În cazul în care se deschide procedura de faliment după perioada de observație sau

reorganizare, creditorii vor solicita înscrierea în tabelul suplimentar pentru creanțele

născute după data deschiderii procedurii insolvenței ce nu au fost plătite.

Potrivit art. 145 (2) lit. e) din Legea 85/2014, prin hotărârea prin care se decide intrarea
în faliment, judecătorul-sindic va pronunța dizolvarea debitorului persoană juridică și va
dispune întocmirea de către administratorul judiciar și predarea către lichidatorul
judiciar, în termen de maximum 5 zile de la intrarea în faliment, în cadrul procedurii
generale, a unei liste cuprinzând numele și adresele creditorilor și toate creanțele
acestora la data intrării în faliment, cu indicarea celor născute după deschiderea
procedurii.

În cazul intrării în faliment în procedura generală, lichidatorul judiciar va trimite o

notificare tuturor creditorilor menționați în lista depusă de debitor/administratorul
judiciar, prevăzută la art. 145 alin. (2) lit. e) din Lege, ale căror creanțe s-au născut
după deschiderea procedurii, prin care veți fi informată despre posibilitatea de a vă
înscrie la masa credală în vederea obținerii sumelor datorate.

Potrivit dispozițiilor alin. (6) si (7) al art. 102 din Lege, creanțele născute după data
deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării
judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară
înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru
creanțele născute după data deschiderii procedurii de faliment.

Pentru a porni în demersul nostru, trebuie să plecăm de la dispozițiile art. 102 alin.(6) din
Legea 85/2014 care prevăd că:
„Creanţele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în
procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind
necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru
creanţele născute după data deschiderii procedurii de faliment”.
De asemenea, creditorul curent este definit de art. 5 pct. 21 din Legea 85/2014 ca fiind:
„creditor cu creanţe curente sau creditor curent este acel creditor ce deţine creanţe certe,
lichide şi exigibile, născute în timpul procedurii de insolvenţă, şi care are dreptul de a i se
achita cu prioritate creanţa, conform documentelor din care rezultă”.
Din aceste prevederi legale rezultă că acești creditori NU trebuie să depună declarații de
creanță și pot fi plătiți imediat ce prezintă documentele justificative ale creanţei sale născute
ulterior deschiderii procedurii de insolvenţă.

Chiar dacă acești creditori nu formulează declarații de creanță, au obligația de a redacta o

cerere de plată adresată administratorului judiciar, însoțită de înscrisurile doveditoare.
Intră în categoria creanțelor curente cele legate de achiziționarea materiilor prime, de
asemenea, jurisprudența a stabilit că factura pentru plata chiriei sediului societății aflate în
insolvență se va plăti respectând regulile creanțelor curente. 
În schimb, o creanţă scadentă ulterior deschiderii procedurii, deşi actul constatator nu era
încă emis, nu intră în această categorie. Creanţa născută anterior deschiderii procedurii cu
scadenţă ulterioară nu poate fi achitată ca o creanţă curentă, ci trebuie înscrisă la masa
credală.
Dacă creditorului curent nu îi este recunoscută creanța curentă de către administratorul
judiciar, acesta poate formula o acțiune la judecătorul sindic pentru a își valorifica dreptul.

 https://sauca.ro/creantele-curente-ce-intervin-dupa-deschiderea-insolventei/