Cercetare de marketing - Influența social-media asupra

turismului

1.Introducere
Subiectele principale ale proiectului nostru sunt social-media (cauza) și turismul (efectul). Am ales
social-media deoarece este un fenomen pe care fiecare dintre noi îl percepem diferit, dorința de socializare este
întâlnită la fiecare dintre noi, ne place să vedem ce fac persoanele dragi, anumite persoane publice și ne place să
consumăm conținut. Turismul este o activitate pe care cu siguranță fiecare dintre noi o practică sau dorește să o
practice, acesta de cele mai multe ori presupune relaxare, distracție și chiar aventură.

2.Cercetare de marketing cantitativă

2.1 Faza preliminară a cercetării
2.1.1 Problema decizională
Problema decizională a fost dacă se merită sau nu să investești în promovarea pe social-media a anumitor
destinații turistice.

2.1.2 Scopul cercetării de marketing

Scopul a fost să aflăm dacă social-media influențează consumatorii în alegerea unei destinații turistice.

2.1.3 Obiectivele cercetării

Obiectivele au fost:
O1: identificarea platformelor utilizate
O2: identificarea influenței persoanelor publice asupra alegerii destinației turistice
O3: determinarea formelor de turism practicate

O4: identificarea dacă respondeții au aflat despre o destinație turistică de pe social-media spre care s-au
îndreptat ulterior

2.1.4. Ipotezele cercetării

H1: Majoritatea preferă Instagram și Facebook, acolo se promovează cel mai mult destinațiile turistice.
H2: Persoanele publice nu au o influență asupra alegerii unei destinații de călătorie.
H3: Studenții se orientează în general către turismul de weekend sau turismul litoral.
H4: Respondenții au aflat despre o destinație turistică de pe social-media spre care s-au îndreptat ulterior.
2.2 Faza de proiectare a cercetării
O1: identificarea platformelor utilizate
O2: identificarea influenței persoanelor publice asupra alegerii destinației turistice
O3: determinarea formelor de turism practicate

O4: identificarea daca respondeți au aflat de o destinație turistică de pe social-media spre care s-au îndreptat
ulterior

 Toate cele 4 obiective au ca sursă de informații respondenții chestionarului.

 Tipul informației furnizate- surse de date primare

 Identitatea sursei- individul
 Costul informației furnizate- surse gratuite

2.2.2 Selectarea modalităţii de culegere a informaţiilor

Modalitatea de culegere a informațiilor este sondajul, iar instrumentul utilizat este chestionarul.

2.3 Faza de realizare a cercetării

2.3.1 Recoltarea informaţiilor
În urma chestionarului distribuit persoanelor cunoscute, prietenilor, familiilor noastre, am obținut 83 de
răspunsuri; statisticile fiind următoarele:

Fig 1.
Fig. 2

Fig. 3
Fig. 4

Fig. 5
Fig. 6

Fig. 7
Fig. 8

Fig. 9
 Fig. 10

Fig. 11

2.3.2 Prelucrarea, analiza și interpretarea informațiilor

Fig. 1 - 92,8% dintre respondenți se încadrează în intervalul de vârstă 18-25 ani; 3,6% sub 18 ani; 2,4% între 25-
30 de ani; 1,2% peste 30 de ani.
Fig. 2 – 46,3 % dintre respondenți au un venit lunar mai mic de 1500 de lei; 28% între 1500-2500 lei; 13,9%
între 2500-3500; iar 9,8% prezintă venituri de peste 4000 de lei.
Fig. 3 – 80,5% dintre participanții la sondaj sunt studenți (66); 35,4% sunt angajați (29); 6,1% sunt elevi (5).
Fig. 4 – 93,9% folosesc Instagram; 81,7% folosesc TikTok; 70,7% utilizează platforma YouTube; 63,4%
folosesc Facebook; 3,7% folosesc Snapchat; 1,2% utilizează Twitter; 1,2% utilizează Telegram; 1,2% utilizează
WhatsApp; 1,2% folosesc LinkedIn.
Fig. 5 – 34,9% dintre respondenți susțin că petrec în jur de 2-4 ore pe social-media; 22% petrec 1-2 ore; 20,7%
peste 4 ore; iar 2,4% petrec mai puțin de o oră.
Fig. 6 – 89% dintre participanți au aflat de o destinație turistică pe social-media spre care s-au îndreptat ulterior.
Restul de 11% susțin că nu au aflat de pe social-media de vreo destinație de călătorie spre care s-au îndreptat
mai apoi.
Fig. 7- 39% dintre respondenți sunt neutri în ceea ce privește măsura în care sunt influențați de promovarea
destinațiilor turistice pe rețelele de socializare; 11% sunt în dezacord cu această afirmație; iar 1,2% sunt în
dezacord total. 35,4% dintre participanți sunt de acord cu afirmația; iar 13,4% sunt total de acord.
Fig. 8 – 43,9% dintre respondenți au o poziție neutră atunci când vine vorba despre influența persoanelor publice
în alegerea destinației turistice; 22% sunt de acord cu afirmația; iar 8,5% sunt în dezacord total. 23,2% dintre
participanți sunt de acord cu această afirmație, iar 2,4% sunt de acord în totalitate.  

Fig. 9 – 58,5% călătoresc de 2-3 ori pe an, 29,3% mai puțin de 2-3 ori pe an, 9,8% călătoresc lunar, 1,2% lunar
iar un alt procent de 1,2% săptămânal. 

Fig. 10 – 84,1%  utilizează Booking-ul când vine vorba de alegerea unei destinații turistice, 14,6% Airbnb, iar
1% Christian Tour, Dertour, Karpaten, CocktailHolidays. 

Fig. 11 –58% dintre respondeți practică Turismul de weekend, 51% Turismul montan, 48% Turismul litoral,
25% Turismul cultural, 14% Turismul rural/agroturismul, 8% Turismul balnear, 7%  Turismul religios, și  1%
Turismul de afaceri. 

2.3.3 Concluzii și interpretări ale răspunsurilor înregistrate în cercetarea de marketing cantitativă

- cele mai folosite platforme de social-media sunt Instagram, Tiktok, YouTube și Facebook, de unde rezultă că
pe acestea ar fi cel mai potrivit să promovăm destinațiile turistice. Așadar în urma cercetării prima ipoteză este
parțial adevărată. (H1)
- în urma chestionarului putem deduce că cei mai mulți respondenți află despre destinații turistice pe social-
media spre care se îndreptă ulterior. De aici rezultă că a patra ipoteză este adevărată. (H4)
- în urma chestionarului putem deduce că ceilați respondenți află despre destinații turistice pe social-media dar
nu se îndreaptă neaparat spre cele promovate de aceasta.
- intervalul de vârstă predominant a fost cel între 18-25 de ani.
- cei mai mulți dintre respondenți petrec între 2-4 ore pe social-media.
- aproximativ jumătate dintre respondenți au o poziție neutră în ceea ce privește influența persoanelor publice în
alegerea destinației turistice. Rezultă că a două ipoteză este adevărată. (H2)
- cele mai practicate forme de turism sunt : turismul de weekend, turismul montan și turismul litoral. În urma
studiului cea de-a treia ipoteză este adevărată, majoritatea respondenților fiind studenți. (H3)
3. Concluzii
Cum pot fi folosite rezultatele cercetării în rezolvarea problemei decizionale?
Având în vedere timpul petrecut pe social-media, mai ales pe platformele Instagram, Tiktok și YouTube este
benefică promovarea unei destinații turistice pe aceste rețele, pentru atragerea de noi clienți și creșterea
notorietății acesteia.
Turismul de weekend, cel montan și cel litoral sunt cele mai practicate forme de turism => acestea ar trebui
promovate în continuare pentru a-și menține poziția. De asemenea s-ar putea pune accent pe formele mai puțin
practicate (turism religios, turism balnear) pentru a atrage noi turiști.

În concluzie, se merită investirea în promovarea destinațiilor turistice pe social-media pe cele utilizate

rețele.

Bibliografie
https://docs.google.com/forms/d/e/
1FAIpQLSc9E7lDxGv0j5LFDQdhI9PXOwlIfL7Wbah7IVvxMXhHcCbA0A/viewform?usp=sf_link

Echipa:
Radu Raluca
Răulea Andreea
Sîrbu Andrei
Wulkesch Monika