Pogîno о W-o MAGAZIN Nr.

1 015 din 19 martie 1977

O AM ENI D IN 4 M ARTIE
lot, Tonei Stoi ; navigator Vasile Rădu- de ch ib rit Si totuşi, la un mom ent dat.

S-a întîmplat imposibilul lescu ; inginer de bord, Mihai Rusu ; ope­

La ora cînd citiţi aceste rînduri. filmul
salvării tlnârulul Sorin C rainic este bine
cunoscut Spitalul de Urgentă — mai bine
zis clinica de chirurgie, unul dintre cele
cinci pavilioane ale S pitalului Militar
C entral care găzduieşte de sim bătă 5 m ar­
tie o bună parte a U rgentei — este asal­
tat de reporteri.
Iată ce m ărturiseşte m am a tînărului,
salvat după 251 de ore de sub dărim ături
„Era simbătă după amiază. Secretarul
general al partidului impreună cu tova­
răşa Elena Ceauşescu au venit din nou să
vadă cum se desfăşoară lucrările de dega­
jare de la blocul „Continental". De opt
zile stăteam şi urmăream operaţiunile de
T- - ?.....t e j e w
salvare a celor prinşi sub dărimături. Fiul
meu, ştiam precis că in noaptea cutremu­
rului a fost acolo, nu fusese scos nici viu,
nici mort. Foarte puţini mai credeau că
aici, după opt zile, mai pot există supra­
vieţuitori. Era simbătă după amiază. Mă
aflam in preajma tovarăşei Elena
Ceauşescu Nu ştiu ce i-am spus, cum
i-am spus. ştiu insă că la un moment dat
eram îmbrăţişate şi plingeam amindouă.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a hotărât, aşa
cum a făcut peste tot. continuarea, indi­
ferent de efort, a operaţiunilor de salvare.
Au venit noi utilaje, noi oameni. S-a
muncit eroic. Cu eforturi supraomeneşti
s-a pătruns sub ruine. S-au săpat tunele.
tn toţi aceşti oameni minunaţi a renăscut
speranţa Duminică, secretarul general al
partidului impreună cu tovarăşa Elena
Ceauşescu erau din nou la blocul „Con-
GABRIELA Şl TATA
Spitalul Militar Central, secţia de te ra ­
pie intensivă. Patul G abrielei Corduneanu.
salvată de sub d ărîm âturile blocului
..Continental", este plin de jucării si pă­
puşi. G abriela este în afară de orice pe­
ricol şi peste cîteva zile va părăsi spi­
talul. Din toată fam ilia a răm as numai
tinental“. Tovarăşa Elena Ceauşescu a
vorbit iarăşi cu mine. Mi-a spus că se
face in continuare tot ce este omeneşte
posibil pentru salvarea eventualilor supra­
vieţuitori. După 11 zile de nesomn, după
11 zile de speranţă, am văzut cum fiul
meu este scos viu de sub dărimături.
L-am îmbrăţişat, l-am sărutat, i-am spus
plinaind „Sorine, tu te-ai născut azi a
doua oară datorită tovarăşului Nicolae
Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu.
Acestor doi oameni cu inima cit ţara, le
datorezi viaţă".
încă una dintre num eroasele vieţi om e­
neşti salvate după ce secretarul general al
partidului a cerut să* se facă totul, folo-
sindu-se şi cea mai mică şansă pentru a
scoate pe supravieţuitori de sub dărîm ă-
turi.
în
L -am văzut şi eu pe Sorin Crainic
rezerva clinicii. Era em oţionat.
Preşedintele ţării, tovarăşul
Ceauşescu îm preună cu tovarăşa
Nicolae
Elena
Ceauşescu venise să-l vadă. pe el. să-l în ­
trebe cum se simte, aducîndu-i ca unui
fiu portocale si cuvinte de îm bărbătare.
Le datorează viata şi. neîndoios. îşi va fi
spus. că-si va dovedi prin anii muncii
sale recunoştinţa.
Dr. doc. Zorel Filipescu. şeful secţiei de
reanim are si terapie intensivă de la Spi­
talul de U rgentă. îl supraveghează, urm â-
rindu-i reacţiile, analizele, luptînd în con­
tinuare pentru m enţinerea vieţii, sănătăţii
lui. Cum de a rezistat totuşi ? E în treb a­
rea pe care m edicina şi-o pune firesc. Un
medic polonez spunea că organism ul re ­
zistă cam 7 zile. 7 zile jum ătate fără apă.
D eshidratarea pe un timp mai îndelungat
afectează in prim ul rind rinichii, unde se
produc alterări ireversibile. Si atunci ?
Sint 251 de ore... Nu există „m inuni“. Se
caută deci explicaţii
„Din discuţiile avute cu el îmi spune
dr. doc. Zorel Filipescu, am înţeles de
fapt cum de a fost posibilă supravieţuirea.
A dorm it foarte mult. s-a m işcat foarte
puţin — aşad ar prin această „hibernare“
pe care si-а im pus-o (tem peratura în acel
subsol era scăzută) si-а economisit consu­
mul de energie Apoi. a dorm it învelit cu
haina lui de piele care a însem nat o bună
protecţie, nelăsînd să se piardă prea mult
dit. organism ul său apă. electrollti. săruri.,
tm i spunea de asem enea că si-а tinut mii-
nile tn dreptul gurii si nasului, respirind
numai oe nas. ca să nu 1 se usuce prea
tare gura. A fost tot tim pul lucid şi a
ştiut să se protejeze. La 7 dim ineaţa dor­
mea L-au trezit zgomotele celor oe cău­
tau sub dărim ături un semn de viaţă.*
..Nu a avut deloc apă. nici o sursă de
lichid 7" intreb. Declară că nu. Iar an a­
lizele făcute arată deshidratarea. E fără
îndoială, un record fără precedent. Cu
Sorin C rainic s-a întîm plat Imposibilul.
CATINCA MUSCAN
scrieţi cu m ajuscule cuvîntul oam eni
G abriela Îm preună cu mine le m ulţu­
m im “.
ATERIZARE
IN BEZNĂ
4 m artie 1977, orele 21,18. Avionul IL 62
al Companiei TAROM, se pregătea de a-
terizare în tr-u n zbor de antrenam ent- Co­
m andant instructor, Vasile Dogaru ; copi-
rator radionavigant, Radu Cornea. Orele
21,20. IL 62 se află in faza finală de ate­
rizare la aeroportul Otopeni. Lum inile ‘de
pistă se sting, legătura radio s-a în tre ­
in sală s-a făcut lumină. Şoferii de la
autosalvări, cu o rapiditate extraordinară,
au scos acum ulatorii şi farurile maşinilor
şi le-au adus în spital. La lum ina lor s-a
operat la spitalul C.F.R. nr. 2 aproape
rupt. Echipajul şi-a dat seam a că se în-
tîm plă ceva deosebit, pentru că în tim pul
aterizării avionul avea m işcări aproape
necontrolate. F ără lum ini de pistă, fără
legătură radio. S tăpînirea de sine a echi­
pajului a făcut ca avionul să fie contro­
lat şi oprit pe pistă. S-a evitat ieşirea lui
din pistă, ceea ce ar fi dus la avarii m ari.
La cîteva m om ente după ce seism ul s-a
potolit, acesta a fost rulat spre locul de
parcare, num ai cu farurile avionului. Teh­
nicienii de zbor aşteptau cu m are îngri­
jo rare ap ariţia avionului IL 62. Nu-şi
puteau im agina, cînd l-au văzut apărînd
din beznă, cum a reuşit echipajul com an­
dantului Vasile Dogaru să-l m enţină pe
pista de aterizare...
BLOCUL
NU MAI EXISTA...
„Locuiam pe strada Bibliotecii nr. 6, la
etajul 10, ne spune Eufrosina Oţel. „In
seara aceea cum plită dereticam prin bu­
cătărie. Soţul meu era în dorm itor. îm i două ore. Două ore în care s-au salvat
aduc am inte că a căzut vitrina... Am a u ­ multe, foarte m ulte vieţi om eneşti, prin­
zit mai tîrziu. cît a trecut nu ştiu. doi tre care şi a mea. Dar acesta nu-i sin ­
bărbaţi care vorbeau între ei : „T răieşte, gurul fapt pe care vreau să vi-1 relatez.
Ioane, trăieşte. E grav rănită, d ar tră- In cîteva zeci de m inute de la cutrem ur
aproape tot personalul m edical al spita­
lului era la datorie.
NU-ŢJ FIE FRICĂ,
TE SALVĂM
— Ii m ulţum esc cascadorului Mircea
Pascu. Au fost prim ele cuvinte pe care
ni le-a spus M arina Stanca, salvată de
sub dărîm ăturile blocului Scala, cunoscută
sportivă, m em bră a lotului nostru de scri­
m ă la Olim piada, de la Tokio din 1964.
Ştiu că a lucrat m ultă lum e la salvarea
de sub dărim ături a zeci de oameni, a
mea şi a tatălui m eu, ştiu că m ilitarii au
făcut eforturi extraordinare. Pascu a
coborît pînă la m ine, m i-a adus apă şi în­
tăritoare, a tă ia t tunelul prin care am fost
scoasă, m i-a spus tot tim pul : „N u-ţi fie
frică, te salvăm şi cînd pleca lăsa pe
cineva care striga : Bate in perete să ştim
ieste. Repede o ..Salvare". Am deschis
ochii. Erau doi soldaţi. I-am întrebat cum
au aju n s la etaju l 10. M i-au răspuns că
m -au găsit undeva pe stradă, acoperită
de moloz şi cărăm izi. Am ridicat ochii.
Blocul nostru nu mai ex ista“.
» OPERAŢIE
LA LUMINA FARURILOR
DE AUTOMOBIL
— Am fost adus la spitalul C.F.R. nr. 2
la cîteva m inute după cutrem ur. îşi re ­
am inteşte D um itru Ţibuleac. Tot spitalul
era cufundat în beznă. Băieţii care mă
aduseseră voiau chiar să facă calea în­
toarsă. Cineva a alergat spre m aşină
..Aveţi un accidentat ? Repede pe targă"
Lumina electrică fusese în treruptă aşa că că trăieşti*. Nu vă daţi seam a cîtă rezis­
primul consult a fost făcut de doctorul tenţă capeţi atunci cînd ştii că nu eşti
Radu Protopopescu la lum ina unui băt singur.

Cea mai lungă gardă m edicală

ea si tatăl ei. ing. C om eliu Corduneanu
cu care stăm de vorbă : „G abriela trăieşte
numai datorită oam enilor care zile şi nopţi
au scormonit cu mîinile în im ensul m or­
man de ruine, căutînd viaţă. Eroi, oa­
meni cu spirit de sacrificiu nem aiîntilnit.
bărbaţi curajoşi veniţi parcă din basmele
pe care i le citeam G abrielei. Ei sînt m i­
litari. soldaţi si ofiţeri cu fete supte de
nesomn şi obseală. care cu riscul vieţii,
au făcut tot ce e om eneşte posibil pentru
a salva de sub dărâm ături suprav ieţu ito ­
rii. T uturor acestor OAMENI, vă rog să
Clinica de copii „Grigore Alexandrescu"
tn seara zilei de 4 m artie, orele 21. pavi­
lionul Medicală II — o clădire cu cinci
etaje — reintrase în liniştea şi lum ina fi­
rească pentru cei aproxim ativ 200 de co­
pii pregătiţi de somn. T ratam entul efec­
tuat la orele 18 avea să continuie. con­
form program ului, la orele 24. Să reţinem
un am ănunt : este vorba de copii sugari.
Intre orele am intite, program ul firesc
prevede şi m asa de la orele 22. cînd ca­
drele m edicale şi m am ele oopiilor' distri­
buie p reparatele din lapte. A şadar, pro­
gram norm al de tratam en t şi îngrijire...
..Program firesc* care se întrerupe
brusc la orele 21 şi 22 de m inute. Medicii
aflaţi la al cincilea etaj al pavilionului
întregul personal medical aflat pe etaje
încep lupta cu viaţa. In cîteva clipe copiii
sint scoşi din clădirea grav avariată. Fie­
care medic, asistentă sau soră medicală,
fiecare m am ă se încarcă literalm ente de
rite un ciorchine' de copil. Cu calm şi
prudenţă. în tim p optim , copiii sînt ad ă­
postiţi în tr-u n loc sigur. In aceeaşi clipă
avea să înceapă, de fapt. lungul d ru m al
nesom nului, al devoţiunii ireproşabile.»
Deşi etaju l al cincilea al pavilionului
s-a surpat, nu există victim e. T ratam entul
propriu-zis trebuia să rein tre în norm al,
in vrem e ce sarcinile personalului m edical
din Clinica de copii se încarcă de data
aceasta m etronom ic de secunde, fiecare
secundă avînd valoare incom ensurabilă,
preţul ce se m ăsoară doar cu viata în­
săşi...
In urm a m ăsurilor de organizare a asis­
tentei chirurgicale pediatrice de urgentă,
echipa de gardă a fost dublată în fiecare
zi după declanşarea stării de necesitate,
tn noaptea sinistrului, chirurgii Clinicii,
alături de tinerii secundari şi de o num e­
roasă grupă de studenţi stagiari in tră pe
porţile spitalului.
Să notăm înainte de orice cîteva am ă­
nunte privind condiţiile de m uncă ale
întregului personal medical. Energia elec­
trică fiind în treru ptă, s-a lucrat la lum i­
na lanternelor. Un medic a adus acum u­
latorul de la un autoturism pentru a
furniza în continuare lum ina necesară să­
lii de operaţie. S-au efectuat operaţii di­
ficile folosindu-se toate m esele si chiar
sălile de pansam ent, tn aceste condiţii,
în prim ele ceasuri după cutrem ur s-a
acordat asistenţă la cîtiva zeci de răniţi,
tn acest tim p. un zid de la Clinica de pe­
d iatrie s-a prăbuşit dinspre exterior, iar
la Clinica de chirurgie, la e ta ju l întii. m a­
jo ritatea zidurilor am eninţau cu num e­
roase fisuri».
Aici, ca în toate spitalele B ucurestiulul,
elogiul abnegaţiei, dăruirii şi omeniei 11
m ăsoară înainte de orice vieţile salvate,
intervenţiile absolut excepţionale, de
felul celor la care au fost supuşi fetiţa
Irina, adusă la spital cu ru p tu ră de splină
şi grav traum atizată la gambă, acum în
afara oricărui pericol, ing. Puşcariu poli-
traum atizat. cu m ulte fracturi. în prezent
in afara pericolului : m icuţa Simona. 6
ani, cu traum atism cranian, acum recupe­
rată. Mihai. alt copil, de 9 ani. care a stat
24 de ore sub dărâm ături ; Mirela. o fetită
de 10 ani. adusă la spital eu traum atism
abdom inal prin strivire, şi care a Ieşit
singură in stradă, unde a zăcut un sfert
de oră ; M irela a fost supusă unei operaţii
dificile, d a r cu deplin succes....
Spitalul clinic de copii ..Gr. A lexan-
drescu“ continuă lupta cu clipele. în tre ­
gul personal este în spital în schim buri
de cite 12 ore. tn garda din 7—8 m artie,
încă opt din copiii traum atizat! în seara
de 4 m artie au fost redaţi vieţii. Nu pu­
tem încheia aceste rîn d u ri fără un cu vint
cald pentru întregul corp m edical-sanitar
al acestui sp ital ca şi al tu tu ro r spitalelor |
bucureştene.
ION ŢUGUI