Povestea lui Harap-Alb

Încă de la debutul din 1875 cu ”Soacra cu trei nurori”, în ”Convorbiri literare”, este
salutată apariția lui Creangă la Junimea.

Ion Creanga face parte din perioada marilor clasici, alaturi de Mihai Eminescu, I.L.Caragiale si
Ioan Slavici, el scriind povesti, povestiri, nuvele si scrisori, printre care se remarca povestile
“Capra cu trei iezi”, “Fata babei si fata mosneagului”. ca povestiri “Pacala” si nuvela “Amintiri
din copilarie.

Opera intitulata “Povestea lui Harap-Alb” a aparut in 1877,si a fost publicata in revista
“Convorbiri literare”.

In acest basm cult tema clasică-triumful binelui asupra răului este îmbogățită de viziunea realistă
a autorului.

Realismul lui Creangă reiese din faptul că fantasticul său e umanizat și localizat în Humulești. 
Ilustrativă este în acest sens și relația între protagonist și antagonist, între Harap-Alb și Spân.

Titlul operei este foarte sugestiv.Semnifica o specie literara si un nume al unui protagonist de
basm. Numele personajului este un oximoron care evidentiaza schimbarea statutului social al
personajului. “Harap” semnifia sluga neagra si “alb” arata lipsa maturitatii, dar si originea aleasa
a aacestuia.

Tema textului este lupta dintre bine si rau, iar motivele literare sunt motivul imparatului fara
urmasi, motivul mezinului, motivul probelor si obstacolelor, motivul calatoriei, motivul apei vii
si a apei moarte si motivul casatoriei dar si al cifrelor magice.

Reperele spatio-temporale sunt mentionate vag, rezultand timpul mitic.

Craiul primește scrisoare de la fratele său, Verde împăratcare este fără urmaș la tron.
Acesta are nevoie de unul dintre nepoții săi pentru a-i conduce împărăția. După încercările eșuate
ale fraților săi, mezinul este sfătuit de o cerșetoare ce se dovedește a fi Sfânta Duminică să ceară
calul, armele și hainele cu care a fost mire tatăl său. Va trece proba craiului și va ca primi sfaturi
testamentare să se ferească de omul spân și de omul roș.

Încalcă primul sfat lăsându-se înșelat de spân. Ajuns la curtea lui Verde Împărat, Harap-
Alb trece prin trei probe: a aducerii salăților din grădina ursului, a cerbului fermecat și a pețirii
fetei Împăratului Roș. Le trece cu ajutorul personajelor adjuvante-calul, Sfânta Duminică, crăiasa
albilelor, crăiasa furnicilor, Gerilă, Setilă, Flămânzilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă. Întors la
curtea Împăratului Verde, este ucis de Spân și este înviat din nou de fata Împăratului Roș,
eliberat de puterea jurământului. Răufăcătorul este pedepsit de cal și restabilirea echilibrului este
încununată de nuntă și de o veselie care ține ani întregi.