA PSIHOSOCIALĂ

Erikson consideră că fiecare etapă de dezvoltare este caracterizată

prin evenimente şi conflicte, sarcini specifice de rezolvat pe care
copilul şi mai târziu adolescentul, adultul trebuie să le parcurgă şi să
le soluţioneze adecvat pentru fiecare vârstă sau etapă specifică.
Personalitatea individului este un produs al modului cum au fost
soluţionate aceste crize sau conflicte. De aceea, aceste stadii de
dezvoltare au mai fost numite şi crize de dezvoltare (ieşirea din criză
se poate face în mod pozitiv sau negativ).
Individul care va fi incapabil să facă faţă crizei într-un mod
acceptabil, va avea probleme în parcurgerea următoarelor stadii şi
dezvoltarea ulterioară va avea de suferit. Cu toate acestea, Erikson
este de părere că experienţele nesoluţionate corespunzător dintr-un
anumit stadiu pot fi compensate ulterior, dar la fel şi rezolvarea
 satisfăcătoare a unei crize poate avea ca rezultat diminuarea efectului în cazul
unor deficienţe ulterioare care pot interveni în următoarele stadii de
dezvoltare.
STADIALITATEA PSIHOSOCIALĂ

Ideea existenței unor componente duale (pozitive și negative) aflate în

opoziție în fiecare din cele 8 stadii sau cicluri ale vieții.

Iniţiativă Retragere
STADIALITATEA PSIHOSOCIALĂ
 Stadiul Principala achiziţieFactorii

sociali determinanţiCorolarul axiologic

1.infantil (0-1 ani) Încredere / Neîncredere Mama sau substitutul matern Speranţa 2.copilărie mică (1-3 ani) Autonomie / Dependenţă

Părinţii Voinţa

3. copilărie mijlocie (3-6 ani) Iniţiativă / Retragere, vinovăţie Mediul familial Finalitatea acţiunii

4.copilărie mare (6-12 ani) Sârguinţă, / Inferioritateeficienţă Şcoala şi grupul de joacă Competenţa 5. adolescenţă (12-18/20ani)

Identitate/ Confuzie Modelele şi covârstnicii Unitatea 6.tânărul adult (20-30/35 ani) Intimitate/ Izolare Prietenii, relaţia de cuplu

Mutualitatea afectivă

7. adultul (35 ani–50/60 ani) Realizare/ Rutină Familia şi profesiaResponsabilitatea, devoţiunea

8. bătrâneţea (peste 60 ani ) Integritate/ Disperare Pensionarea, apusul vieţii Înţelepciunea

1. STADIUL DE LA NAŞTERE - 1 AN (INFANTIL)

Criza: încredere primară versus neîncredere primară

În acest prim stadiu se formează sentimentul de încredere versus neîncredere în ceilalţi, în funcţie de
îngrijirea şi dragostea acordată copilului.

Rezultate pozitive:

Satisfacerea corespunzătoare a nevoilor bebeluşilor va conduce la dezvoltarea unei atitudini

încrezătoare faţă de mediu şi speranţa în viitor.

Rezultate negative:

Nesatisfacerea acestor nevoi existenţiale într-un mod favorabil va conduce în viitor la dezvoltarea
sentimentului de neîncredere, insecuritate, suspiciune şi teama de viitor, în general.

2. STADIUL 1-3 ANI (COPILĂRIA MICĂ)

Criza: autonomie versus îndoială, rușine

În acest stadiu se dezvoltă sentimentul de autonomie, încredere în sine, când copilul vrea să se apuce şi
să facă anumite lucruri, cu riscul de a greşi.

Rezultate pozitive:

Încurajarea din partea părinţilor în această etapă va dezvolta copilului sentimentul de siguranţă şi
încredere în sine absolut necesare în viitoarele situaţii-problemă pe care le poate întâmpina în viitor (în
stadiile următoare).

Rezultate negative:

Dacă dimpotrivă, părinţii manifestă dezaprobare în tot ceea ce fac copiii, mai ales prin ridiculizarea unei
fapte, (ca de exemplu atunci când copiii mai fac în pat uneori şi sunt apostrofaţi: "nu ţi-e ruşine, eşti
băiat mare şi mai faci în pat?") acesta din urmă va începe să se ruşineze de propriile acţiuni și va pierde
încrederea în propriile decizii.

3. STADIUL 3-6 ANI (COPILĂRIA MIJLOCIE)

Criza: iniţiativă versus culpabilitate

Efecte pozitive:
În această perioadă a vieţii, copilul începe să exploreze lucruri noi, să-şi descopere abilităţi motorii, să
interacţioneze mai mult cu cei din jur, începe să aibă iniţiativa multor activităţi, imitând de obicei adulţii.
Frecvent, vor încălca interdicţiile impuse de părinţi, fapt penalizat verbal sau mai mult. În aceste situaţii, rolul
părinţilor este foarte important şi dacă aceştia vor fi suportivi, dar și consecvenţi disciplinar în acelaşi timp,
copiii vor învăţa cu timpul că nu toate lucrurile le sunt permise, fără a se simţi vinovaţi şi, în acelaşi timp, vor
continua să exploreze fără a se ruşina de ceea ce fac, iar asumarea de responsabilităţi va conduce la
dezvoltarea simţului de iniţiativă. De asemenea, părinţii trebuie să manifeste înţelegere faţă de curiozitatea
sexuală specifică la această vârstă.

Efecte negative:
Intervenţia educativă necorespunzătoare va dezvolta copilului o temă de pedeapsa exagerată. Acesta va
considera pe viitor că orice iniţiativă personală este greşită; dacă anumite acţiuni nu au fost finalizate
corespunzător, se va dezvolta sentimentul de vinovăţie.
4. STADIUL 6-12 ANI (COPILĂRIA MARE)
Criza: competenţa/hărnicie versus inferioritate

În acest stadiu, copilul achiziţionează cunoştinţe şi deprinderi, în special prin intermediul şcolii, specifice
culturii din care face parte. Odată cu începerea şcolii, apare prima comparaţie socială. Astfel, o abordare
corespunzătoare din partea părinţilor, dar şi a învăţătorilor, elevii vor dezvolta un simţ al competenţei sau
dimpotrivă, printr-o atitudine necorespunzătoare, aceștia vor dezvolta sentimentul de inferioritate. Cea mai
frecventa greşeală a părinţilor este de a-şi compara permanent copilul, dacă şi-a făcut temele, dacă a luat
rezultate mai proaste ca ale vecinului sau prietenului etc.

Aceste comparaţii şi reacţii nefavorabile, nu fac decât să adâncească sentimentul de inferioritate şi

inadecvare. O nerezolvare corespunzătoare a acestui stadiu va cântări decisiv în rezolvarea satisfăcătoare a
următoarei perioade de crize, deosebit de importantă in viziunea lui Erikson şi anume, criza adolescenţei.
5. STADIUL 12-20 ANI (ADOLESCENTA)
Criza: Identitate de sine versus confuzie de rol
În această perioadă, adolescentul caută să-şi formeze şi să-şi dezvolte o identitate personală şi vocaţională,
încearcă să se identifice cu un rol profesional. In acelaşi timp, este o perioadă de tatonare a
comportamentului sexual în care băieţii, de exemplu, se dau cu gel, îşi fac ţepi, iar fetele se machiază şi
încearcă să se pună în evidenţă printr-o vestimentaţie cât mai sumară. Pentru a ajunge la un simţ clar şi
coerent al identităţii, adolescenţii se implică în diverse roluri, fără a se angrena concret în vreunul.

În acest stadiu apare confuzia de roluri şi întrebarea frecventă a adolescentului: "Cine sunt eu?";
adolescentul manifestă totodată şi un comportament indezirabil, prin însuşi conflictul interior prin care
trece: "să am iniţiativa să fac acest lucru?"; pe de o parte, îşi doreşte să aibă iniţiativă într-o acţiune, pe de
altă parte, este inhibat de părinţii care-i dirijează şi limitează fiecare acţiune.
Eşecul în dobândirea unei identităţi clare, durabile are ca rezultat difuziunea rolului, confuzia dintre ceea ce
este şi ceea ce doreşte să fie. Scopul educaţional în aceasta etapă este de formare a copilului autonom prin
acordarea unei anumite independenţe, discret controlată de părinţi.
Efecte pozitive:
Capacitatea de a se percepe ca o persoană consecventă, cu o identitate personală puternică.
Efecte negative:
Confuzie în legătură cu cine este şi ce reprezintă, incapacitatea de a lua decizii şi a alege în mod special în
privinţa vocaţiei, a orientării sexuale etc.
6. STADIUL 20-30/35 ANI (TÂNĂRUL ADULT)
Criza: Intimitate versus izolare de ceilalţi

Efecte pozitive si negative:

Caracteristicile principale ale acestui stadiu sunt dragostea şi relaţiile inter-umane, în care tânărul adult
cautărelaţii profunde şi de durată. Încă de la vârsta de 20 ani, fiecare om îţi caută un partener. Fiecare om are
otrebuinţă afectivă şi sexuală, iar după cum spunea şi Erikson, nu are importanţă cât de mult succes ai
înactivitatea profesională, nu eşti dezvoltat complet până nu cunoşti şi dezvolţi sentimentul intimităţii.
Realizareaacestui lucru are ca efect pozitiv capacitatea adulţilor de a dezvolta relaţii apropiate şi profunde cu
alţii,capacitatea de a iubi şi de a răspunde angajamentelor faţă de ceilalţi. In cazul când individul nu şi-a
găsitpartenerul sau este părăsit se ajunge la o izolare socială, la o relaţionare superficială.

Majoritatea persoanelor care solicită o consiliere psihologică în această perioadă au ca problemă

singurătatea;efectele care decurg de aici: depresii, tulburări psihosomatice, psihologice, chiar tentative de suicid
etc. Trebuiemenţionat ca celibatul nu atrage o tulburare de comportament - este o alegere voită care nu
afectează viaţasentimentală a persoanei.
7. STADIUL 35-65 ANI (ADULTUL)
Criza: Productivitate/realizare/generativitate versus stagnare
Această perioadă se caracterizează prin nevoia adultului de a fi productiv, de a fi capabil să se orienteze către exterior
sau/si de a-şi exersa rolul profesional şi/sau parental (este stadiul în care acest rol este accentuat şi se simte nevoia de
a avea un moştenitor cu orice preţ, dacă nu s-a putut realiza până în acest stadiu). De asemenea, individul simte
nevoia de a împărtăşi şi altora din experienţa acumulată. Din acest motiv se mai numeşte şi "perioada meşterului";
Erikson afirmă că adulţii au nevoie de copii aşa cum aceştia au nevoie de adulţi.

Efecte pozitive:

Criza se poate rezolva având copii sau prin împărtăşirea cunoştinţelor în diverse moduri, activităţi ca: profesor,
psiholog, îngrijirea unui copil etc.

Efecte negative:

În acest stadiu, problemele apar în cazul când din diverse motive nu a avut loc acumularea de cunoştinţe sau
experienţe sau nu are cui împărtăşi din experienţele sale; omul trece prin aşa-zisa criza a stagnării; de aceea părinţii
spun: "eu la vârsta ta... etc". Cu atât mai mult dacă individul este singur în acest stadiu, stagnarea se referea la relaţiile
sociale, are loc oprirea evoluţiei, limitarea şi exagerarea preocupărilor faţă de sine.
8. STADIUL DUPĂ 65 DE ANI (BATRÂNEŢEA)
Criza: integritate psihică versus disperare

Efecte pozitive şi negative:

În această perioadă, bătrânul îşi evaluează realizările din timpul vieţii. În cazurile când răspunsurile sunt
acceptabile există satisfacţie pentru propria viaţă şi acceptarea morţii; se atinge astfel un echilibru de
integritate psihică.

După 65 ani, odată cu pensionarea dispare rolul profesional, dispare si rolul parental când copiii au
plecat din casa părinţilor (asta in cazul în care acest rol a fost îndeplinit) sau a intervenit decesul
partenerului de viaţă. Încep să apară mai frecvent întrebări despre rolul propriei existenţe, teama de
moarte, iar atunci când aceste probleme nu au fost rezolvate favorabil se ajunge la o fază de disperare,
numită şi depresia bătrâneţii.
ină de lucru
SSaarrccină de lucru
Activitate în echipă
Timp: 10 minute

În ce stadiu de dezvoltare vă aflați în prezent, conform teoriei

stadialității psihosociale și ce tip de conflict caracterizează
acest stadiu?

ină de lucru
 SSaarrccină de lucru
Activitate în echipă
Timp: 15 minute
Cum poate încuraja un cadru didactic dezvoltarea
competenţei (stadiul 6-12 ani) elevilor săi?
STADIALITATEA DEZVOLTARII INTELECTUALE

Jean Piaget

Cea mai cunoscută teorie privind dezvoltarea cognitivă a fost elaborată de Jean
Piaget (1896-1980). El s-a preocupat de studiul dezvoltării inteligenţei la copil.

Evoluţia inteligenţei este examinată ca o construcţie progresivă ce depinde atât

de factori interni (capacităţile iniţiale ale individului), cât şi de factori externi
(caracteristicile mediului în care evoluează fiinţa umană).

Pentru Jean Piaget, inteligenţa înseamnă, în primul rând, adaptare, respectiv un

echilibru între organism şi mediu, care este rezultatul interdependenţei a două
procese complementare: asimilarea şi acomodarea.
Potrivit lui Piaget, schimbările în inteligenţă apar secvenţial, în stadii succesive. Fiecare
stadiu depinde de cel anterior.

01 02 03
 vârstă preşcolară, luptând pentru
(6-11/12 DE ANI):
a-şi achiziţiona gândirea logică;
STADIUL
04
OPERAŢIILOR
STADIUL
FORMALE copilul poate gândi logic
SENZORIOMOTOR probleme„concrete”, „acum şi aici”.
(12/13 – 20 DE ANI):
(0-18/24 DE LUNI): copilul cunoaşte lumea prin Gândirea devine reversibilă. In
intermediul activităţilor fizice pe limitele realităţii, copilul înţelege
STADIUL care le îndeplineşte. Îşi deducţia necesară cunoscând
achiziţionează baza întregului proprietăţile obiectelor;
PREOPERAŢIONAL
edificiu al cunoaşterii umane:
(2-5/7 ANI):
schema obiectului permanent. sunt capabili să opereze mental
Stadiul se încheie cu achiziţia asupra unor probleme abstracte,
STADIUL limbajului şi a gândirii simbolice; ipotetice. Ei au o gândire ştiinţifică,
OPERAŢIILOR fac deducţii sistematice pe baza
CONCRETE este caracteristic copilului de unor ipoteze.
 ină de lucru
SSaarrccină de lucru
Timp: 20 de minute
Sunteţi profesor la clasa a V-a. Exemplificaţi cum utilizaţi
practic informațiile asimilate privind stadiile dezvoltării
intelectuale.

ină de lucru
SSaarrccină de lucru
Timp: 20 de minute
Sunteţi profesor la clasa a V-a. Exemplificaţi cum utilizaţi
practic informațiile asimilate privind stadiile dezvoltării
intelectuale.
STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE
Lawrence Kohlberg

Scopul lui Kohlberg a fost de a extinde teoria lui Piaget şi de a oferi

descrieri mai complete asupra schimbărilor calitative în judecata
morală si în procesul trecerii de la copilărie la vârsta adultă. In
metodologia de aplicare au fost folosite dilemele morale, iar pe baza
răspunsurilor obţinute, a postulat trei nivele ale dezvoltării morale şi
şase stadii.
STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE (1)

a) nivel de moralitate
preconvenţională
(6-13 ani)
stadiul 1 stadiul 2

orientare naiv-hedonică şi instrumentală

orientare primitivă şi supunere faţă de
autoritate
A)NIVEL DE MORALITATE
 PRECONVENŢIONALĂ
(6-13 ANI)

Standardele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului, dintr-o perspectivă binară:
bun/rău, are dreptate/se înşală, cuminte/obraznic, faptele fiind judecate după consecinţele lor
şi în mai mică măsură prin prisma cauzalităţii.
Acest nivel presupune următoarele subniveluri:
a) al moralităţii ascultării, în care pedeapsa şi recompensa sunt criterii foarte puternice, iar
evitarea pedepsei şi supunerea la normă apar ca avantaje personale imediate; b) al moralităţii
hedonismului instrumental naiv, unde conformarea la normă este sursă de beneficii şi, ca
atare, trebuie realizata pentru că fiind recompensată poate fi şi plăcută în consecinţele sale;
STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE (2)
 b)nivel de moralitate
convenţională
(13-16 ani)
stadiul 3
moralitatea autorităţii şi
menţinerii ordinii
orientare în funcţie de sociale
relaţiile inter-personale
stadiul 4
B) NIVEL DE MORALITATE
CONVENŢIONALĂ
 (13-16 ANI)
Este nivelul conformării la normele exterioare şi al jucării rolului de copil aşa cum este acesta cerut
de universul familiei şi de alte grupuri de apartenenţă;
Conformarea are la bază plăcerea de a se recunoaşte purtarea, de a avea un statut „bun”, deci de a fi
apreciat. La nivelul aceste imoralităţi se desprind:
a) moralitatea bunelor relaţii; copilul respectă norma din dorinţa de a fi recunoscut ca un băiat „bun”
sau o fată „bună”; totodată începe să se prefigureze judecarea faptelor după intenţia lor şi nu numai
după consecinţe;
b) moralitatea legii şi ordinii, unde respectarea autorităţii, a normelor şi a legilor se realizează ca
necesitate ce reglementează conduita tuturor, fapt care acţionează şi în beneficiul personal;
STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE (3)
 c)nivel de moralitate
postconvenţională (al
autonomiei şi principiilor
stadiul 5 personale) (16- stadiul 6
morale adult)
legii democratic acceptate
orientare după principiile
etice universale
moralitatea contractului social,
a drepturilor individuale şi a
C)NIVEL DE MORALITATE POSTCONVENŢIONALĂ (AL
AUTONOMIEI ŞI PRINCIPIILOR MORALE PERSONALE) (16-
ADULT)
 Acest nivel al acceptării normelor cunoaşte mai multe subniveluri şi particularităţi ale
moralităţii, desprinzându-se în acest sens:
a) moralitatea contractuală, caracterizată prin acceptarea democratică a legii şi a înţelegerii
standardelor morale ca rezultat al unei decizii mutuale; legile nu sunt intangibile şi pot fi
schimbate pe considerente raţionale;
b) moralitatea principiilor individuale de conduită; se cristalizează propriul sistem de valori
prin semnificaţiile personale acordate conceptelor de justiţie, reciprocitate, egalitate,
demnitate; judecarea de sine este percepută ca a fi mai puternică decât cea care vine din
exterior.

Dilema lui Heinz

O dilemă pe care Kohlberg a utilizat-o în cercetarea sa originală a fost dilema
farmacistului.
Dilema lui Heinz este un exemplu folosit frecvent în etică și morală. O versiune
bine-cunoscută este următoarea:
O femeie era pe moarte. Exista un singur medicament care ar fi putut-o salva. Era
o formă de radium descoperită recent de un farmacist din oraș. Producția
medicamentului era scumpă, iar farmacistul cerea de 10 ori prețul de producție.
El a plătit 200 de dolari pe radium și cerea 2000 de dolari pentru o doză mică din
medicament. Heinz, soțul femeii bolnave a cerut bani împrumut de la toți cei pe
care îi cunoștea, însă a reușit să adune doar 1000 de dolari, jumătate din sumă. I
a spus farmacistului că soția sa moarte și i-a cerut să îi dea medicamentul mai
ieftin sau să îl lase să plătească mai târziu. Dar farmacistul i-a spus: „Nu, eu am
descoperit medicamentul și intenționez să fac bani pe seama lui”. Așa că Heinz,
disperat fiind, a spart laboratorul farmacistului și a furat medicamentul pentru
soția lui.

ină de lucru
SSaarrccină de lucru
Activitate în echipă
Timp: 10 min
Ar fi trebuit Heinz să facă asta? De ce sau de ce nu?
ină de lucru
SSaarrccină de lucru
Activitate în echipă
Timp: 20 min
Pentru fiecare nivel al dezvoltării morale, veniţi cu exemple
concrete.

ină de lucru
SSaarrccină de lucru
Activitate în echipă
Timp: 15 min
Identificați cauzele și găsiți câteva remedii pentru trăsături ca
minciuna și rușinea la elev.
Model al stadialității bazat pe dezvoltarea limbajului
Lev Vîgotski

1.
 stadiul primitiv sau natural (naştere – 2 ani)

semnalele vocale nu sunt utilizate regulat,

răspunsurile sunt emoţionale,
cuvintele se învăţă prin condiţionare,
sunt reţinute imaginile mentale ale experienţei actuale
Model al stadialității bazat pe dezvoltarea limbajului
Lev Vîgotski

2.stadiul psihismului naiv (+ 2 ani)

copilul foloseşte cuvinte pentru obiecte, dar nu este

înţeleasă încă funcţia simbolică a limbajului şi nici logica
relaţiilor exprimate de formele gramaticale utilizate;
Model al stadialității bazat pe
dezvoltarea limbajului Lev Vîgotski
3. Stadiul egocentric

utilizarea semnelor externe ca ajutoare pentru desemnarea

unor fapte de natură internă, subiectivă.
vorbirea este egocentrică, acompaniază acţiunea, apoi
controlează şi planifică comportamentul
Model al stadialității bazat pe dezvoltarea limbajului
Lev Vîgotski

4.Stadiul interiorizării

semnele externe sunt transformate în semne interne

autogenerate
se dezvoltă limbajul intern care devine baza gândirii
copilului, acesta dezvoltându-şi mnemotehnici şi conexiuni
logice care mediază re-actualizarea

ină de lucru
SSaarrccină de lucru
Activitate în echipă
Timp: 10 minute
Ce anume și cu cine negociază adolescentul?
STADIALITATEA DEZVOLTARII PSIHO-SEXUALE
 Sigmund Freud

Modelul stadialităţii lui Freud pleacă de la teoria psihanalitică

dezvoltată chiar de autor. Este vorba despre considerarea unui
aparat psihic aflat într-o relaţie de evoluţie între individ şi
mediu.

Dacă un individ atinge sau nu scopurile propuse în viaţă

depinde de cantitatea de gratificare sexuala care poate fi prea
mica sau prea
mare.
STADIALITATEA DEZVOLTARII PSIHO-SEXUALE
etapaorala:0 – 8luni
Unindividpoatedezvoltaofixatie,
caz incaredezvoltareaacestuiase
oprestelaoanumitaetapa,iar etapalatenta:6 –
personalitateacopiluluinusem
ai dezvolta.
11ani
Acestlucrus-ardatoraunei
gratificariexcesiveaimpulsur
ilor etapagenitala:dupa11ani
sexualeîntr-oanumităetapă.

etapaanala:8 – 18luni

etapafalica:18luni – 6ani

1.ETAPAORALA:0–8LUNI
centrareacopiluluipezonaoral
asi peactivitateasuptului
plăcereadeasugeeasociatacu
 potolireafoamei.Placereasuptulu
ie
asociatacumamasaucusubstitut
ul acesteia;
copilulestereprezentatinprinci
pal deid;
elcautainmodconstantsa-
si satisfacapornirile;
2.ETAPAANALĂ: 8–18LUNI

ariagratificariisexualetrecetrept
at delazonaoralalazonaanala
pulsiunileeroticesemanifestaintr
-o
manieraautoerotica,adicaisiafla
obiecteleplaceriiinpropriulcorp;
inultimapartecopilulajungesă-şi
controlezesfincterulsipoateobtin
eo placereabtinindu-se
 comportamentulmameiestein
conflictcucomportareacopilului,
începândsă-şidezvolteego-ul
Amanareaacesteievolutiipânala
o vârstaapropiatadeceascolara
ducelatrairiputernicenegative
3.ETAPAFALICĂ: 18LUNI–6ANI

aria de sexualitate s-a mutat

din zonaanalainzonagenitala
apariţia curiozităţii asupra
propriilor organe genitale şi
căutarea obţinerii
plăceriiprinmasturbare
ComplexulluiOedip
ComplexulElektra
4.ETAPALATENTĂ: 6–11ANI
 rezolutiacomplexuluiOedip
marcheazatrecereadelaetap
a
falicalaetapasexualitatiilate
nte
pierdereainteresuluisexual,
identificareacuparinteledeacel
asi gen
copilultindeasecomportaca
parintelefaţădecareseidentifică
şi încercăsăfiechiarpersoana
respectivă,devineobiectul
identificarii
odatăcupierdereainteresului
sexual,baietiidevindinceincem
ai interesatidealtibaieti,evitind
contactulcufeteleşiveiceversa.
5.ETAPAGENITALĂ:+11ANI
 revigorare a primelor moduri de gratificare sexuala
intâlnite in fazeleoralasianala
copilul incepe sa stabileasca felul, tipurile de atasament
heterosexualcarecaracterizeazarelatiilesexualealeadultulu
i; superego-uldevinemaiflexibildatoritamaturizarii

ină de lucru
SSaarrccină de lucru
Activitate în echipă
 Timp: 30 de minute
Realizați o schemă a dezvoltării unei persoane, care să
cuprindă toate stadiile expuse.