Sunteți pe pagina 1din 3

Rolul finanțelor publice in economia de piață

Intervenția statului in economie, cu ajutorul finanțelor, nu are un caracter neutru, ci


ea indeplinește un rol activ. Pentru a raspunde la intrebarea:”Ce impact produc
transferurile de putere de cumparare, mijlocite de finantele publice, asupra
persoanelor fizice și juridice, asupra economiei naționale, asupra intregii
colectivitați ? ” sau “ce rol au finanțele publice in economia de piată” este necesar sa
lamurim ce nevoi pot si trebuie satisfacute prin intermediul statului si pe ce căi.
1. Nevoi individuale și sociale; bunuri private si utilități publice
Nevoile primordiale ale omului sunt: de hrană, de imbracaminte si incalțăminte, de
adapost, de mijloc de deplasare si comunicare la distantă etc. Acestea au un
caracter individual, depind de preferintele fiecarui om si difera in funcție de varstă,
sex, ocupatie, mediu social, zona geografică etc. Bunurile necesare se procură de
la producatori, prețul se stabileste pe piată. Aceste bunuri denumite private, oferite
de producatori, se afla in cantitați limitate din cauza dimensiunii limitate a factorilor
de productie, respectiv a resurselor bănești. Consumul unei persoane intră in
concurența cu consumul altor persoane, adica un bun ce satisface nevoi individuale
nu poate fi consumat decat de o singura persoana.
Oamenii au multiple nevoi sociale: să fie aparați impotriva agresiunii din afara țării,
să fie păziți de diversi indivizi, să fie sprijiniți impotriva indivizilor ce incalca regulile, a
forțelor naturii (inundații, incendii, seisme, furtuni), să fie protejati sub raport social.
Asemenea nevoi au un caracter social sau colectiv si pot fi satisfacute prin
intermediul instituțiilor publice ce ofera cetățenilor utilități publice (sociale) al caror
consum este individual si neconcurențial.
Dacă bunurile private se consuma individual si concurențial, utilitățile publice se
folosesc in comun: sunt indivizibile, nu sunt concurențiale, de ele beneficiaza mai
multe persoane in acelasi timp. Ex: un dig contra inundațiilor, construirea de drumuri
si poduri, parcuri, organele de poliție si jandarmerie.
Dobandirea unui bun privat este dependența de achitarea prețului cerut de
producator, accesul la utilitațile publice nu este conditionat de vreo plată si nici nu se
face in detrimentul altor persoane. Utilitațile publice pot fi asigurate numai cu ajutorul
autoritaților publice, singurele in masura să organizeze instituții, servicii sau activitati
de interes social. Oferta de utilități publice uneori nu este sesizată de unii membri ai
societății, deoarece nu se simt ca nevoi personale. Ex: apararea natională.
Beneficiarii investițiilor sunt copiii si tinerii, intreprinderile si instituțiile, societatea in
ansamblul ei. Modalitatea de satisfacere a nevoii de educație si pregatire
profesională, diferă in funcție de preferințele si posibilitățile materiale ale celor
interesați. Ex: colegii si universități private cu taxe sau scoli publice. De pe urma
ocrotirii sanitare a populatiei beneficiaza persoanele care apelează la servicii
sanitare. Nevoile individuale pot fi satisfacute pe seama bunurilor private - asistența
medicala cu plată gratuit. Apare nevoia satisfacerii fară plata sau cu plata redusa in
rețeaua sanitara publică.
Categoriile sociale (bătranii, bolnavii cronici, handicapații, orfanii, invalizii, vaduvele)
ce nu pot sa-si satisfacă nevoile individuale de trai din lipsa surselor de venit sau a
susținatorilor legali. Rezultă ca satisfacerea este trecută in sarcina colectivității
generale: asistentă sociala in natura (internare in camine de batrani, spitale,
orfelinate, case de copii, cantine pentru saraci), sau in bani (pensii, ajutoare, facilități
fiscale suportate din fonduri publice). Nevoile de asistentă sociala se
individualizează pe beneficiari, iar accesul este limitat si concurențial, dar nevoile nu
pot fi satisfacute prin mecanismul pietei, ci prin intermediul autorităților publice.
Ca urmare, accesul la utilitățile publice se face uneori cu plata prețului, alteori gratuit
sau cu plata redusă. Spre deosebire de deciziile agenților economici subordonate
maximizării profitului, deciziile autorităților publice (parlament, guvern, autorități
locale), au in vedere maximizarea utilităților sociale, economice, sporirea rentabilității
nationale.
2. Impactul finanțelor publice asupra economiei naționale
Utilitățile publice pe care statul le ofera membrilor societății, se realizeaza prin acțiuni
cu caracter social, economic, de menținere a ordinii interne, de apărare națională, de
dezvoltare a relațiilor internaționale, etc.
Au caracter social acțiunile:
 de educație si instrucție, specializare, recalificare
sanitare, cu caracter preventiv sau curativ

 de sprijinire a celor incapabili sa se intrețină singuri din cauza varstei, lipsei


de venituri, pierderii susținătorului legal, incapacitate de muncă

 de odihnă si recreare, sport si educație fizica, închirieri de locuințe din fondul


locativ de stat in condiții avantajoase, proecția mediului inconjurator

 culturale si de cult, vizand populația majoritară, minoritățile naționale, grupuri


sociale sau regionale

Au caracter economic acțiunile:

 construirea, modernizarea și intretinerea drumurilor și podurilor

 construirea de noi trasee feroviare, dublarea liniilor existente, extinderea și


modernizarea parcului de materal rulant
menținerea senalului navigabil al fluviilor si raurilor interioare, dezvoltarea și
modernizarea flotei fluviale si maritime, construirea de porturi, dane de
incarcare, procurarea de echipamente portuare

 amenajarea de aeroporturi, asigurarea controlului traficului aerian, extinderea


flotei aviației civile

 serviciile de posta, telefoane, telegraf, radio si televiziune

 sporirea puterii instalate in industria producatoare de energie electrica si


termică și in retelele de distribuire a acesteia, dezvoltarea capacităților de
producție in industria extractivă și in cea prelucratoare, descoperirea de
zăcaminte noi
lucrarile de irigații in sistemele mari, de desecari si imbunatățiri funciare,
acțiunile de combatere a dăunatorilor, organizarea de ferme model, stațiuni
de mecanizare a agriculturii, institute și centre de cercetare in agricultură
exploatari forestiere si reimpaduriri

 alte acțiuni cu caracter economic

Vizeaza menținerea ordinii interne, apararea naționala și dezvoltarea relațiilor


internaționale, acțiunile menite să asigure:
B

 buna functionare a instițutiei prezidențiale, a corpurilor legiuitoare, a


guvernului, a administrațiilor centrale și locale, a poliției, jandarmeriei si
justiției

 prevenirea și stingerea incendiilor, inundațiilor, salvarea celor afectați de


calamitățile naturale

 menținerea forțelor armate, sub raportul efectivelor, pregatirii militare,


echiparii si dotării tehnice, in vederea asigurării suveranității și independenței
naționale, pastrării integrității teritoriale

 dezvoltarea și consolidarea relațiilor diplomatice, politice, economice,


culturale, stiințifice cu alte tari, organizații și organisme internaționale
Redistribuirea mijlocită de finanțe are un impact favorabil asupra economiei
numai in masură in care acțiunile publice se fac cu luarea in considerare a
priorităților, asigură efecte economice, sociale sau de alta natură
corespunzător efortului financiar cerut de realizarea lor, imbina armonios
avantajele imediate cu cele de perspectivă.
bu Prin resursele bugetare se finanțeaza acțiuni orientate spre crearea de noi locuri
de muncă, recalificarea șomerilor și indrumarea lor spre alte ramuri ale economiei.
Contractarea de imprumuturi pe piața interna, pentru acoperirea deficitului bugetar,
constituie o modalitate frecvent folosita de stat pentru readucerea in circuitul
economic a disponibilităților bănești temporare din economie și de influențare a
echilibrului monetar.
Prin contractarea de imprumuturi externe sau prin garantarea imprumuturilor
cotractate de agenții economici, se urmareste completarea resurselor financiare
interne.

Setareh Aydin-Justian

S-ar putea să vă placă și