Bazele teoretice ale psihodiagnosticului

Recapitulare test – rezolvare

Exercițiul 11. Un grup de cercetători au construit un instrument care măsoară anxietatea
socială prin 15 itemi, folosind o scală de răspuns de tip Likert în șapte trepte. Acest instrument
a fost aplicat unui grup de 100 de participanți care au completat și următoarele instrumente: un
instrument care măsoară anxietatea socială prin 20 de itemi folosind o scală de răspuns de tip
adevărat/fals, un instrument care măsoară agresivitatea fizică prin 17 itemi folosind o scală de
răspuns de tip Likert cu 5 trepte, și un instrument care măsoară agresivitatea fizică prin 10 itemi
folosind o scală de răspuns de tip adevărat/fals. Aplicând metoda multitrăsături-multimetodă
s-au obținut următoarele rezultate. Comentați validitatea și fidelitatea instrumentului nou
construit.

Scala de tip Likert Scala cu răspuns dihotomic

Anxietatea Agresivitatea Anxietatea Agresivitatea
socială fizică socială fizică
Scala de tip Anxietatea
0,825 Commented [SP1]: Fidelitatea, în această metodă, este
Likert socială definită ca fiind corelația dintre aceeași trăsătură folosind
Agresivitatea aceeași metodă.
0,225 0,755
fizică Commented [SP2]: Validitatea divergentă, în această
Scala cu Anxietatea metodă, este definită ca fiind corelația dintre două trăsături
0,623 0,112 0,701 diferite măsurate prin aceeași metodă. Pentru ca un test să
răspuns socială
aibă validitate divergentă trebuie ca acest coeficient să fie
dihotomic Agresivitatea scăzut (<0,30) și mai mic decât coeficientul de validitate
0,185 0,655 0,201 0,801
fizică convergentă.
Commented [SP3]: Validitatea convergentă, în această
metodă, este definită ca fiind corelația dintre aceeași trăsătură
Rezolvare. evaluată prin metode diferite. Acest coeficient de corelație
trebuie să fie mai mare de valoarea 0,30 și se interpretează
Coeficientul de fidelitate rxx’ = 0,825 este mai mare decât 0,70 ceea ce indică că testul precum un coeficient rxy.

de anxietate socială prin scala Likert prezintă un nivel satisfăcător al fidelității. Corelația
dintre instrumentul de anxietate socială prin scala Likert și cel cu răspuns dihotomic rxy =
0,623 este mai mare decât valoarea 0,30, rezultat care arată că testul are validitate
convergentă. Acest coeficient este unul excelent. De asemenea, corelația dintre
instrumentul de anxietate socială și agresivitatea, ambele măsurate prin scala Likert, are
valoarea rxy = 0,225 care este mai mică decât 0,30 și mai scăzută decât coeficientul de
validitate convergentă. Astfel, putem spune că acest instrument are validitate divergentă.
Bazele teoretice ale psihodiagnosticului
Recapitulare test – rezolvare
Exercițiul 19. Un grup de cercetători au construit un instrument menit să măsoare
comportamentul antisocial (tendința individului de a se comporta în dezacord cu
standardele morale, iresponsabil și impulsiv) prin 20 de itemi, cu o scală de răspuns de la
1 la 5. În vederea analizării caracteristicilor legate de fidelitate și validtate s-au analizat
rezultatele obținute de la 350 de participanți, care au completat această scală în două
momente temporale la o distanță de 45 de zile. Rezultatele obținute sunt următoarele:
a. Coeficientul de corelație între scorul total la noul instrument și agresivitatea fizică
este r = 0,82, p = 0,001. Commented [SP4]: Validitatea convergentă

b. Coeficientul de corelație între scorul total la noul instrument și demoralizarea este

r = 0,12, p = 0,06. Commented [SP5]: Validitatea divergentă

c. 55 de experți din 70 au evaluat itemii acestui test ca fiind reprezentativi pentru

conceptul de comportament antisocial. Commented [SP6]: Validitatea de conținut logică.

d. Corelația dintre cele două testări are valoarea r = 0,70, p = 0,05. Commented [SP7]: Fidelitatea – stabilitatea în timp

e. Coeficientul α = 0,72, media corelațiilor inter-item este 0,18, coeficientul split half
corectat pentru forme egale are valoarea 0,80. Commented [SP8]: Fidelitatea – consistența internă

f. Testul T pentru eșantioane independente indică faptul că media celor încadrați în

categoria „manifestări prezente” este 20,50 iar a celor cu „manifestări absente” este
9,14 iar valoarea testului t este t(348) = 12,10 cu un prag de semnificație p = 0,001. Commented [SP9]: Validitatea discriminativă.

g. Rezultatele regresiei multiple arată că scorul la acest instrument explică 25,32% din
varianța numărului de luni de condamnare la închisoare, pe când instrumentul de
psihopatie explică 10,2% din această varianță. Commented [SP10]: Validitatea incrementală predictivă.

Ținând cont de rezultatele obținute, comentați fidelitatea și validitatea acestui

instrument.

Rezolvare:
În ceea ce privește fidelitatea instrumentului, coeficientul de corelatie test-retest are
valoarea 0,70 > 0,69, deci instrumentul dă dovadă de o bună stabilitate în timp a
rezultatelor. În ceea ce privește consistența internă a itemilor (ca aspect al fidelității),
instrumentul prezintă indici satisfăcători: alpha este 0,72 >0,70, media corelațiilor inter-
item (0,18) aparține intervalului 0,15-0,50, iar coeficientul split half corectat pentru forme
egale este 0,80 > 0,70. În concluzie, testul dă dovadă de indici satisfăcători ai fidelității,
atât din punct de vedere a constanței în timp, cât și din punct de vedere a consistenței
interne.
Bazele teoretice ale psihodiagnosticului
Recapitulare test – rezolvare
Din punct de vedere a validității, putem spune că testul are validitate logică
satisfăcătoare (CVR = 0,57 >0,50). Mai mult, există o asociere pozitivă și semnificativă (r Commented [SP11]: CVR = (55-75/2) / (75/2) = 20/35 =
0.57
= 0,82; p = 0,001<0,05) între comportamentul antisocial și agresivitate (construct apropiat),
astfel testul are validitate convergentă. Iar acest coeficient este unul excelent. De asemenea,
nu există o asociere semnificativă între comportamentul antisocial și demoralizare
(construct distanțat), rezultat care indică faptul că testul are validitate divergentă. În ceea
ce privește validitatea discriminativă, observăm că media celor încadrați în categoria
manifestărilor prezente (M = 20,50) este semnificativ mai mare comparativ cu media celor
încadrați în categoria manifestărilor absente (M = 9,14) la un t(348) = 12,10, p =
0,001<0,05. Astfel, putem spune că testul are validitate discriminativă. Nu în ultimul rând,
testul nou creat explică un procent mai ridicat al varianței numărului de luni de condamnare
(25,32%) comparativ cu testul care măsoară psihopatia (10,2%), rezultat care indică faptul
că testul are validitate incrementală predictivă. În concluzie, testul are indici adecvați ai
validității, atât din punct de vedere a conținutului, constructului, cât și validitate
discriminativă și incrementală predictivă.