Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE LICENȚĂ
ÎINDRUMATOR ŞTIINŢIFIC,
CONF. UNIVERSITAR,DR. PAŢAC FILIP ABSOLVENT,
TIMIŞOARA
2012
UNIVESRSITATEA CREŞTINA DIMITRIE CANTEMIR DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL TIMIŞOARA
INDRUMATOR STIINŢIFIC,
CONF. UNIVERSITAR,DR. PAŢAC FILIP ABSOLVENT,
TIMIŞOARA
2012
CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................4
sanatate.............................................................................................................36
CONCLUZII...................................................................................................50
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................52
INTRODUCERE
1
Mihaela Gondor, Finante publice, Editura Universităţii „Petru Maior”Targu Mures, 2004, p.56
incontestabile, oricare ar fi dificultăţile reconstituirii seriilor statistice pe termen
lung,fapt ce incită la căutarea factorilor explicativi.
Marea criză economică din 1929 şi sechelele din al doilea război mondial au
facilitat avântul intervenţionismului economic. Atenţia a fost atrasă de faptul că
orice cheltuială publică are o incidenţă, directă sau indirectă, asupra funcţionării
economiei. Progresul contabilităţii naţionale şi al programării economice au
contribuit la recunoaşterea faptului că”masele” bugetare pot constituii un
instrument de reglare a cererii globale, fiind o componentă esenţială a acesteia, şi
că bugetul de stat permite influenţarea economiei în sensul dorit de autorităţile
publice.
2
Gheorghe Manolescu, Buget adordare economica si financiara, Ed.Economica 1997, p.89
Conceptul de cheltuieli publice este indisolubil legat de conceptul de sector
public,care poate fi privit ca reflectând tranzacţii bugetare, întreprinderi publice,
reglementare publică etc. Toate aceste componente sau politici sunt semnificative
în privinţa ocazionării de cheltuieli care sunt menite să acopere nevoi de interes
general (educaţie,sănătate,apărare etc.).
Cheltuielile publice sunt acţiuni care stabilesc obligaţii ce vor avea drept
rezultat plăţi imediate sau viitoare, care au ca sursă de finanţare veniturile publice
şi în special veniturile fiscale.
-plati efectuate din fondurile pentru securitate socială (ajutoare de şomaj, pensii,
indemnizaţii, etc.);
3
Nicolae Hoanta, Economie si finante publice, Ed.Polirom, Iasi, 2000, p.131,132
servicii considerate prioritare în fiecare perioadă. 4
4
Mihaela Gondor, op. cit ,p.56
de Conturi.5
5
Iulian Vacarel, Finante publice,Editia a VI-a, Ed.Didactica si Pedagogica-R.A., Bucuresti, 2007, p.127
6
Maria-Andrada Georgesc, Administrarea finantelor publice si a bugetului, Ed.Pro Universitaria, Bucuresti, 2009,
p.76
Astfel, ele se află la baza ofertei de utilităţi publice, sub formele bunurilor şi
serviciilor destinate consumului public şi, în principiu, trebuie să asigure, sub
aspect financiar, funcţionarea normală a instituţiilor de stat, respectiv îndeplinirea
funcţiilor şi sarcinilor statului. În acelaşi timp, conţinutul lor se află sub incidenţa
programelor de guvernare ale grupurilor care deţin puterea în stat, iar, în mod
obişnuit, se concretizează prin finanţarea de acţiuni, considerate de interes public,
ce corespund obiectivelor urmărite de către autorităţile publice.7
7
Gheorghe Filip, Finante Publice, Ed.Junimea, Iasi, 2004, p.105
8
Iulian Vacarel, op. cit ,p.128
Trebuie făcută distincţie între noţiunea de cheltuieli publice şi cheltuieli
bugetare. Cheltuielile bugetare au o sferă mai restrânsă decât cheltuielile publice.
Cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se acoperă de la
bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele instituţiilor
publice autonome, din bugetele fondurilor speciale, din bugetele locale.
14
Ibidem, p. 132
către parlament. Instituţiile care funcţionează în diferite domenii de activitate
constituie consumatori de resurse bugetare, iar conducătorii lor sunt desemnaţi
ordonatori de credite bugetare.15
15
Mihaela Gondor, op. cit., p.60
16
Iulian Vacarel,op. cit., p. 132
momentul în care se efectuează şi de modul în care afectează resursele financiare
publice, în: cheltuieli definitive; cheltuieli temporare şi/sau operaţiuni de trezorerie
şi cheltuieli virtuale sau posibile.
17
Berea Aurel, Finante publice, Ed.Bren, Bucuresti, 2005, p.40
pentru: servicii publice generale; apărare; ordine internă şi securitate civilă;
educaţie; sănătate; securitate socială; locuinţe şi servicii comunale; recreere,
cultură şi religie; acţiuni economice; alte acţiuni. În plus, clasificaţia funcţională
acoperă toate componentele cheltuielilor, unele având destinaţie diferită în
clasificaţia economică: împrumuturile acordate; transferurile, dobânzile, rezervele.
Tabelul nr.1.1.
-subventii si transferuri;
18
Iulian Vacarel, op. cit.,p. 134
Politica sanitară este parte integrantă a politicii sociale şi pentru înfăptuirea
ei, în numeroase ţări ale lumii, se cheltuiesc importante resurse pentru finanţarea
ocrotirii sănătăţii. Cheltuielile publice pentru sănătate reflectă politica sanitară a
statului.
19
Gheorghe Matei, op. cit.,,p.144
Tabelul nr. 1.2.
20
Daniela Parvu, op.cit., p.44
socialiste a existat un alt sistem cunoscut sub numele de sistemul centralizat de stat
(Semasko).
Sistemul englez oferă îngrijiri medicale gratuite pentru toţi indivizii; statul
finanţează integral ocrotirea sănătăţii prin Sistemul Naţional de Sănătate.Este un
sistem bazat pe resurse financiare care provin din impozite. Pacienţii nu plătesc
nimic, dar au obligaţia de a se înscrie la un medic care primeşte remuneraţia de la
SNS pe baza contractului încheiat cu acest organism. Finanţarea bugetară a
sănătăţii se face în proporţie de 85%, restul suportându-se din alte fonduri sau de
către pacienţi (de exemplu medicamentele, în parte, sunt suportate de
bolnavi).Bugetul pentru sănătate este administrat de Ministerul Sănătăţii care
21
Idem, p.211
repartizează creditele bugetare autorităţilor regionale.
22
Ibidem, p.212
Efectul general al creşterii acestor cheltuieli publice pentru sănătate s-a manifestat
într-un progres al stării de sănătate, într-o creştere a speranţei de viaţă la naştere, în
majoritatea ţărilor, chiar în unele ţări în curs de dezvoltare. Acest progres a condus,
totodată, la constatarea unei îmbătrâniri marcante a populaţiei, în special în ţările
dezvoltate unde se vorbeşte de “vârsta a patra”, respectiv de cei trecuţi de 80 de
ani.
23
Ibidem, p.213
dintre acestea au avut loc în ţări cu o situaţie economică slabă sau foarte slabă. De
asemenea aceste boli cauzează pierderi de milioane de dolari din economiile
naţionale şi împing milioane de oameni dincolo de limita sărăciei. Multe dintre
aceste decese ar putea fi evitate dacă ar fi introduse politici care să susţină hrana
sănătoasă şi o legislaţie puternică împotriva fumatului.
Capitolul 2.Cheltuieli pentru sanatatea publica
2.1.Prezentare generala a cheltuielilor publice pentru sanatate
sanatatii , este unul dintre cele mai importante obiective sociale pe plan mondial a
carui realizare necesita actiunea multor alte sectoare economice si sociale in afara
sectorului sanitar”. Deci, ocrotirea sanatatii nu este numai o problema de asistenta
medicala,ci si o problema cu un profound caracter social, facand parte integranta
din asamblul conditiilor social-economice de dezvoltare.Politica sanitara este parte
integranta a politicii sociale si pentru infaptuirea ei, in numeroase tarii ale lumii, se
cheltuiesc importante resurse financiare.
̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶
̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶
̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶
̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶
Din anul 2002 finantarea cheltuielilor unitatilor sanitare publice de interes judetean
si local se realizeaza astfel :
̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶
Ponderea cheltuielilo:
Modificarea relativă
-bugetul de stat;
-resurse externe.
Idem, p.215
cu influenţă importantă (creşterea veniturilor, majorarea ponderii
asigurărilor de sănătate în detrimentul plăţilor directe efectuate de cetăţeni
pentru serviciile medicale prestate în favoarea lor)
cu influentă minoră (îmbătrânirea populaţiei, creşterea cheltuielilor de
administrare, etc).27
Prin legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii s-au instituit,
începând cu 2007, contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate. Aceste
contribuţii, cunoscute ca „taxă de viciu” urmaresc combaterea consumului excesiv
de tutun şi băuturi alcoolice, altele decât berea şi vinul.
În ţările dezvoltate există două categorii de cheltuieli pentru sănătate, din punct
de vedere al celui care le suportă. Este vorba de cheltuieli publice pentru sănătate şi
cheltuieli private pentru sănătate.
fonduri alocate din buget (central sau local) care deţin în unele ţări un loc
important în totalul cheltuielilor publice. Statul finanţează instiţutiile sanitare
publice (spitale) şi unele acţiuni în domeniul sănătăţii (vaccinări, tratarea anumitor
boli specifice, profesionale);
cotizaţii de asigurări de sănătate. Acestea sunt suportate în mod obligatoriu
de salariaţi, alte persoane fizice şi patroni. Cotizaţiile diferă în funcţie de nivelul
salariilor şi de specificul activităţii desfaşurate. Pe seama acestor cotizaţii se
acoperă onorariile plătite medicilor, medicamentele, costul analizelor de laborator
sau al altor prestaţii medicale. În unele ţări, asiguraţii beneficiază de restituirea
În cursul ultimilor zece ani, toate ţările – bogate sau sărace – au avut
dificultaţi în elaborarea unor politici eficiente pentru ameliorarea funcţionării
sistemelor de sănătate.
̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶
̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶
Preda Marian (coord), Aspecte privind dezvoltarea, populaţia şi sănătatea reproducerii la nivel naţional şi studii de
caz, UNFPA, 2003,p.138.
3.2.Analiza cheltuielilor pentru sanatate din romania
Tabelul nr.3.1.
În domeniul sănătăţii fondurile propuse pentru anul 2009 se ridică la 4,0% din
PIB.
̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶
Unul dintre obiectivele de dezvoltare socială durabilă ar putea fi, prin urmare,
creşterea finanţării serviciilor sanitare şi un management mai eficient al resurselor
existente, având în vedere că dezvoltarea socială este influenţată direct de
investirea în capitalul uman. Întrebarea este dacă România are un sistem eficient de
colectare şi management al resurselor şi dacă a conştientizat importanţa
domeniului sănătăţii publice ca sector necesar de investire, pentru o dezvoltare
durabilă petermen lung.
̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶
Vlădescu Cristian, Dragomireşteanu Aurora, Enăchescu Dan, Politici de alocare a resurselor şi de planificare a
personalului medical în sistemele de sănătate. România în context internaţional, Bucureşti, Editura CPSS,p.176.
Acest fapt s-a răsfrânt direct asupra calităţii serviciilormedicale de care a
beneficiat populaţia.
Stănculecu Manuela (coord), Sărac lipit caut altă viaţă, Bucureşti, Editura Nemira, 2004,p.79.
Chiar şi în cazul Casei naţionale, aşa cum arată raportul CNAS pe 2002,
disparităţile financiare între regiuni pe cap de asigurat sunt mari: Cheltuielile pe
persoană asigurată diferă foarte mult de la un judeţ la altul, cu variaţii între 34,9%
şi 202,3% faţă de media pe ţară, reflectând disparităţile între regiunile bogate sau
sărace ale ţării ( Raportul CNAS pe 2002, apărut în 2003).
̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶
Vlădescu Cristian, Manea Livius, Stănescu Alin, Polarizarea serviciilor de sănătate şi de educaţie ca
sursă a sărăcirii în viitor, contract VIASAN, ICCV şi Facultatea de sociologie, 2003–2005, 2005.p168.
Raportul dezvoltării umane pe 2004 prezintă toate aceste obiective ale
mileniului propuse în sensul dezvoltării şi soluţii pentru atingerea acestora.
Principalele cauze ale problemelor legate de starea de sănătate rezidă şi în
problemele sistemelor sanitare. Se menţionează:
– resursele limitate investite de unele guverne în asistenţa medicală şi
insuficienţa resurselor pentru asistenţa primară;
– inechitatea în oferta de servicii medicale (insuficienţa resurselor dedicate
mamelor şi copiilor în mediul rural);
– ineficienţa de organizare şi financiară în domeniul sanitar (programele
specifice pentru diverse boli nu sunt integrate în sistemul general, într-un mod
eficient).
Principalele puncte nevralgice în care trebuie acţionat sunt în funcţie de
obiectivele propuse. În cazul mortalităţii infantile: malnutriţia (starea de sănătate şi
nutriţie a mamei înainte şi în timpul sarcinii), boli parazitare sau infecţioase ale
nou-născutului, imunizarea, nevoia de vitamina A, fier, zinc, iod a copilului mic).
În cazul mortalităţii infantile, se poate acţiona prin creşterea numărului de
servicii de obstetrică de urgenţă în regiunile unde nu există, răspândirea mai bună a
informaţiilor de planning familial şi sănătatea reproducerii, creşterea numărului de
naşteri asistate de o persoană cu pregătire medicală (medic, moaşă).
În ceea ce priveşte stoparea răspândirii unor boli, precum TBC-ul, care
reprezintă o problemă pentru România, se recomandă strategia DOTS, ceea ce
înseamnă, în traducere, urmarea tratamentului medicamentos sub strictă
supraveghere (a medicului sau a unei persoane abilitate) (Raportul dezvoltării
umane, 2004).
Pe fondul problemelor economice, de politică socială, inclusiv sanitară,
unii indicatori de mortalitate şi morbiditate plasează România pe ultimele locuri
din Europa. Boli ale mizeriei, precum TBC-ul, au sporit îngrijorător de mult în
România, plasându-ne pe primele locuri în Europa, în sens negativ. Mortalitatea
infantilă şi maternă ridicată în România sunt indicatori ai problemelor de acces a
unor mame şi copii nou-născuţi la asistenţă medicală, ai calităţii reduse a
serviciilor oferite, cât şi ai gradului de educaţie sanitară redus. Copii provenind din
familiile sărace prezintă anemii, deficienţe în dezvoltarea conform vârstei, fapt cu
consecinţe pe termen lung asupra viitoarei lor stări de sănătate.
̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶
̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶
̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶ ̶̶̶
Stănculecu Manuela (coord), Sărac lipit caut altă viaţă, Bucureşti, Editura Nemira, 2004,p.89
CONCLUZII
Bucureşti, 2007
4. Bodnar Maria, Finanţe publice, Ed.Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti,
2007
5. Chirică Lefter , Finanţe publice, contabilitate bugetară şi de trezorerie, vol I,
Ed.Economică, 2002
6. Cioponea Cristina, Finanţe publice şi teorie fiscală, Ed.Fundaţiei România de
Galaţi, 2005
8. Filip Gheorghe, Finanţe Publice, Ed.Junimea, Iaşi, 2004
Mureş, 2004
11. Hoantă Nicolae, Economie şi finanţe publice, Ed.Polirom Iaşi 2000
Bucureşti, 2007
18. Stoica Emilia Cornelia, Finanţe publice, Ed.Cartea Universitară, Bucureşti,
2004
19. Văcărel Iulian, Finanţe publice, Ediţia a IV-a, Ed.Didactică şi Pedagogica-
R.A., Bucureşti,2003
20. Văcărel Iulian, Finanţe publice, Ediţia a VI-a, Ed.Didactică şi Pedagogica-
R.A., Bucureşti,2007
21. Mărginean Ioan, (coord), Doboş Cristina, Stanciu Mariana, Stoica Laura,
Neagu Gabriela,
22. Vlădescu Cristian, Manea Livius, Stănescu Alin, Polarizarea serviciilor de
sănătate şi de educaţie ca sursă a sărăcirii în viitor, contract VIASAN,
ICCV şi Facultatea de sociologie, 2003–2005, 2005.
23. Mincă Dan, Marcu Mihail, Sănătate publică şi management sanitar,
Bucureşti, Editura Universitară Carol Davila, 2004.
24. Preda Marian (coord), Aspecte privind dezvoltarea, populaţia şi sănătatea
reproducerii la nivel naţional şi studii de caz, UNFPA, 2003.
25. Scambler Graham, Health and social change. A critical theory, Buckingham,
Open University Press, 2002.
26. Stănculecu Manuela (coord), Sărac lipit caut altă viaţă, Bucureşti, Editura
Nemira, 2004.
27. Vlădescu Cristian, Dragomireşteanu Aurora, Enăchescu Dan, Politici de
alocare a resurselor şi de planificare a personalului medical în sistemele de
sănătate. România în context internaţional, Bucureşti, Editura CPSS, 2001.
Pagini WEB
1. www.imf.org
2. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/
3. www.mfinante.ro
4. www.insse.ro