1.

Duritatea este proprietatea metalului de a opune rezistență la pătrunderea altui obiect mai dur
în el. Duritatea se înseamnă, conform scării lui Rockwell. Astfel, duritățile A, C, D revine
oțelurilor dure, duritățile B, E, F pentru oțeluri necălite și metale neferoase, iar duritățile N, T
sunt specifice pentru probele cu dimensiuni reduse sau grosime mică.

2.Către metodele statice de măsurare a durităţii se referă: duritatea după Brenell, după Rockwell
şi după Vickers. Metodele dinamice sunt duritatea după Shore şi după Poldi.
Pentru determinarea durității, se folosesc și alte scale, precum ar fi scala lui Vickers, care
se bazează pe pătrunderea prin apăsare a penetratorului de diamant în formă de o piramidă
patrulateră regulată într-o probă anumită. Formula pentru determinare pentru metoda Vickers:
α
0,102× 2 Psin
2 P , unde P este sarcina în N; α - unghiul dintre feţele opuse de la
HV = 2
=0,189
d d2

vârful piramidei egal cu 136 grade; d – media aritmetică a mărimii ambelor diagonale ale
suprafeţei după înlăturarea sarcinii în mm.
O altă metodă este cea a lui Brenell. Ea se bazează pe apăsarea unei bile de oțel cu
diametrul D în suprafața probei, supuse acțiunii sarcinii P într-un anumit timp. Astfel, apare o
amprentă. Raportul dintre forţa de apăsare F(N) la suprafaţa amprentei (calotei sferice) A (mm2)
permite determinarea durităţii care are indicele HB:
0,102× 2 F
HB= 4.Presa utomată cu braț funcționează astfel: prin rotirea în direcția
πD ( D−√ D2−d 2 )
acelor de ceasornic a manetei, este pus în mișcare șurubul, prin intermediul căruia măsuța cu
proba sunt stânse cu bila. Rotirea manetei până când indicatorul ia poziția semnului, impune
comprimarea până la refuz și crearea sarcinii inițiale de 1000N. Motorul electric pune în mișcare
cama. La rotirea camei, bila, deplasându-se, ridică brațul presei și suportul cu greutățile, astfel,
se înlătură salcina. Prin rotirea manetei, bila se eliberează complet de sub sarcină. În funcție de
dreutăților instalate pe suport, asupra bilei vor interacționa diferite forțe.
Amprenta obținută se măsoară sub microscop după două direcții perpendiculare reciproc.
5.Diametrul amprentei se măsoară după formula:
d+ d1
da= Cu cât forța de apăsare este mai mare, cu atât amprenta este mai mare. Durata timpului
2
de menținere a sarcinii de probă se alege în funcție de duritatea metalului. Cu cât metalul este
mai puțin dur, cu atât timpul de menținere trebuie să fie mai mare.
6.Pentru duritatea materialelor ce este mai mică decât 450 unități, se utilizează bilele din oțel sau
carburi metalice. Dacă duritatea este mai mare decât 450 unități, se folosesc bilele din carburi
 metalice.

Metodica efectuării experimentului:

1. Studiaţi metodele de determinare a durităţii metalelor.

2. Studiaţi construcţia şi principiul de funcţionare a presei cu braţ.

3. Preparaţi proba pentru încercări.

4. Alegeţi diametrul bilei, mărimea sarcinii, timpul de menţinere.

5. Ajustaţi presa automată cu braţ pentru efectuarea măsurărilor.

6. Determinaţi duritatea probelor după metoda Brenell.

7. Fixaţi proba pe masa de lucru a presei.

8. Aplicaţi câte trei amprente în acelaşi regim de funcţionare a presei.

9. Măsuraţi diametrele amprentelor.

10.Calculaţi mărimea medie a durităţii pentru materialul probei

11.Protocolaţi rezultatele încercărilor conform tabelului de mai jos.

Tabelul 1. Protocolul încercărior la duritate după Brenell. Tipul presei: ТШ-2М

Nr. Material și Diametrul Sarcina Diamentrul Duritatea HB

grosimea bilei de (N) amprentei
probei, mm încercare 1-a 2-a 3-a 1-a 2-a 3-a Media
1. Aluminiu, 11 10 4904 3,6 3,7 3,8 46,8 43,6 41,9 44,01
2
2. Oțel, 15,4 10 4904 2,5 2,55 2,6 99,6 93,7 91,0 94,803
2
3. Oțel, 15,4 10 14097 4,3 4,25 4,2 93,4 96,4 98,4 96,106
7
 Calcule:

0,102× 2 F 0,102 ×2 × 4904

HB= HB 1=
πD ( D−√ D −d )
2 2
3,14 ×10 ¿ ¿

0,102×2 × 4904 0,102× 2× 4904 0,102×2 × 4904 0,102× 2× 4904

HB 2= HB 3= HB 4= HB 5=
3,14 ×10 ¿ ¿ 3,14 ×10 ¿ ¿ 3,14 ×10 ¿ ¿ 3,14 ×10 ¿ ¿
0,102× 2× 4904 0,102× 2× 14097 0,102× 2× 14097
HB 6= HB 7= HB 8=
3,14 × 10¿ ¿ 3,14 ×10 ¿ ¿ 3,14 ×10 ¿ ¿
0,102× 2× 14097
HB 9=
3,14 ×10 ¿ ¿

46,8+ 43,6+41,92 99,64+ 93,75+ 91,02

Media 1= =44,01Media 2= =94,803
3 3
93,45+96,4 +98,47
Media 3= =96,106Experimentul:
3
 Fig. 1. Amprenta la oțel Fig. 2. Amprenta la aluminiu

Concluzii:
În această lucrare, am determinat duritatea pentru Aluminiu și pentru oțel. Astfel, am
depistat că oțelul este practit ce două ori mai dur, decît aluminiul. Pentru aceasta, am aplicat,
initial, două sarcini identice de câte 4904 N asupra celor două probe. Duritatea aluminiului s-a
dovedit a fi aprox. 44, iar duritatea oțelului – în jur de 95. Chiar dacă apoi am aplicat o forța cu
mult mai mare asupra oțelului, indicele de duritate a rămas tot același – în jur de 94-96.